14,124 matches
-
teoria "formelor simbolice" a lui E. Cassirer, care concepea omul drept un animal symbolicum. Însă Coșeriu observă că această încadrare a limbajului (din perspectiva "simbolurilor" ca "forme al căror conținut este o cunoaștere") este una destul de restrictivă, deoarece chiar determinarea simbolicului "cade sub incidența unui concept mai amplu": cognitivul. Prin urmare, "limbajul este în mod esențial activitate cognitivă: activitate de cunoaștere care se realizează prin simboluri (sau semne simbolice)"199. Această reîncadrare a limbajului se justifică și prin faptul că, spre deosebire de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căror conținut este o cunoaștere") este una destul de restrictivă, deoarece chiar determinarea simbolicului "cade sub incidența unui concept mai amplu": cognitivul. Prin urmare, "limbajul este în mod esențial activitate cognitivă: activitate de cunoaștere care se realizează prin simboluri (sau semne simbolice)"199. Această reîncadrare a limbajului se justifică și prin faptul că, spre deosebire de Cassirer, Coșeriu nu reduce aspectul cognitiv al limbajului la momentul "primar" al creării "simbolului": "simbolurile - precizează fondatorul integralismului - se re-creează în fiecare act concret de vorbire și, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
act lingvistic anterior și care, numai prin limitele pe care i le impune necesitatea intercomunicării sociale, "seamănă" cu acte lingvistice anterioare, aparținând experienței unei comunități"209. Ideea este amplificată în studiul consacrat creației metaforice în limbaj, unde reformularea teoriei "formelor simbolice" a lui Cassirer reprezintă, de fapt, o ruptură cu întreaga tradiție retorică anterioară: "ca activitate cognitivă, limbajul nu rămâne în cadrul receptivității pur contemplative, nu este simplă luare de contact pasivă, nu este acceptare inertă a realității, ci este creație continuă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
214 1.3.3. Primatul semanticului, ca finalitate caracteristică limbajului (și, în ultimă instanță, tuturor celorlalte activități culturale), se reliefează în cadrul integralismului lingvistic și prin faptul că, în viziunea lui Eugeniu Coșeriu, toate funcțiile limbii (fonologice, stilistice, morfologice, sintactice și simbolice 215) sunt, de fapt, funcții semantice, "deoarece se referă la semnele lingvistice și la utilizarea lor"216. În acest sens, lingvistul de origine română citează și afirmația lui Hugo Schuchardt potrivit căreia "există o singură gramatică și aceasta se numește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o altă posibilitate, [...] și anume ca "lucrurile" să poată funcționa la rândul lor ca "semne" în interiorul unui anumit spațiu cultural, care nu trebuie să coincidă neapărat cu o anumită limbă. Mă refer prin aceasta la fenomenul bine-cunoscut reprezentat de valoarea simbolică, tradițională și colectivă a unui lucru în cadrul unei comunități culturale, de exemplu reprezentarea despre măgar ca un animal extrem de prost." 5.3.3.5. Un tip aparte de funcții, ce vizează relațiile dintre semne și "cunoașterea lucrurilor", îl constituie "cadrele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
germană, finlandeză ș.a.), cei doi autori disociază, mai întâi, între "funcțiile iconice" (care focalizează insistent un aspect sau o proprietate a "obiectului" lup, cum se întâmplă în locuțiunea fr. à pas de loup = "foarte atent, cu pași mici") și "funcțiile simbolice" (care folosesc obiectul pentru a simboliza comportamente general-umane) ale LUPULUI. Drept urmare, LUPULUI i se atribuie patru asemenea funcții/"sensuri": (a) "răutate, agresivitate, rău"; (b) "pericol"; (c) "sărăcie, disperare economică"; (d) "inferioritate" (lupul ar fi "o creatură inferioară, aflată pe locul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pericol"; (c) "sărăcie, disperare economică"; (d) "inferioritate" (lupul ar fi "o creatură inferioară, aflată pe locul cel mai de jos al ierarhiei valorilor"363). 3.1.2. În studiul de față, vom utiliza, la rândul nostru, distincția dintre "iconic" și "simbolic", dar nu și metodologia celor doi cercetători străini. Motivul acestei rezerve ține de faptul că, deși recurg la un spectru larg de exemple, provenite din numeroase limbi, Dobrovol'skij și Piirainen nu folosesc acest material pentru a sublinia diferențele "idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care focalizează trăsături "intrinseci" ale LUPULUI, fără a mai recurge la un alt termen de raportare. Aceste texteme nu trebuie, însă, confundate cu ceea ce Dobrovol'skij și Piirainen numeau "funcția iconică" a unui simbol, deoarece ele rămân, la rândul lor, "simbolice": trăsăturile evidențiate nu denumesc aspecte "caracteristice" LUPULUI, ci, prin intermediul acestor "caracteristici" imaginare, se scot la iveală semnificate idiomatice și "doxe" specifice unei comunități lingvistice. De altfel, putem observa că unele dintre aceste "caracteristici" coincid cu cele identificate în secvențele anterioare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
