11,862 matches
-
de departe”. O altă tabără se numește "Okaukuejo", „Locul femeilor”. În 1907, terenul de vânătoare al populației San a fost declarat rezervație de vânătoare. la un moment dat se întindea pe un teritoriu aproape cât și era cea mai mare rezervație de acest gen în lume. În 1967, dimensiunile ei au fost reduse pentru a face loc triburilor din zonă, astfel născându-se Parcul Național Etosha.
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
cea mai lungă peșteră cunoscută din lume. Numele oficial al sistemului este "Mammoth-Flint Ridge Cave System". Parcul a fost stabilit că un parc național la 1 iulie 1941. A devenit un "World Heritage Site" pe 27 octombrie 1981, si o Rezervație a Biosferei Internaționale pe 26 septembrie 1990. Cei 21,382 ha ai parcului sunt situați în principal în Edmonson County, Kentucky, cu mici zone de extindere spre est, în Harț County și Barren County. Acesta este centrat în jurul Râului Green
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală tip paleontologic) situată în județului Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Bârnova. Ea se află la sud de municipiul Iași, lângă releul de televiziune de pe Dealul Repedea, și se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare. Ca poziție
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
tip paleontologic) situată în județului Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Bârnova. Ea se află la sud de municipiul Iași, lângă releul de televiziune de pe Dealul Repedea, și se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare. Ca poziție geografică, rezervația se află la limita dintre Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei și la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea. În acest loc se află un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate și cimentate, după retragerea Mării Sarmatice. Aici se ajunge
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăției faunistice fosile și a surprinderii unor succesiuni de straturi
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăției faunistice fosile și a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
și a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei în complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafața protejată era de 1,90 hectare, Ca urmare a afluxului de turiști care riscau să degradeze rezervația, prin Decizia nr. 557/1973 a Consiliului Popular Județean Iași, s-a revizuit suprafața ocrotită, stabilindu-se o zonă științifică de 5,80 hectare cu o suprafață aferentă de protecție de 38,50 hectare cu rol de tampon între impactul
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
la o altitudine de 353 metri, dealul prezintă o concavitate adâncă cu aspect de amfiteatru, având pereți abrupți, găuriți de caverne. De-a lungul timpului, oamenii s-au adăpostit în aceste grote în timpul războaielor sau al dezastrelor naturale. În prezent, rezervația se confruntă cu diferite pericole printre care menționăm: defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
al dezastrelor naturale. În prezent, rezervația se confruntă cu diferite pericole printre care menționăm: defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Nefiind spațiu turistic, nu există grupuri sanitare, iar turiștii de ocazie folosesc grotele și pesterile pentru a-și satisface necesitățile . Largi sectoare împădurite au fost defrișate de hoții de lemne. În plus, localnicii au început să fure rocă din pereții rezervației, folosindu-le pentru placarea la exterior a fundațiilor caselor, cu toate că roca este sfărâmicioasă și nu este indicată a fi utilizată în construcții. În prezent, din cele cinci poligoane de cățărare, doar trei mai sunt funcționabile .
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Rezervația științifică este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993. Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Rezervația științifică este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993. Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezerzația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezerzația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca. Rezervația „” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare: Suprafața rezervației este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezerzația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca. Rezervația „” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare: Suprafața rezervației este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare: Suprafața rezervației este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m. Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m. Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ("Cervus elaphus"),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ("Cervus elaphus"),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon"), vidra ("Lutra lutra"), nurca europeană ("Lutreola lutreola"). Amplasarea teritoriului rezervației
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon"), vidra ("Lutra lutra"), nurca europeană ("Lutreola lutreola"). Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc circă 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o densitate redusă, o parte din
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]