112,413 matches
-
mezanin și trei etaje, dotată la vremea respectivă cu lift hidraulic, a fost ultima și, totodată, cea mai impunătoare construcție din Ansamblul de arhitectură balneară „Piața Hercules”. Fațada clădirii, cu multe detalii expresive, prezintă basoreliefuri cu oferta stațiunii la începutul secolului XX.
Pavilionul 6 din Băile Herculane () [Corola-website/Science/334697_a_336026]
-
Biserica de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Peșteana, comuna Densuș, județul Hunedoara, este un vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XIII-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La mică distanță de Densuș, în mijlocul satului hațegan Peșteana - atestat, la 2 iunie 1360, prin preotul „Balk de Possana”, participant, alături de alți patru clerici hunedoreni
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
zidurile unor clădiri romane ruinate, folosite ca material de construcție, a dus la formularea concluziei că monumentul a fost, la origine, un edificiu destinat cultului păgân, transformat în biserică la o dată ulterioară. . Și vicarul Ștefan Moldovan îi cobora vechimea până la secolul al IX-lea. Pe cale arheologică, s-au constatat două faze diferite de construcție, trădate de diferența de grosime a pereților și dispunerea navei, deviată cu 5-6 grade spre sud față de axul altarului. Prima biserică („Peșteana I”) fusese înălțată în extremitatea
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
a pornit de la prezența unui element ușor identificabil din punct de vedere cronologic, anume portalul de sub clopotniță. Iar dacă turnul a apărut odată cu biserica Peșteana II, atunci se poate concluziona că cea de-a două fază a construcției ar corespunde secolului al XIII-lea. Nu se cunoaște în schimb, cu exactitate, vechimea celui dintâi lăcaș; dacă s-ar accepta secolele XI-XII, atunci biserica din Pesteana ar fi unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din țară. Zestrea de frescă păstrată este
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
turnul a apărut odată cu biserica Peșteana II, atunci se poate concluziona că cea de-a două fază a construcției ar corespunde secolului al XIII-lea. Nu se cunoaște în schimb, cu exactitate, vechimea celui dintâi lăcaș; dacă s-ar accepta secolele XI-XII, atunci biserica din Pesteana ar fi unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din țară. Zestrea de frescă păstrată este foarte săracă. Cu prilejul neinspiratelor lucrări de restaurare din perioada interbelică, o bună parte din picturi a dispărut; unele
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
acest al doilea meșter aparținea mediului transilvănean popular, impregnat de unele amintiri romano-gotice, cel dintâi aparținea mediului sârbo-macedonean, fiind, cu siguranță, un zugrav itinerant, venit de la sudul Dunării. Ambele decoruri, deși nu au fost realizate concomitent, par să dateze din secolul al XV-lea, adică din perioada de maximă înflorire a familiilor cneziale locale. Nici această biserică nu a scăpat de tulburările religioase care au măcinat, începând cu secolul al XVI-lea, spațiul hațegan. Existența unei comunități calvine în secolul al
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
Ambele decoruri, deși nu au fost realizate concomitent, par să dateze din secolul al XV-lea, adică din perioada de maximă înflorire a familiilor cneziale locale. Nici această biserică nu a scăpat de tulburările religioase care au măcinat, începând cu secolul al XVI-lea, spațiul hațegan. Existența unei comunități calvine în secolul al XVII-lea este o certitudine; capelanul familiei Kendeffy, Ștefan Istvánházi, pare să o fi consolidat la finele acestei perioade. Biserica pare să fi trecut, în această perioadă, în
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
din secolul al XV-lea, adică din perioada de maximă înflorire a familiilor cneziale locale. Nici această biserică nu a scăpat de tulburările religioase care au măcinat, începând cu secolul al XVI-lea, spațiul hațegan. Existența unei comunități calvine în secolul al XVII-lea este o certitudine; capelanul familiei Kendeffy, Ștefan Istvánházi, pare să o fi consolidat la finele acestei perioade. Biserica pare să fi trecut, în această perioadă, în posesia cultului reformat. În primele decenii ale secolului următor, lăcașul a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
