12,874 matches
-
primeau altfel de haine decât noi: noi primeam haine vărgate, de deținut, ei primeau uniformă, dar de culoare albastru-Închis, sigur, și nu li se potrivea și atunci veneau la mine să le-o aranjez. Și le făceam frumos, că mă pricepeam. Primeam și pâine, și supă... Aveam doi prieteni: unu’ era Herman Iacob, care, din păcate, a murit, nu știu unde, la sfârșitul lagărului; și Naftalin Raimond, care a emigrat În 1946 În Statele Unite, a moștenit o fabrică de confecții pentru dame, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acest lagăr, așa-zis Schreiber, adică funcționar Însărcinat cu evidența deținuților. În timp ce coloana Înainta Încetișor, un deținut mai vechi, polonez, trecea pe lângă noi și, oarecum din mers, multora dintre noi ne șoptea ce meserie să spunem, la care ne-am pricepe, când ajungem În fața deținutului care ne Înregistrează. Mie și altor câțiva ne-a sugerat să spunem că suntem strungari. Nu prea l-am Înțeles. Cum să spun că sunt strungar, dacă În viața mea poate o dată am văzut un strung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost - se spune, eu nu am văzut - singurul caz de canibalism În Bergen-Belsen, Între ucraineni. Tot lângă noi a fost un lagăr cu polonezi... Evrei polonezi. Care, Între noi fie vorba, s-au descurcat mai bine decât noi, că se pricepeau mai bine la a trata anumite lucruri. - Asta Înseamnă că și polonezii, și ucrainenii erau mai vechi acolo. - Erau și francezi, și olandezi... erau multe sublagăre. Eu vorbesc de sublagărul nostru, sublagărul de evrei unguri. - Acestea erau criteriile? - Exact. Erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ce o să fie, la ce te așteaptă... Asta este groaznic. Murise prietenul meu de la Satu Mare, doctorul, de tifos exantematic... Am auzit că se fac selecții, așa-zise selecții, și atunci ne-am prezentat la selecții și ziceau: „La ce te pricepi?”. Și noi am aflat că se căutau, În perioada aia, tehnicieni din ăia care știu a strunji și ciopli... - nu se căutau medici, că nu Îi durea capul. Și atunci am făcut o lecție elementară: ce e șurubul... Că te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cheamă acum. Deci nu muream de foame. Dar pentru cei care, de exemplu, erau de meserie, știu eu, vânzători la... ca Bundy, din serialul american, vânzători de pantofi, pentru ăia nu se mai putea face absolut nimic. Nu se mai pricepeau la altceva. Dacă nu era vânzător ce să facă? Ajunsese la o meserie nouă: muritor de foame. Deci șocurile erau foarte mari pentru ei, chiar de la Început. La noi s-au resimțit din ’43. Pare-mi-se că atunci ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
al meu a fost În situația asta), erau trimiși și pe front. Umblau În haine civile, ale lor, cu o banderolă galbenă aici și erau folosiți la deminare. Vărul ăsta al meu a călcat pe o mină, că nu se pricepea - era poet de meserie și a murit, bineînțeles, prin deminare. Erau folosiți la niște munci periculoase. Alții erau folosiți la munci mai puțin periculoase, dar, În general, tot grele, pentru care nu aveau oameni, pentru că bărbații erau pe front. - În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne uitam: ce să facem, cum mâncăm, că nu aveam furculițe... Furculiță nici nu ne trebuia, că nu se mânca cu furculița. Nu aveam lingură. Nu ne dădeau nimic, nici furculiță, nici lingură, nici măcar o linguriță. Văzând că nu ne pricepem, ni s-a explicat. Fiecare dintre noi are dreptul la „drei Shlucke” - „Schluck” Înseamnă “Înghițitură”. Duceai la gură strachina și trăgeai trei sorbituri, după care o dădeai peste cap ăluia din spatele tău. Până când ajungea la al cincilea. De la al cincilea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de supapă specială pentru un avion. Maistrul de acolo, care era... Nici șef de echipă nu era, dar noi trebuia să-i spunem Herr Meiste - unica lui preocupare era să ascută cuțitele de strung, că noi la astea nu ne pricepeam. Maistrul spunea că e ceva pentru V 1, deci pentru bomba zburătoare. Pe urmă am evoluat (râde) - dincolo făceam o piesă pentru V 2. - Dincolo unde? - În Germania. Și am făcut noi piesa asta până toamna, dar nu târziu, sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nu existau rebuturi. Rebuturile erau o catastrofă. Dacă se strica o piesă, se dădea din mână În mână și, de obicei, la ultimele două operații erau puși meseriași foarte buni, care aveau timp să facă toată piesa. Tata, care se pricepea bine la treaba asta, era la ultimul