11,932 matches
-
folosesc numai după scufundări cu aer la care se aplică anumite reguli speciale. Tehnologia trebuie foarte bine pregătită și respectată cu multă exactitate. Au fost elaborate tabele cu decompresie la suprafață, englezești, americane, rusești și românești. Tabelele englezești prevăd folosirea oxigenului pur încă de la palierul de 18 m. Celelalte tabele cu decompresia la suprafață recomandă utilizarea oxigenului pur după recompresia scafandrului într-o barocameră. Cele mai sigure tabele cu decompresia la suprafață, recunoscute pe plan mondial, sunt cele americane. Aceste tabele
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
bine pregătită și respectată cu multă exactitate. Au fost elaborate tabele cu decompresie la suprafață, englezești, americane, rusești și românești. Tabelele englezești prevăd folosirea oxigenului pur încă de la palierul de 18 m. Celelalte tabele cu decompresia la suprafață recomandă utilizarea oxigenului pur după recompresia scafandrului într-o barocameră. Cele mai sigure tabele cu decompresia la suprafață, recunoscute pe plan mondial, sunt cele americane. Aceste tabele prevăd scoaterea scafandrului la suprafață, după ce a efectuat palierul de la adâncimea de 9 m și recomprimarea
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
Aceste tabele prevăd scoaterea scafandrului la suprafață, după ce a efectuat palierul de la adâncimea de 9 m și recomprimarea rapidă a acestuia, în mai puțin de 3 minute, la presiunea corespunzătoare adâncimii de 12 m în barocameră, unde respiră aer sau oxigen pur la o mască oro-nazală, după care este readus direct la presiunea atmosferică. <br/br>Acest singur palier de la adâncimea de 12 m, cu aer sau oxigen, este mai eficient decât palierele cu oxigen la adâncimi mici. <br/br>Datorită
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
la presiunea corespunzătoare adâncimii de 12 m în barocameră, unde respiră aer sau oxigen pur la o mască oro-nazală, după care este readus direct la presiunea atmosferică. <br/br>Acest singur palier de la adâncimea de 12 m, cu aer sau oxigen, este mai eficient decât palierele cu oxigen la adâncimi mici. <br/br>Datorită eficienței lor, aceste tabele au fost acceptate în scufundările profesionale, la lucrări sub apă în Marea Nordului și Golful Mexic. Tabelele cu decompresie la suprafață românești LH-89 sunt
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
în barocameră, unde respiră aer sau oxigen pur la o mască oro-nazală, după care este readus direct la presiunea atmosferică. <br/br>Acest singur palier de la adâncimea de 12 m, cu aer sau oxigen, este mai eficient decât palierele cu oxigen la adâncimi mici. <br/br>Datorită eficienței lor, aceste tabele au fost acceptate în scufundările profesionale, la lucrări sub apă în Marea Nordului și Golful Mexic. Tabelele cu decompresie la suprafață românești LH-89 sunt elaborate de Laboratorul Hiperbar din Constanța, în
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
anul 1989. Sunt tabele de scufundare cu decompresia la suprafață, la care o parte din programul de decompresie este realizat în barocameră. Aceste tabele de decompresie pot fi pentru respirare de aer la palierele din barocameră, sau pentru respirare de oxigen la palierele din barocameră și sunt specifice scufundărilor profesionale cu alimentare de la suprafață care urmăresc un randament al scufundării ridicat, utilizând instalații de hiperbar pretențioase și personal de exploatare specializat. Aceste tabele au apărut ca urmare a necesității utilizării unor
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
de scufundare. Accidentele biochimice sau accidentele toxice sunt accidente datorate efectelor biochimice ale presiunii și se referă la acțiunea diferitelor gaze asupra organismului scafandrului. Pentru scufundarea cu aparat autonom cu aer comprimat, care este un amestec de azot (79%) și oxigen (21%), cele mai importante sunt accidentele datorate efectelor biochimice ale azotului (narcoza azotului), ale oxigenului (criza hiperoxică și hipoxia) și ale bioxidului de carbon (hipercapnia). Narcoza azotului, numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă de la
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
se referă la acțiunea diferitelor gaze asupra organismului scafandrului. Pentru scufundarea cu aparat autonom cu aer comprimat, care este un amestec de azot (79%) și oxigen (21%), cele mai importante sunt accidentele datorate efectelor biochimice ale azotului (narcoza azotului), ale oxigenului (criza hiperoxică și hipoxia) și ale bioxidului de carbon (hipercapnia). Narcoza azotului, numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă de la adâncimea de 30 m. Apare ca urmare a respirării de oxigen la o presiune parțială
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
azotului (narcoza azotului), ale oxigenului (criza hiperoxică și hipoxia) și ale bioxidului de carbon (hipercapnia). Narcoza azotului, numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă de la adâncimea de 30 m. Apare ca urmare a respirării de oxigen la o presiune parțială ridicată aceasta având un efect toxic asupra organismului. Toxicitatea oxigenului se manifestă la nivelul sistemului nervos central. Se consideră hiperoxic un amestec la care presiunea parțială a oxigenului din amestec este mai mare de 0,42
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
hipercapnia). Narcoza azotului, numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă de la adâncimea de 30 m. Apare ca urmare a respirării de oxigen la o presiune parțială ridicată aceasta având un efect toxic asupra organismului. Toxicitatea oxigenului se manifestă la nivelul sistemului nervos central. Se consideră hiperoxic un amestec la care presiunea parțială a oxigenului din amestec este mai mare de 0,42 bar (sc. abs.). Hipercapnia este excesul de bioxid de carbon în sânge, datorate creșterii