comunități calvine în secolul al XVII-lea este o certitudine; capelanul familiei Kendeffy, Ștefan Istvánházi, pare să o fi consolidat la finele acestei perioade. Biserica pare să fi trecut, în această perioadă, în posesia cultului reformat. În primele decenii ale secolului următor, lăcașul a fost preluat de uniți, calvinii ridicându-și, la o dată neprecizabilă, actuala biserică de zid reformată din localitate; conscripțiile anilor 1733, 1750, 1761-1762 și 1829-1831 confirmă această aparență. Lăcașul, menționat și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769 -1773
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
a fost a doua eclipsă de Lună din anul 2014. A fost cea de a doua eclipsă totală de Lună din a doua tetradă din secolul al XXI-lea, adică dintr-o serie de patru eclipse totale consecutive, fiecare având loc la un interval de câte circa șase luni. Precedenta eclipsă din tetradă s-a produs la 15 aprilie 2014; penultima (a treia) eclipsă din tetradă
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
și colonizare, ceea ce altfel nu ar fi fost realizabil. În numeroase cazuri, ele formează coloana vertebrală a rețelelor de transport de pasageri și de marfă. În Statele Unite ale Americii, un șir de căi ferate transcontinentale construite în ultima treime a secolului al XIX-lea au format o rețea națională de transport ce lega întreaga țară pe calea ferată. Prima dintre acestea, „Calea Ferata a Pacificului”, de 3103 km, a fost construită de către Central Pacific Railroad și Union Pacific Railroad pentru a
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
a fost construită între 1863 și 1869 pentru a uni jumătățile estică și vestică ale Statelor Unite. Începută chiar inainte de izbucnirea Războiului Civil American, construcția ei a fost considerată a fi una dintre cele mai mari realizări tehnologice americane ale secolului al XIX-lea. Denumită la deschiderea ei „Calea Ferata a Pacificului”, ea a jucat rolul de legătură vitală pentru comerț și transporturi și a deschis colonizării vaste regiuni ale centrului Americii de Nord. Transporturile și comerțul puteau înflori departe de cursurile de
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
recrutat muncitori cantonezi din Chină, care au lucrat eficient la construirea liniei peste și prin Munții Sierra Nevada și apoi de-a lațul statului Nevada până la nodul din nordul statului Utah. George J. Gould a încercat în primul deceniu al secolului al XX-lea să asambleze un sistem cu adevarat transcontinental. Linia de la Sân Francisco, California la Toledo, Ohio, a fost terminată în 1909, ea constând din Calea Ferata de Vest a Pacificului, Calea Ferata Denver și Rio Grande, Calea Ferata
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
femeile pregătesc masa, în timp ce bărbații coboară în pivnița mănăstirii pentru a cumpăra vin. Andronic povestește acolo istoria nemaiștiută de nimeni a morții fecioarei Arghira, fiica bătrânului boier Moruzi care fusese răpită și închisă în pivniță cu mai mult de un secol în urmă, până ce a murit. "„Eu cunosc toate zidurile astea, ca și cum aș fi stat aici de la începutul începuturilor... Mie nu mi se pare că am trăit odată, demult, o altă viață. Eu simt că am trăit aici, încontinuu, de la începutul
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Romanul "Kikar Hakukiá" (În Piața Cucului) se axează pe confruntarea cu trauma pogromului de la Iași. Romanul său, „Pesher Hamaasim” (Înțelesul faptelor) își propune, între altele, să cuprindă o poveste a evreilor reîntorși sub steagul sionismului în Țara Israelului de la începutul secolului al XX-lea și până astăzi. Romanul are șapte părți: „Eroica”, „Hipnotica”, „Acustica”, „Mistica”, „Erotica”, „Narcotica” și „Optica”. Ideea cărții pornește de la o întâmplare relatată de Cicero despre poetul Simonide, care a trăit în secolul I î.e.n.. Autor al unei
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
