12,009 matches
-
pricepuse că din hoinărelile lui va da literaturii minunata nuvelă Remember, care se născuse în acele clipe pierdute." Și-aș adăuga poate că tatăl nu intuise, așa cum va face mai tîrziu Tudor Vianu, că autoproiecția unei alte ascendențe putea avea resorturi adînci în psihologia fiului: "Poate mărturisiri pe care nu le deținea decât el, poate un instinct al sângelui său, care era fără îndoială al unui om dintr-o rasă veche, poate numai acea tendință de a-și acorda o ereditate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
românului ca fiind ciudate, enigmatice; însă, daca nu cumva povestea rămâne neterminata, sfârșesc prin a-și descoperi secretul și atunci devin personaje coerențe și translucide. (...) niciodată nu poți ghici cum se vor purta, dejoacă orice calcule; de fapt, imediat cum resorturile actelor lor sunt dezvăluite cititorilor, ele apar ca niște simple mecanisme; (...) oricât de abila ar fi intrigă, există întotdeauna o cheie și n-ar putea fi altfel, chiar dacă autorul ar fi avut tot talentul și toată imaginația din lume. Misterul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Academiei de Științe din Paris care reprezenta autoritatea științifică a timpului. Aprofundând prin numeroase lucrări de laborator diferitele aspecte ale fiziologiei umane, Paulescu nu putea, la rândul său, să nu se întrebe - ce face ca ființa să viețuiască? care sunt resorturile intime ce-i determină existența? Răspunsul, ca om de știință, nu-l putea găsi decât aplicând cu rigurozitate metoda experimentală, raționamentul prin analogie și logica științifică în toate etapele ei, plecând de la cunoscut la necunoscut, iar în cazul biologiei de la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
gânditorului și, înainte de toate, a cunoscătorului în detaliu a naturii umane integrată în marea familie a lumii viețuitoare, încercând, în același timp, să o asimileze unui sistem filosofic unitar și viabil. Or această întreprindere nu este posibilă fără a cunoaște resorturile profunde ale vieții, la care se ajunge pornind de la ceea ce se cunoaște pentru a explora necunoscutul, în felul acesta având posibilitatea de a formula legi valabile care să arunce o lumină asupra a ceea ce înseamnă viață și, implicit, a ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru săraci, neputincioși și abandonați, înființate pe lângă mânăstiri și biserici, sau ca binefaceri ale celor avuți. Dar cercetătorul Paulescu se întreabă, ce a condus la această atitudine față de bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică pornind de la resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
părintească, acel sentiment pe care părinții îl nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi biologice, manifestate în cadrul familiei creează unitatea intimă, produce satisfacție și plăcere pentru părinți. De asemenea, pentru copii prin subzistența și protecția asigurată de părinți le conferă acestora siguranță și un sentiment de plăcere. Deci scopul familiei este în primul rând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atașamentul față de glia străbună. Există o tendință nedisimulată astăzi de a substitui naționalismul prin patriotism, pentru că ideologii internaționaliștilor socialiști sau comuniști și mai ales promotorii globalizării zilelor noastre văd o piedică redutabilă în naționalism, încercând să facă abstracție de puternicele resorturi biologice ale naționalismului. Instinctul de dominație și subordonare în societățile umane va conduce la organizarea socială și formarea statului cu structurile sale, în care legislativul elaborează legi cu scopul reglementării raporturilor dintre membrii societății în ceea ce privește drepturile și obligațiile, executivul asigură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au tratat problemele sociale plecând de la sofisme și reprezentări false, intelectualizând și teoretizând realitățile existenței umane, cu rezultatele pe care istoria omenirii ni le prezintă ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încurajarea utilizării normale a instinctelor (dar pentru aceasta ele trebuie cunoscute, prezentate ca atare și nu negate) la care să se adauge mijloace coercitive cu scopul împiedicării abuzurilor ce duc la vicii. În sfârșit tratamentul lor, nu are un alt resort decât voința educată, pentru că numai voința conferă individului puterea de a-și inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aceste aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul s-a dovedit superior multor credințe. Mai mult, el a reușit să pună în mișcare resorturile intime ale ființei umane și anume voința și speranța, fără de care