strung. Și el muncea cam de trei ori mai mult decât alții. Că toate rebuturile trebuiau făcute din bucăți. Nu puteai dintr-o singură operație. Norocul nostru era că maistrul venea o dată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am stat circa două zile până când, cu explozibil, și-au făcut loc și au ieșit... Și am mers pe jos. Vreo două-trei zile nu ne-au mai scos deloc la muncă. Au intervenit meseriașii adevărați, nu noi, că nu ne pricepeam, și au reparat ce era de reparat ca să intrăm În mină. - Mina se afla... - La mare adâncime, de ordinul sutelor de metri. Două sute și ceva de metri... - Obiectiv strategic... - Cam asta era situația. În rest, afară de durificarea comportării față de noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Acum e judecată și moare,/ Acum e neputincioasă de a ieși din rău, nefericita,/ Și intră în labirint, rătăcitoare"34. Oricum, înțelegerea tradiției este esențială pentru înțelegerea artei și culturii lumii. Fără a accepta limbajul simbolic folosit cine ar mai pricepe opera lui Leonardo da Vinci, Durer, Michelangelo, Spencer, Paracelsus, Fulcanelli, Boehme, Robert Fludd sau Johann Kepler. Gândirea lor ar rămâne în cea mai mare parte inaccesibilă și arhitectura, chimia, dansul nu ar mai putea fi explicate fără armonia Tradiției și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întrebarea: pentru ce ne întâlnim la templu? Tâlcul relațiilor simbolice Cel mai important dintre toate lucrurile este numărul 51(tr.a.). Pornind de la aceste date preliminare privind lumea simbolurilor în care ne învârtim, inițiați și neinițiați, mulți văzând și puțini pricepând, trebuie să ne aplecăm asupra influenței pe care acestea o au asupra noastră și schimbările intervenite în decursul istoriei privind valoarea și funcțiile lor. În principiu nu putem vorbi despre schimbări majore în înțelesul hermeneutic al lor, dar dispariția unora
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fantastic, mai dens, mai cețos, sau mai luminos, dar ascuns ca o minciună în spatele pâclei. "A plecat pe mări s-o uite/ Dar sub lună, dar sub stea.../ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea". Nebun e cel ce nu pricepe nebunia! Pădure, verde pădure mesaj volitiv al creierului Arta egipteană, greacă, babiloniană este arta bazată pe serii de personaje, repetate la infinit, aceleași, altele, multiplicate. În tendința spre necreat, se întreabă Blaga în Trilogia Culturii, când au început să apară
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îndeplinește o întoarcere mesianică, aproape biblică în câteva versuri, într-un gând atât de frumos, atât de ușor de receptat, nenormalul personaj devenind obișnuitul erou de mit, trecut printr-o moarte simbolică. Mă întreb cât de nebun e cel care pricepe nebunia? Sinapsa, magia din noi Fragmentul liric Kubla Khan [...] a fost visat de poetul englez Samuel Taylor Colelridge într-o după-amiază de vară a anului 1797... În studiul psihologic The World of Dreams, Havelock Ellis l-a comparat cu al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a.). Simt cum ceva lovește în timpane (nu timpanele urechii, ci ale creierului), în rețeaua aceasta imensă, de neconceput, infinită în spațiu finit, lovește un gând, o stranie idee... ceva de mult, din totdeauna bate la ușile necunoscute, bate să priceapă într-o zi omul, ființa rațională; simt o apăsare, dar din orice parte, de pretutindeni. Eu însumi plutesc, da, plutesc în acest mesaj transmis de cine știe când, din totdeauna, tuturor, imensei sideralii pentru totdeauna, gândul mesaj ce trebuie descifrat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic și sacru. Deci modelul primordial unifică, constituie centrul și factorul integrativ al omului, parte din creație și totodată parte din creator. Chiar cunoscând nu pricepem, înțelegerea parcă mi se pare mai apropiată de intuiție și revelație, iar gândirea o educăm prin erudiție, acea punte spre niveluri tot mai înalte de semnificație și înțelegere. Erudiția și hermeneutica sunt de fapt un ritual spiritual. Locul ritualului rosicrucian
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
