12,208 matches
-
oprească de la distrugerea bărcii. Uneori, Apophis reușea să învingă, iar lumea se cufunda în întuneric (eclipsă solară). Dar Ra și însoțitorul său, Mehen, despicau pântecele lui Apophis permițând Bărcii Solare să scape. Apophis comanda o armată de demoni care distrugeau omenirea. Oamenii puteau învinge acești demoni doar dacă își puneau credința în zeii luminii. Într-un papirus aflat la "British Museum" care este datat din jurul anului 300 î.Hr., dar care conține elemente lingvistice cu 2000 de ani anterioare, apare o relatare
Apophis () [Corola-website/Science/302158_a_303487]
-
Odată cu descoperirea primilor dinozauri la începutul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atracție în toate muzeele din lume. ii au devenit într-o foarte scurtă perioadă de timp parte esențială a culturii globale a omenirii, devenind extrem de populari, mai ales în rândul copiilor. În sfârșit, ei au devenit parte integrantă și din multe cărți și filme renumite, așa cum ar filmul "Jurassic Park". Noile descoperiri științifice privitoare la dinozauri sunt permanent aduse în centrul atenției generale
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
din aceste discursuri, conform unui comentariu modern din ziarul "Daily Worker", Chaplin a lăsat să se înțeleagă că la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial comunismul va domina lumea și este singurul mod in care poate avea loc progresul omenirii. În afară de discursurile controversate din anul 1942, Chaplin a negat faptul că ar fi un susținător al războiul, așa cum o făcuse în Primul Război Mondial, ceea ce a generat reacții adverse în public, în ciuda faptului că cei doi fii ai săi au
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
au devenit cunoscute în Europa, mulți demnitari, inclusiv Charles Darwin, Oscar Wilde, Victor Hugo și Giuseppe Garibaldi au condamnat public abuzurile otomane din Bulgaria. În Regatul Unit, William Gladstone i-a denunțat pe turci ca „singura mare specie antiumană a omenirii” și a propus ca Europa să ceară „retragerea totală a administrației turcești din Bulgaria, precum și cel puțin din Herțegovina și din Bosnia.” Cea mai puternică reacție a venit din partea Rusiei. Simpatia pentru cauza bulgarilor a dus la o efuziune națională
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
de science-fiction din Franța. De asemenea, conduce colecția "science-fiction" de la Livre de Poche. Împreună cu Jacques Goimard și Demètre Ioakimidis, a coordonat între 1974 și 1985 "La Grande Anthologie de la science-fiction". este unul dintre acei scriitori contemporani intens preocupați de soarta omenirii care au ales "vehicolul" literaturii de science fiction pentru a ridica problemele posibile, a semnala tendințele majore și a avertiza asupra pericolelor ridicate de tehnologie și de societatea umană însăși în mersul acesteia înainte. Două dintre operele sale sunt cu
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
Georges Corson) este un războinic de "profesie", dar în același timp este un personaj foarte educat, având nu numai cunoștințe extrem de vaste și eficiente (în special de natură militară și de supraviețuire în orice situație și timp) din toate epocile omenirii, dar și un foarte solid bagaj cultural și comportamental. Unicul scop (aparent) al personajului principal este de a interveni minimum minimorum, oriunde în timp și spațiu unde este nevoie, pentru a salva războiul, care este - conform concepției sale și a
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
Unicul scop (aparent) al personajului principal este de a interveni minimum minimorum, oriunde în timp și spațiu unde este nevoie, pentru a salva războiul, care este - conform concepției sale și a societății din care provine - singura modalitate de avansare a omenirii în viitor și de perpetuare a acesteia. În această povestire, care ar putea fi considerată una de tip "creaționist", ideea generică este extrem de novatoare. Specia umană, în acest caz, este o creație a virușilor, care au găsit această modalitate de
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
atât ca indivizi cât și ca specie. Aidoma ca și în cazul altor romane creaționiste celebre, așa cum ar fi cele ale cunoscuților Karel Čapek, "Război cu salamandrele", și Isaac Asimov, seria romanelor "robotice", rezultatul creației, în cazul lui Gérard Klein, omenirea însăși, depășește toate așteptările creatorilor, scăpând (sau, mai exact, încercând să scape) de creator(i) atunci când decide să declare "război total" tuturor virușilor (vedeți și "").