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
30 m. Apare ca urmare a respirării de oxigen la o presiune parțială ridicată aceasta având un efect toxic asupra organismului. Toxicitatea oxigenului se manifestă la nivelul sistemului nervos central. Se consideră hiperoxic un amestec la care presiunea parțială a oxigenului din amestec este mai mare de 0,42 bar (sc. abs.). Hipercapnia este excesul de bioxid de carbon în sânge, datorate creșterii presiunii parțiale a bioxidului de carbon în amestecul respirator. Hipercapnia poate fi cronică dacă presiunea parțială a bioxidului
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
aparat de respirat cu rezistențe gazodinamice mari, sunt factori care împiedică sau încetinesc schimbul normal de gaze din plămâni și conduc nu numai la o creștere a nivelului de bioxid de carbon, ci și la o scădere a nivelului de oxigen din amestecul gazos din plămâni apoi din sânge și celule. Hipoxia este scăderea nivelului de oxigen din amestecul respirator. Un amestec respirator este hipoxic dacă presiunea parțială a oxigenului din acest amestec, pO, este mai mică de 0,17 bar
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
gaze din plămâni și conduc nu numai la o creștere a nivelului de bioxid de carbon, ci și la o scădere a nivelului de oxigen din amestecul gazos din plămâni apoi din sânge și celule. Hipoxia este scăderea nivelului de oxigen din amestecul respirator. Un amestec respirator este hipoxic dacă presiunea parțială a oxigenului din acest amestec, pO, este mai mică de 0,17 bar (sc. abs.). Simptomele hipoxiei provin fie de la un echipament defect sau prost reglat, fie de la o
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
bioxid de carbon, ci și la o scădere a nivelului de oxigen din amestecul gazos din plămâni apoi din sânge și celule. Hipoxia este scăderea nivelului de oxigen din amestecul respirator. Un amestec respirator este hipoxic dacă presiunea parțială a oxigenului din acest amestec, pO, este mai mică de 0,17 bar (sc. abs.). Simptomele hipoxiei provin fie de la un echipament defect sau prost reglat, fie de la o respirație incorectă. Hipoxia poate avea simpotome respirație grea, dureri de cap, senzația de
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
pentru asigurarea unui debit constant de aer. 1915: în timpul operațiunilor de ranfluare a submarinului F4 scafandrii US Navy utilizând echipament greu cu alimentare de la suprafață ating adîncimea maximă de 100 m. 1937: este consemnată prima scufundare realizată cu amestec heliu/oxigen (Heliox) în scopuri civile, cu alimentare de la suprafață, de către americanul Max Gene Nohl, care atinge adâncimea de 128 m în lacul Michigan. Tot într-o scufundare cu caracter civil, Jack Brown atinge adâncimea de 168 m în anul 1946. 1945
Scufundare cu alimentare de la suprafață () [Corola-website/Science/314000_a_315329]
-
Gene Nohl, care atinge adâncimea de 128 m în lacul Michigan. Tot într-o scufundare cu caracter civil, Jack Brown atinge adâncimea de 168 m în anul 1946. 1945: suedezul Arne Zetterström folosind un amestec respirator alcătuit din hidrogen și oxigen (Hidrox) reușește să atingă adâncimea de 161 m. 1946: Jacques-Yves Cousteau pune la punct costumul cu volum constant. Fabricat din cauciuc vulcanizat, costumul a fost realizat special pentru scufundări cu durate mari de timp în ape cu temperatură scăzută. 1966
Scufundare cu alimentare de la suprafață () [Corola-website/Science/314000_a_315329]
-
cel mai inovativ, constituia completa independență a costumului de alimentare prin cablu ombilical, amestecul respirator fiind furnizat de un aparat de respirat cu sistem de regenerare tip Siebe-Gorman fixat pe spatele costumului. Rezervorul avea un epurator și un regulator de oxigen iar autonomia de aproape o oră. Cu acest costum, Leavitt a efectuat mai multe scufundări la adâncimi de 55m, 67m,110m, pentru recuperarea unor încărcături din epave aflate în lacurile Michigan și Huron. 1919 : un alt american Charles H. Jackson
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
a sau combustia este o reacție chimică exotermă între un combustibil și un oxidant, însoțită de degajare de căldură și, uneori și de lumină (flacără). În marea majoritate a arderilor din tehnică oxidantul este oxigenul din aer. În acest caz reacția de ardere se produce prin intermediul radicalilor reactivi. Condițiile necesare arderii se realizează prin însuși procesul de ardere, degajarea de căldură menținând temperatura înaltă, necesară producerii radicalilor. Într-o ardere completă, un compus reacționează cu
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
reacția de ardere se produce prin intermediul radicalilor reactivi. Condițiile necesare arderii se realizează prin însuși procesul de ardere, degajarea de căldură menținând temperatura înaltă, necesară producerii radicalilor. Într-o ardere completă, un compus reacționează cu un oxidant, cum ar fi oxigenul, clorul sau fluorul, rezultând compuși formați din fiecare element al combustibilului cu elementul oxidant. De exemplu: Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
producerii radicalilor. Într-o ardere completă, un compus reacționează cu un oxidant, cum ar fi oxigenul, clorul sau fluorul, rezultând compuși formați din fiecare element al combustibilului cu elementul oxidant. De exemplu: Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
element al combustibilului cu elementul oxidant. De exemplu: Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]