11,781 matches
-
marinari aliați. Capacitatea de luptă a Forței K a fost scoasă din luptă, iar capacitatea ofensivă a Maltei a fost redusă drastic. Această serie de dezastre navale ale aliaților le-a permis italienilor să cucerească supremația maritimă în centrul Mediteranei. Rutele de aprovizionare ale forțelor Axei nordul Africii nu au mai fost atacate de Aliați timp de mai multe luni. Flota italiană a profitat de situație pentru a trece la ofensivă. Italienii au reușit să blocheze sau să distrugă cel puțin
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
din Africa de nord, ([[Operațiunea Torța]]) din noiembrie, a făcut ca soarta războiului să se întoarcă împotriva Italiei. După mai mulți ani de stagnare a liniilor frontului, forțele Axei au fost expulzate din Libia și Tunisia după doar șase luni. Rutele lor de aprovizionare au fost supuse unor atacuri neîncetate de către forțele aeriene și navale aliate, care au câștigat treptat supremația aeriană și navală. Marina Regală Italiană s-a comportat cu bravură în cadrul asigurării operațiunilor de asigurare a securității convoaielor din
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
multe ori și nu a fost niciodată pus în practică. Începând cu data de 10 iunie 1940, Flotila Mării Roșii a Marinei Regale Italiene cu baza la [[Massawa]], [[Eritreea]], a reprezentat o amenințare potențială asupra transporturilor aliaților din [[Marea Roșie]], pe rutele dintre [[Oceanul Indian]] și [[Marea Mediterană]]. [[Campania din Africa de est (al doilea război mondial)|Campania din Africa de est]] a început sub auspicii încurajatoare pentru Italia. Amenințările la adresa convoaielor aliate care traversau Marea Roșie au crescut după ce italienii au cucerit Somalia Britanică
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
intersecții erau semne de piatră care indicau direcția. Majoritatea râurilor de-a lungul drumului aveau poduri, bac sau putea fi trecute printr-un vad. Când erau inundații, călătorii trebuiau câteodată să folosească drumul alternativ, mai dificil, Nakasendō. În artele plastice, ruta este cunoscută și datorită seriei de xilogravuri numită „Cele 53 de stații ale drumului ” a lui Hiroshige.
Tōkaidō () [Corola-website/Science/317187_a_318516]
-
de protocoale de rutare. Un protocol de rutare este un set de procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă de legătură. Scopul unui protocol de rutare adaptivă include: Toate protocoalele de rutare au același scop - de a învăța despre rețelele vecine și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
administrativă. Rețelele sunt plasate în tabela de rutare în ordinea descrescătoare a măștii de rețea (de la rețele mai mici la rețele mai mari), iar ruterul le parcurge liniar. Metrica și distanța administrativă sunt cele două metode de diferențiere între diferitele rute către aceeași destinație. Distanța administrativă face diferența între diferitele tipuri de rute (statice, dinamice și direct conectate). Felul în care se calculează metrica diferă de la un protocol de rutare la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
măștii de rețea (de la rețele mai mici la rețele mai mari), iar ruterul le parcurge liniar. Metrica și distanța administrativă sunt cele două metode de diferențiere între diferitele rute către aceeași destinație. Distanța administrativă face diferența între diferitele tipuri de rute (statice, dinamice și direct conectate). Felul în care se calculează metrica diferă de la un protocol de rutare la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea de bandă, distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
rute (statice, dinamice și direct conectate). Felul în care se calculează metrica diferă de la un protocol de rutare la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea de bandă, distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute generate de același protocol de rutare, de aceea are o importanță mai mică decât distanța administrativă. Pentru rutele dinamice, procesul de alegere a căii optime este următorul Ruterele mențin starea rutelor în tabela de rutare, dar nu și starea pachetelor
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea de bandă, distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute generate de același protocol de rutare, de aceea are o importanță mai mică decât distanța administrativă. Pentru rutele dinamice, procesul de alegere a căii optime este următorul Ruterele mențin starea rutelor în tabela de rutare, dar nu și starea pachetelor individuale, deoarece acest lucru ar însemna o întârziere a comutării. Mai mult, unele rutere folosesc pentru identificarea rapidă
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute generate de același protocol de rutare, de aceea are o importanță mai mică decât distanța administrativă. Pentru rutele dinamice, procesul de alegere a căii optime este următorul Ruterele mențin starea rutelor în tabela de rutare, dar nu și starea pachetelor individuale, deoarece acest lucru ar însemna o întârziere a comutării. Mai mult, unele rutere folosesc pentru identificarea rapidă a interfețelor de ieșire o a doua tabelă, numită FIB (engleză :forward information
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
a trimite aceste informații la vecini. Un algoritm este o procedură pentru realizarea unei anumite sarcini, pornind de la o stare inițială dată și se termină într-o stare finală definită. Diferite protocoale de rutare utilizează algoritmi pentru a instala diferite rute în tabelul de rutare, trimite actualizări la vecini, și să ia decizii pentru determinarea căii optimale. Algoritmul utilizat pentru protocoalele de rutare definește următoarele procese: Protocoalele de rutare pot fi comparate pe baza următoarelor caracteristici:
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
la Rocafuerte (punctul de frontieră ecuadorian). De la Rocafuerte există colectivos (bărci cu o capacitate de aproximativ 20 de pasageri) care ajung la portul ecuadorian Francisco de Orellana, de unde se pot lua autobuze spre interiorul Ecuadorului. Călătorii care doresc să parcurgă ruta descrisă trebuie să dețină un hamac în care să poată dormi pe puntea vaporului.