categorii poate face (și a făcut deja) obiectul unor determinări secundare. De exemplu, o clasificare extrem de pertinentă a tipurilor textuale poetice ("lirice"), bazată pe trei criterii (finalitate 'plasticizantă' vs. 'revelatoare'; 'principiu existențial-axiologic' semantic vs. sintactic; mod de construcție diagramatic vs. simbolic) a realizat Mircea Borcilă în studiul "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice" (1987); tot astfel, "analiza discursului" și "lingvistica textului" (cea dezvoltată independent de doctrina coșeriană) au propus, în ultimele decenii, numeroase taxonomii ale textelor "informative"381. Mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al romanului vehiculează încă trei texteme, chiar dacă mai dificil de sesizat. Primele două sunt camuflate în descrierea Magului străvechi de la care Domnu Stamatin pretinde că ar fi învățat calea "de a pătrunde nesilit în miezul lucrurilor", prin intermediul "cunoașterii spirituale", i.e. simbolice (p. 10): "Ascultați ce-am văzut. [3] Cenușa veche sta încă în vatra părăsită; lătra în adâncime cățelul pământului; am intrat și l-am găsit palid și semeț în jilțul tăiat în stâncă. Cu dreapta ținea toiagul de fildeș. Avea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ș-un negru corb. Putem observa că fragmentul sadovenian e un "macro- textem" care preia punct cu punct toate elementele-cheie ale poemului. Rolul acestei reluări e dublu. Pe de o parte, prozatorul sugerează că, în ceea ce are mai profund, cunoașterea simbolică le este rezervată doar inițiaților, între care poeții alcătuiesc o castă privilegiată (de unde și evocarea operei ilustrului său precursor). Pe de altă parte, într-un plan mai larg, macro-textemul sugerează o anumită formă de organizare a lumii în care "timpurile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
grafia sacră a cunoașterilor spirituale. Hieroglifele, cum știți, cuprindeau un principiu de înțelegere universală a noțiunilor, înfrățind pe inițiați într-o limbă mută. Alfabetul dumneavoastră de astăzi, ca și limba vulgară, stă mai mult în slujba instinctelor." (p. 10) Principiul simbolic care stă la baza "cunoașterii spirituale" face ca adevărurile ei să fie accesibile nu doar magilor, ci și poeților (și, prin extensie, și cititorilor capabili să-i înțeleagă); de aici, utilizarea de către Domnu Stamatin a textemului [3] (fragmentul din Strigoii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
închipuit că ficțiunea aceasta poetică, pe care v-o prezint, poate forma obiectul unei istorisiri cu mult mai reale decât combinațiile de fapte diverse ale cărților dumneavoastră obișnuite" (p. 13). În ceea ce privește "conținutul" acestei cunoașteri spirituale, el constă în sesizarea sensurilor simbolice ale crengii de aur, în special a substanței comune și imuabile a divinului din toate religiile și din toate mitologiile: În rânduielile lui [ale Magului - n.n.] de la Memfis se găsesc și sărbătorile dumneavoastră de-acum. Prăznuiau și oamenii timpului său
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă, Creanga de aur se încadrează în tipul textual revelatoriu (ca "'orientare' sau 'intenție generală' a procesului de poiesis discursiv"), semantic (ca "'principiu existențial-axiologic' care guvernează procesul discursiv") și simbolic (ca "model de construcție referențială"), deci într-un tipar simbolic-mitic429. 4.4. Din multitudinea de "cadre" ale vorbirii care orientează textemele romanului, ne vom opri la două: contextul cultural și universul de discurs. Astfel, contextul cultural pe care îl evocă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
adică îl introduce într-o categorie gramaticală: gen, număr, caz, timp, mod, aspect, persoană etc.); d) funcția sintactică sau de relaționare, care relaționează semnele între ele, le constituie în unități de expresie și le raportează la o situație; e) funcțiile simbolice, adică funcția reprezentativă, care aparține nemijlocit semnului, ca mijloc de cunoaștere, independent de actualizarea sa și de relațiile sale, și funcția asociativă, care asociază semnele ca factori de cunoaștere, după forma și conținutul lor." O afirmație asemănătoare apare un deceniu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru a acoperi și această zonă de "conținut" a semnului (Víctor Sánchez de Zavala, Funcionalismo estructural y generativismo: aportaciones a un capítulo de la historia de la lingüística, Alianza, Madrid, 1982). În ceea ce privește conceptul nostru, am fi putut utiliza și denumirea de "semnificat simbolic", numai că aceasta ar fi amintit într-un mod prea evident de cunoașterea "lucrurilor" (v. în această privință disocierea dintre "semn" și "simbol" din Eugeniu Coșeriu, "Semn, simbol, cuvânt" ["Zeichen, Symbol, Wort", 1992], în Omul și limbajul său, pp. 112-134