viața nu poate avea cursivitatea normală în acord cu destinul ființei și, mai mult ca atât, nu poate avea un sens, pentru că nu ar împlini nevoia de transcendent pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma celor patru porniri instinctuale în care-și au originea viciile omenești. Constatarea lui este uimitoare, reușind astfel să descifreze resorturile intime, biologic umane, care au determinat acești oameni, într-o conjunctură istorică dată, să comită un asemenea sacrilegiu, într-un domeniu atât de bine alcătuit și pentru care au depus jurământ de credință, unde canoanele bisericești cer ascultare și supunere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai sus menționate. Dincolo de aceste precepte și principii laice pe care societatea le-a introdus în practica medicală și care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noastră viața [s.n.]. Atunci vom plonja, din nou, în durată pură, o durată în care trecutul, mereu în marș, crește, fără încetare, printr-un prezent absolut nou [s.n.]. Dar, în același timp, simțim cum se întinde până la limita lui extremă, resortul voinței noastre. Trebuie, printr-o contracție violență a personalității noastre asupra ei însăși [s.n.], să adunăm laolaltă tot trecutul nostru care, altminteri, se scurge, pentru a-l împinge, compact și indivizat, într-un prezent, pe care îl va crea, pe masura ce
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mea nenăscută/ Din burta mamei sale/ America! America! am strigat și noi încordându-ne/ Toate simțurile până când am înțeles/ Că America nu mai este America!”. Captiv și dezorientat într-un spațiu străin, poetul recurge la memorie și imaginație, ca unic resort al existenței: „Trăiesc în trecut/ Pentru că nu pot să-mi amintesc viitorul”. Uneori, ca pentru a sublinia deșertăciunea vieții, discursul liric se refugiază în parafraze biblice: „Unde este Prietenul?/ Unde Înțeleptul care duce cu sine umbra unui copac?/ Unde Rătăcitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conținut eminamente ideologic - Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica - necesitau aprobare ministerială. Caracterul necorespunzător intereselor statului maghiar atrăgeau după sine exercitarea cenzurii prin interzicerea cărților școlare găsite neconforme. De la începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate de secolul al XIX-lea a fost de a se angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul pe educația publică de masă a fost parte a soluției prin care statele europene au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p. 42). Creștinismul, aspirat incipient în ființa națională în curs de devenire, este forța misterioasă a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența istorică. În timp, forța misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice", și va reuși să se și țină de cuvânt, întrucât narativa sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice a trecutului românesc, D.D. Patrașcanu (1937) este deplin conștient de statutul minor și locația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a consultat. În presa timpului s-a scris astfel după raportul din 23 martie 1889: „...doctorii au semnat, în stabilimentul d. Șuțu, actul prin care se constată din nou incurabila lui nebunie...” (Familia, după Epoca, Românul etc.). Termenii sunt de resortul medicinii legale „o constatare”. Raportul răspundea unei cereri a primului procuror și făcea parte dintr-o suită de acte necesare instituirii curatelei pentru a se ridica pensia de 25o lei lunar; nu credem că este ceea ce s-ar putea numi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
purtarea unui revorver era obișnuită în epocă. Grigore Ventura spune că poetul amenința chiar portretul regelui în Cafeneaua Capșa iar D-na Capșa s-ar fi aflat, la un moment dat, pe raza imaginară a glonțului... ... Acestea sunt, însă, de resortul lui 1883, și le-am analizat întrucâtva. Acum suntem în 1889 și constatăm că ceea ce George Potra crede a fi un raport de autopsie se dovedește o compilație desigur, savantă, făcută în termeni medicali. Am redat începutul, să redăm și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ar trebui, desigur, să stabilim cât se poate de exact în ce perioadă profesa această teorie numita școală și astfel am putea data mai sigur, sau cel puțin am putea stabili termenul post quem. Nu in sistăm, nu este de resortul nostru, noi ne-am propus doar să-l ajutăm pe dl. Călin L. Cernăianu să-și scoată din minte ideea fixă că se află în fața raportului de autopsie întocmit de Al. Șuțu după moartea lui Mihai Eminescu. Nisip în ochi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]