Fluviul Napo () [Corola-website/Science/317858_a_319187]
-
cele mai vechi vagoane dar uneori și Săgeata Albastră) și au o reputație ca fiind foarte lente, aglomerate, murdare și de obicei neîncăpătoare dar și tarife mult mai reduse decât celelalte tipuri și ranguri de tren. Trenurile Regio circulă pe rute locale și, de obicei, opresc în fiecare stație, cu rare excepții. Există totuși și trenuri Regio care circulă pe distanțe medii și chiar mari. Exemple de trenuri regionale care circulă pe distanțe de peste : Tarifele pentru acest tren sunt cele mai
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
mici deoarece nu se plătește un supliment de viteză, ci doar legitimația de călătorie, bazată pe distanță și clasă. Locurile nu sunt rezervabile. Majoritatea trenurilor personale sunt formate din vagoane necompartimentate, cu unul sau două nivele. Uneori, mai ales pe rutele rurale, trenurile sunt compuse numai din vagoane clasa a doua (fără vagoane clasa întâi). Condițiile oferite pentru legătura dintre două orașe învecinate (cum ar fi București-Pitești) sunt mai bune decât cele de pe rutele rurale (Râmnicu Vâlcea-Alunu). În 2007 majoritatea trenurilor
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
sau două nivele. Uneori, mai ales pe rutele rurale, trenurile sunt compuse numai din vagoane clasa a doua (fără vagoane clasa întâi). Condițiile oferite pentru legătura dintre două orașe învecinate (cum ar fi București-Pitești) sunt mai bune decât cele de pe rutele rurale (Râmnicu Vâlcea-Alunu). În 2007 majoritatea trenurilor personale au numai vagoane clasa a doua. Vagoanele sunt vopsite în albastru și construite în anii '70 sau '80. În prezent, CFR modernizează o parte din vagoanele supraetajate și o parte din acestea
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
70 sau '80. În prezent, CFR modernizează o parte din vagoanele supraetajate și o parte din acestea au fost puse în circulație pe trenurile personale (București-Brașov) și accelerate. Din 2007 situația acestor trenuri s-a mai îmbunătățit, câteva garnituri de pe rutele Sibiu-Brașov, Sibiu-Craiova, Cluj Napoca-Oradea fiind dotate cu automotoare Siemens Desiro („Săgeata Albastră”). Alte garnituri de pe rute precum Teiuș-Brașov, Brașov-Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca-Bistrița, Teiuș-Cluj-Napoca, Suceava-Cacica au fost dotate cu automotoare clasa 58, aduse din Franța (rame electrice cu 3 vagoane) și Luxemburg
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
acestea au fost puse în circulație pe trenurile personale (București-Brașov) și accelerate. Din 2007 situația acestor trenuri s-a mai îmbunătățit, câteva garnituri de pe rutele Sibiu-Brașov, Sibiu-Craiova, Cluj Napoca-Oradea fiind dotate cu automotoare Siemens Desiro („Săgeata Albastră”). Alte garnituri de pe rute precum Teiuș-Brașov, Brașov-Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca-Bistrița, Teiuș-Cluj-Napoca, Suceava-Cacica au fost dotate cu automotoare clasa 58, aduse din Franța (rame electrice cu 3 vagoane) și Luxemburg (rame electrice cu 2 vagoane), la începutul lui 2007, după ce fuseseră folosite mai întâi de aceste
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
graficul orar 05.15-23.23. Transferul pasagerilor de la Punctul de Oprire Aeroport până la terminalele Aeroportului Internațional Henri Coandă se realizează cu autocare operate tot de compania feroviară, care circulă în corelație trenurile. Trenurile circulă cu rang de tren Regio pe ruta București-Nord-Balotești, dar până la Punct de Oprire Aeroport circulă fără oprire și sunt formate din automotoare Siemens Desiro („Săgeata Albastră”). Trenurile InterRegio sunt folosite pentru distanțe lungi și medii și opresc (în general) numai în orașe. La trenurile InterRegio sunt folosite
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