turnați în metal. Mânuirea numerelor nu putea produce un corp unic al legilor raționale, ci mai degrabă o asociere a tehnicilor computerizate aparținând unui fond mistic. Iar dacă nu putem aștepta explicații raționale din înțelegerea modernă a numerelor atunci măcar să pricepem că ele erau la același nivel semantic cu magia alchimică a statuilor de care am amintit. Caracteristic pentru utilizarea nerațională a numerelor în relațiile lor cu divinitatea și elementele sacre ale divinității este deviația valorilor și poziției sistemului numeric din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Va chinui pe erudiții vremii,/ Și îngropat în el pe veșnicie/ Dormi-va fără nume gândul meu.// Mă-ndeamnă totuși către tine/ O neclintită năzuință/ Și scriu acest poem zadarnic/ Mânat de strania credință/ Că gândurile noastre înrudite/ Se vor pricepe peste vremi și oameni/ În limba fără țară a visului rostite 783. Reîncarnarea trădează acțiunea vidului în sine, e doar un vid ce se manifestă vizibil în realitate. Nu că l-am vedea pe Dumnezeu în toate, dar El este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic și sacru. Deci modelul primordial unifică, constituie centrul și factorul integrativ al omului, parte din creație și totodată parte din creator. Chiar cunoscând nu pricepem, înțelegerea parcă mi se pare mai apropiată de intuiție și revelație, iar gândirea o educăm prin erudiție, acea punte spre niveluri tot mai înalte de semnificație și înțelegere. Creierul studiat de doctor nu răspunde la toate întrebările, funcțiile lui spirituale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
arătaseși mie! dă limbii mele-atâta foc divin să pot lăsa din gloria-ți fără fine măcar și-un strop acelora ce vin. Căci și puțin în minte de-mi revine Și glas în vers oricât de slab să scot, Pricepe-și vor mărirea ta mai bine1146. Acest volum ipotetic de care amintește Dante și în care se adună versurile fără sfârșit ale poeților, ale aleșilor întru har divin, este, de fapt, o culegere de sentimente, de emoții surprinse în afectul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se vor fisura sau chiar se prăbușesc. Poetul este cel care se frământă și aduce la lumină zbaterea celor ce-ntreabă, a celor care nu știu ce greșesc și nici cum să se căiască. Poesia lui este izvorâtă din îndoială, el însuși nepricepând uneori mesajul și negăsindu-și locul în cetatea sa, în mijlocul omenirii, pe această planetă. În carul aurorei urcat, de ce spre tine, Țel darurilor mele, suav, să nu m-avânt, La ce pe-acest pământ de exil aș mai rămâne? Nimic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încape îndoială asupra identității acestui personaj din Amintirile lui Creangă. Tabloul lui Șt. Șoldănescu, pe care ați avut amabilitatea să ni-l puneți la dispoziție, place foarte mult vizitatorilor. Am auzit exclamații: „E un mare pictor!” Și acestea, de la oameni pricepuți în arta plastică. Și acum, o ultimă chestiune: în discuția pe care am purtat-o cu Dv. la București, mi ați amintit de familia Millo, rudă cu folcloristul Constantin Brăiloiu. Știți cumva adresa familiei Millo? Urmărim relațiile dintre Brăiloiu (mort
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
august 1944 ă lăzile de muniție aveau inscripționate cuvintele: „Faceți economie la muniție!”. A doua situație se referă la atitudinea comisiei medicale întrunită la Vaslui, după spargerea frontului de la Iași, care întreba soldații până la cât știu să numere. Cine a priceput că trebuia să numere între 1.000 și 1.500 lei era scutit de front, trimis acasă și bineînțeles, făcut erou. Vasile Vasilaș n-a avut banii și, ajungând la București bolnav, în spital, a avut norocul de un doctor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și-a depus candidatura, unde credeți?, la Sânnicolau Mare, luându-i prin surprindere pe mulți. În primul rând, domnul Băsescu vrea să ne convingă că „Tot Banatu-i fruncea” și că Sf. Nicolai se sărbătorește la 6 decembrie! Ei, acum ați priceput de ce nu și-a lansat candidatura la, să zicem, Băicoi sau Pleșcoi? I-am auzit pe mulți criticând că ce face Băsescu, ce spune, cum spune, cum face băi de mulțime, cum neagă ce-a spus anterior (ultima dată chestia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
chiar la noi acasă, că, adică, cum nu recunoaștem noi validitatea Pactului Ribbentrop-Molotov și nu încheiem Tratatul de frontieră în Republica Moldova? Ei, uite așa, de aia! Dizidenții Hertei, care și-au vărsat lăturile pe scrisul lui Păunescu, au început a pricepe că Păunescu mort e mai periculos pentru ei decât atunci când era viu și că vor fi urmăriți de stafia poetului social, militant și patriot până la mormânt. De altfel, Poetul a fost răzbunat de miile de oameni care l-au privegheat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]