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
lumea terestră de cea celestă. Ea este descrisă ca un arbore veșnic ce stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții și a păcatului, câștigarea nemuririi. Așadar, cultul cavalerului, prin conținutul lui teologic și iconografic, a vehiculat idei și valori inclusiv privitoare la valorile vieții apropiate sau compatibile cu doctrina creștină, făcând posibilă înțelegerea și însușirea mai
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
omul primitiv elucidării contradicțiilor existențiale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal: (a) eroul arhetipal; (b) suprastructura demonologică; (c) destinul (ca lege în sine sau sistem de legi implacabile și întrepătrunse, supunandu-și întregul univers, până la detalii, omul, omenirea și chiar zeii); (d) universul dual (conceptul diviziunii lumii in principii antagonice, care completează în mod general întregul: lumină-intuneric, caldură-frig, mișcare-repaos, viata-moarte, bine-rau); (e) simbolurile conditiei umane (aspirația omului de a-și depăși condiția - mitul lui Icar); (f) viața și
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
de mare rezistență și cu greutate redusă folosite în aeronautică și nu în ultimul rând baterii alcaline cu litiu. Litiul, de asemenea are un rol important în fizică nucleară: fisiunea atomilor de litiu a fost prima reacție nucleară efectuată de către omenire, si deuteriura de litiu este combustibil pentru armele termonucleare. În 1859, Garrod descrie prima utilizare medicală a litiului în cadrul tratamentelor reumatice și a gușei, menționând litiul în cadrul depresiei Uratul de litiu este cea mai solubila sare a acidului uric, fiind
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
(sumeriană: EN.KI(G)) este zeul apelor și al înțelepciunii în panteonul sumerian. Mai târziu a fost cunoscut în Babilon sub numele Ea, zeul babilonian al înțelepciunii și cunoașterii, creatorul primilor oameni, organizatorul și binefăcătorul omenirii, zeu al apelor, patron al abisului acvatic și al izvoarelor, protectorul tuturor îndeletnicirilor artizanale și al descântecelor, fiind considerat și vrăjitor, deoarece mesopotamienii credeau că omul a fost creat de el din argilă. Cultul zeului Ea a fost recompus după
Enki () [Corola-website/Science/302797_a_304126]
-
Gushkinbanda (cel cu mâinile curate) și Ninigal. După reforma regelui babilonian Hammurabi, Ea începe să fie considerat tatăl noului zeu suprem Marduk. Conform unui mit de origine sumeriană, în calitatea sa complexă de patron al apelor, înțelepciunii, meșteșugarilor și al omenirii întregi, era adorat ca organizator multilateral al vieții și al activității terestre. Numărul său sacru era 40.
Enki () [Corola-website/Science/302797_a_304126]
-
ce se revărsau în paginile numărului „mamut”, care abunda în elogii la adresa fratelui de la răsărit, un frate de la care România va învăța multe lucruri. Așadar, iată câteve titluri „incitante”: „Trăiască Marea Revoluție Socialistă din octombrie”, „Armata Roșie”, „Uniunea Sovietică - salvatoarea omenirii”, „Cinematografia sovietică” sau „Eroii muncii” din care un pasaj este demn de reținut: „Munca este o datorie de onoare. Cine nu muncește nu mănâncă. Așa sună art. 12 din Constituția U.R.S.S.. După acest principiu s’a călăuzit poporul muncitor
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice, toate religiile pot ajuta omenirea în vederea atingerii perfecțiunii, deoarece fiecare religie deține doar o parte din adevăr. Apariția teosofiei în timpul secolului al XIX-lea, este legată de faptul că oamenii de știință au accentuat procesul studierii și traducerii textelor religioase indiene, care au devenit astfel
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Germania nazistă. Interbelic este un adjectiv cu sensul general "care are loc între două războaie" sau "dintre două războaie". În vorbirea curentă, termenul s-a specializat spre a desemna perioada cuprinsă între Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial. Omenirea a asistat la începutul secolului XX la inovații, invenții și descoperiri ce au produs modificări la nivelul vieții cotidiene. În Europa occidentală, care era centrul politic, economic și cultural, trecea printr-o perioada de stabilitate, abundență, în care burghezia domină
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Democrațiile occidentale , Anglia și Franța, erau dominate de burghezi, deținând vaste imperii coloniale, economii capitaliste dezvoltate, societăți moderne și inovații și reforme sociale (de la acordarea dreptului de vot pentru femei la îndeplinirea cererilor muncitorilor privind salariile și profesiile) și avangardismul.Omenirea asista la o a două revoluție industrială, fiind introdusă electricitatea, aglomerări industriale făcându-și apariția, fiind dezvoltate sisteme bancare și bursiere ce afectau tot mai mult viața cotidiană. Produsele erau din ce în ce mai variate și mai ieftine, amplificând confortul, iar transporturile micșorau