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
montate în premieră absolută lucrări de Bartók), el a condus respectiva formațiune politică până la momentul celui de-al doilea dictat de la Viena. Deși opinia publică este înclinată să lege schimbarea de imperiu (deci și pierderea Transilvaniei) de o unică ocazie simbolică - respectiv de ivirea militarilor puterii străine pentru prima oară pe străzile orășelului (satului) transilvan - realitatea este mult mai stratificată și mai complicată. Schimbarea funcționarilor, modificarea aspectului străzii, instalarea noii puteri, strădaniile depuse în sprijinul statului național, pot dura ani, ba
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
moartea polițistului a fost provocată de unul din dușmanii săi mai vechi, care l-a fugărit pe polițist și apoi l-a lovit mortal. Anchetatorii au început demersuri împotriva făptașilor încă sub administrație ungară, dar pedeapsa primită a fost una simbolică. Se pomenește și de o a treia victimă, un anume Vasile Popa, care ar fi fost spânzurat de picioare, iar în rana de pe cap i s-ar fi turnat var nestins, dar faptul nu apare în niciuna din relatările analizate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Pe lângă ideea de imaginar științific mai trebuie prezentată ideea de cenzură a imaginarului, care, în acest context teoretic, are conotații specifice. În evoluția sa imaginarul variază, ca modalitate de prezentare, de la forme simple, pure în care imaginea are o încărcătură simbolică redusă și reprezintă i-mediatul într-o formă apropiată de acesta, la imagini care se multiplică prin interpretare și construcții conotative simbolice, devenind confuze și pierd legătura cu i-mediatul. Această variație determină apariția unei încărcături de imagini ce implică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
evoluția sa imaginarul variază, ca modalitate de prezentare, de la forme simple, pure în care imaginea are o încărcătură simbolică redusă și reprezintă i-mediatul într-o formă apropiată de acesta, la imagini care se multiplică prin interpretare și construcții conotative simbolice, devenind confuze și pierd legătura cu i-mediatul. Această variație determină apariția unei încărcături de imagini ce implică o suprasaturație a cărei necesitate intrinsecă constă într-o acțiune de cenzură a imaginarului existent. Transformările la nivelul imaginarului ne pot ajuta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
analiza imaginilor ce rămân și care alcătuiesc un istoric al imaginarului. Astfel studiile privind arta vizuală, indiferent de modalitățile acesteia de manifestare trebuie incluse în știința generală a imaginarului. Dar nu se pot realiza astfel de interpretări fără implicarea elementelor simbolice, a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei"11. Pornind de la problematica imaginarului mitic și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism. O imagine simbolică capătă realitate distinctă de celelalte imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea simbolică specifică imaginarului este altfel întemeiată, iar imaginea ca sinteză este singura capabilă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism. O imagine simbolică capătă realitate distinctă de celelalte imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea simbolică specifică imaginarului este altfel întemeiată, iar imaginea ca sinteză este singura capabilă să redea contradicțiile specifice lumii mitice, deoarece imaginile sunt prin structura lor plurivalente. Dacă spiritul recurge la imagini pentru a sesiza realitatea ultimă, o face tocmai pentru că această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
am putea preciza "orice gând, orice proiect, orice acțiune este o formă imaginară". Schimbarea ni se pare radicală: sub pătura imaginarului putem într-adevăr introduce întregul univers cognitiv, astfel omniprezența sa devenind una reală. Majoritatea perspectivelor teoretice analizate, urmăresc imaginarul simbolic și modalitățile în care acesta este integrat și integrează omul. Dar, putem urmări modalități de definire ce au drept punct de pornire doar imaginea perceptivă. Aceasta este privită ca imagine de bază pentru construcția imaginilor mentale. Ea nu este statică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]