în Țara Israelului de la începutul secolului al XX-lea și până astăzi. Romanul are șapte părți: „Eroica”, „Hipnotica”, „Acustica”, „Mistica”, „Erotica”, „Narcotica” și „Optica”. Ideea cărții pornește de la o întâmplare relatată de Cicero despre poetul Simonide, care a trăit în secolul I î.e.n.. Autor al unei teorii a memoriei, Simonides, a fost odată invitat să declame o poezie la petrecerea organizată de unul din oamenii bogați din Tesalia. Poetul a recitat poezia, închinată gazdei, dar a inclus în ea și laude
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
nu-i scapă din câte-i trec pe dinainte și care ține minte ani întregi intonația unei fraze și gestul cu care un biet pescar bătrân și-a alungat un țânțar de pe frunte”. Unele ediții tipărite în anii '40 ai secolului al XX-lea au completat volumul "Țara de dincolo de negură" cu o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Operele lui Sadoveanu au fost retipărite în anii '50 ai secolului al XX-lea sub supravegherea autorului, într-un ciclu intitulat "Opere". "Țara de dincolo de negură" a fost inclusă, alături de "Venea o moară pe Siret" și "Hanu-Ancuței", în volumul 8 al ciclului sadovenian publicat în 1957 de Editura de Stat pentru
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând o ediție recentă a acestui volum, Alex. Ștefănescu afirmă că recitirea cărții îi produce o „nestăpânită încântare”, deoarece imaginile descriptive ale
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
comunitate, care este predominant o destinație pentru pensionari și/sau oameni aflați în vacață. Un anumit număr de clădiri originare sunt încă în stare de funcționare. Cimitirul localității, fondat în 1886, conține mai multe morminte din ultimele două decenii ale secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20.
Cherry, Arizona () [Corola-website/Science/334748_a_336077]
-
pensionari și/sau oameni aflați în vacață. Un anumit număr de clădiri originare sunt încă în stare de funcționare. Cimitirul localității, fondat în 1886, conține mai multe morminte din ultimele două decenii ale secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20.
Cherry, Arizona () [Corola-website/Science/334748_a_336077]
-
2.000 au murit în lupte. „Napoleonul Persiei”, cum era numit Nadir Șah, a semnat un acord cu otomanii la Constantinopol la 17 octombrie 1736. Frontierele convenite erau aceleași cu cele stabilite în timpul sultanului Murat al IV-lea cu un secol în urmă. Războiul din Persia mersese bine pentru otomani, dar pacea acordată persanilor era una generoasă. Otomanii nu au regretat însă aceasta, deoarece acum își puteau concentra efortul în nord, contra Rusiei. Ajuns la putere în 1726 în urma unei răscoale
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
cel care a finanțat expediția care a efectuat prima debarcare pe insulă. Nu se știe dacă vulcanul este stins sau nu, deoarece partea superioară pare a nu fi fost modificată de glaciuațiune — ceea ce indică o posibilă erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei antarctice extreme. Insula are un climat foarte dur, cu vânturi puternice și temperaturi reci. Căderile constante de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
sudul Damascului și la est de lacul Gennesaret. În vârful dealului Sheikh Saad, Bedřich Hrozný a descoperit o clădire grandioasă construită din blocuri de bazalt, care fusese decorată cu statui greco-romane din același material. Descoperirile au fost datate ca aparținând secolului al II-lea d.H. În timpul explorării altarului de la Sheikh Saad a fost descoperită o stelă comemorativă a faraonului egiptean Ramses al II-lea. În afară de stelă și câteva monumente greco-romane, au mai fost atestate și alte faze ale ocupațiilor ulterioare, din
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
sau As- (în arabă:السموأل بن عادياء, în ebraică שמואל בן עדיה Shmuel Ben Adiya, prima jumătate a secolului al VI-lea, decedat probabil prin 560) a fost un poet evreu de limbă arabă și comandant militar, care a trăit în nordul Peninsulei Arabice. Membru al tribului Banu Harith, ai cărui fii s-au convertit la iudaism în sudul
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]