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
război. Toate statele independente au aderat, inclusiv URSS și Turcia. La 9 februarie 1929, Uniunea Sovietică, Letonia, Estonia, Polonia, România și Turcia au semnat Protocolul Litvinov. S-a inițiat astfel pactomania care a dominat perioada 1926-1929, considerându-se că viitorul omenirii va fi pașnic. În august 1928, Strsemann a cerut plecarea ultimelor trupe de ocupație de pe teritoriul Germaniei, iar Poincare și Briand au decis să accepte retragerea anticipată în schimbul rezolvării problemei repatatiilor. În august 1929, la Haga, s-a reunit o
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de studiourile de televiziune americane începând cu anul 1966. Pe lângă acestea au fost scrise sute de romane și nuvele, jocuri video sau pe calculator sau alte tipuri de science fiction. Universul creat de Roddenberry descrie un viitor optimist în care omenirea, după ce a supraviețuit cu greu unui al treilea război mondial și după ce a descoperit zborul supraluminic, s-a unit cu alte specii de ființe raționale din Galaxie pentru a forma Federația Unită a Planetelor. Ca urmare a acestei cooperări, omenirea
Star Trek () [Corola-website/Science/303228_a_304557]
-
omenirea, după ce a supraviețuit cu greu unui al treilea război mondial și după ce a descoperit zborul supraluminic, s-a unit cu alte specii de ființe raționale din Galaxie pentru a forma Federația Unită a Planetelor. Ca urmare a acestei cooperări, omenirea a înlăturat viciile și defectele specifice sale. Personajele principale sunt membrii acestei Federației Unite a Planetelor, oameni și extratereștri deopotrivă, care explorează și descoperă noi lumi și civilizații. Deși protagoniștii sunt în general altruiști, cu idealuri înalte, ei se găsesc
Star Trek () [Corola-website/Science/303228_a_304557]
-
der Sprache" ("Originea limbii", 1772), lucrare devenită clasică, în care subliniază relațiile dintre fenomenele lingvistice și natura umană. Între 1784 și 1791 apare opera sa capitală în patru volume "Ideen zur Philosophie der Geschichte der Menschheit" ("Idei privind filosofia istoriei omenirii"). În această lucrare, Herder încearcă să demonstreze că istoria naturală și istoria omenirii sunt guvernate de aceleași legi. În "Briefen zur Beförderung der Humanität" ("Scrisori pentru promovarea umanității", 1793-1797) arată importanța unei literaturi naționale pentru dezvoltarea culturală a unui popor
Johann Gottfried von Herder () [Corola-website/Science/303253_a_304582]
-
fenomenele lingvistice și natura umană. Între 1784 și 1791 apare opera sa capitală în patru volume "Ideen zur Philosophie der Geschichte der Menschheit" ("Idei privind filosofia istoriei omenirii"). În această lucrare, Herder încearcă să demonstreze că istoria naturală și istoria omenirii sunt guvernate de aceleași legi. În "Briefen zur Beförderung der Humanität" ("Scrisori pentru promovarea umanității", 1793-1797) arată importanța unei literaturi naționale pentru dezvoltarea culturală a unui popor și îmbină tradiția antichității greco-romane cu învățătura creștină. În ultimii ani ai vieții
Johann Gottfried von Herder () [Corola-website/Science/303253_a_304582]
-
fi abandonată pentru interesele statului și menținerea puterii sale. Influențele clasice ale realismului în cadrul relațiilor internaționale apar și în opere ca "Arta războiului" de Sun Tzu, "Leviatanul" de Thomas Hobbes sau "Despre Război" de Carl von Clausewitz. Realiștii consideră că omenirea nu este deloc binevoitoare, ci mai degrabă auto-centrată și competitivă, perspectiva care este împărtășită și de teoriticieni ca Thomas Hobbes, considerând că natură umană este egocentrică și conflictuală. Este eliminată ideea că natură intuitivă a unei persoane este anarhică. În privința
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
sistemul internațional, ca statele care dețin arme de distrugere în masă. Unele elemente ale relațiilor dintre state nu sunt la vedere, iar statele care înșală sunt denumite state brigante sau "rock state". Realismul este o teorie pesimistă care susține că omenirea se află într-o competiție aspră. Realiștii se resemnează, asemeni lui Hans Morgenthau, care susține că "nu există o scăpare de răul puterii, orice am face". Americani însă consideră că efortul individual poate rezolva problemele și nu agreează ideea că
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
sacerdoți; care își atribuiau rolul de intermediari între credincioși și zei; sacerdoți care se vor înconjura de numeroase mistere pentru a apăra puterile castei. Ei, fie că erau preoți indieni, egipteni sau greco-romani, au ajuns să posede cunoștințele științifice ale omenirii, dețineau calculele calendarelor, prevedeau timpul și eclipsele. Vrăjitoria apare încă din paleolitic. În desenele rupestre din peștera Trois-Freres (Franța) sau de pe stâncile din Tassili (Sahara) apar imaginile unor vrăjitori străvechi în exercițiul activității lor, total asemănători cu cei din zilele
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]