București Nord-Vatra Dornei, București Nord-Bacău, București Nord-Iași, București Nord-Galați, Timișoara Nord-Cluj Napoca-Iași, Iași-Constanța, Galați-Brașov. În ultimii ani CFR a început modernizarea trenurilor accelerate. La începutul anului 2005 a introdus vagoane cu două etaje, folosite pentru distanțele mijlocii, în special pe ruta București-Predeal. Au fost de asemenea introduse și automotoare Desiro (Săgeata Albastră) pentru distanțe mici (de exemplu București-Pitești, București-Târgoviște, București-Câmpulung, București Nord-Râmnicu Vâlcea sau București Nord-Tulcea, Oradea-Timișoara, Timișoara Nord-Sibiu, Cluj-Napoca-Sibiu Craiova-Sibiu). Trenurile Inter-Regionale de distanțe lungi oferă vagoane cușetă și vagoane
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
Nord-Râmnicu Vâlcea sau București Nord-Tulcea, Oradea-Timișoara, Timișoara Nord-Sibiu, Cluj-Napoca-Sibiu Craiova-Sibiu). Trenurile Inter-Regionale de distanțe lungi oferă vagoane cușetă și vagoane de dormit. Sunt folosite în general pentru a face legătura între București și celelalte orașe ale țării, dar și pe rute precum Iași-Timișoara sau Craiova-Brașov. De asemenea, în premieră, în anul 2007, au fost introduse în circulație trenuri InterRegio cu mers cadențat între București-Nord-Pitești și Craiova sau București Nord-Târgoviște. De asemenea IR-urile circulă și în trafic internațional și aici pot
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
Viena, Praga, dar și Brașov-Budapesta, Timișoara-Budapesta. Garnitura trenurilor IR sunt un obiectiv al planului de modernizare al CFR. Mai multe vagoane au fost modernizate cu aparate de aer condiționat și toalete ecologice. Cu toate acestea, unele garnituri (în general pe rute mai puțin circulate) nu s-au modificat. Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii București-Sinaia-Bușteni-Predeal-Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă). Majoritatea vagoanelor de trenuri InterRegio
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
II-a. Noile vagoane, aduse începând cu anul 2006, sunt necompartimentate, majoritatea fiind dotate cu aer condiționat (clasele 20-76 și 21-86). Pentru distanțe lungi sunt disponibile vagoanele cușetă, de dormit și restaurant. În momentul de față (2016), cea mai lungă rută (ca durată dar și ca distanță) din România este Satu Mare-Mangalia (928 km), rută care se face în sezonul de vară în 18 ore cu un tren InterRegio. Limita de viteză pentru toate trenurile din România este de 160 km
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
cu aer condiționat (clasele 20-76 și 21-86). Pentru distanțe lungi sunt disponibile vagoanele cușetă, de dormit și restaurant. În momentul de față (2016), cea mai lungă rută (ca durată dar și ca distanță) din România este Satu Mare-Mangalia (928 km), rută care se face în sezonul de vară în 18 ore cu un tren InterRegio. Limita de viteză pentru toate trenurile din România este de 160 km/h, dar singura rută pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteză este
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
și ca distanță) din România este Satu Mare-Mangalia (928 km), rută care se face în sezonul de vară în 18 ore cu un tren InterRegio. Limita de viteză pentru toate trenurile din România este de 160 km/h, dar singura rută pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteză este București-Constanța. De asemenea, pe ruta București-Florești Prahova se poate circula cu 140 km/h. Pe restul liniilor viteza maxima este de 120 km/h. Viteza medie a trenurilor (incluzând opririle
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]
-
sezonul de vară în 18 ore cu un tren InterRegio. Limita de viteză pentru toate trenurile din România este de 160 km/h, dar singura rută pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteză este București-Constanța. De asemenea, pe ruta București-Florești Prahova se poate circula cu 140 km/h. Pe restul liniilor viteza maxima este de 120 km/h. Viteza medie a trenurilor (incluzând opririle în stații), conform rapoartelor CFR din 2004, este: EuroCity (EC) și EuroNight (EN) au fost
CFR Călători () [Corola-website/Science/317830_a_319159]