110,766 matches
-
efigia autoarei și aplauze la miezul nopții, au avut loc în Statele Unite cu prilejul apariției celui de la patrulea volum. În Franța, cu prilejul apariției celui de al treilea volum, Editura Gallimard a prevăzut un tiraj excepțional de 100.000 de exemplare, ce se alătură celui stabilit inițial. Splendida serie napolitană, cum o numesc criticii, își datorează spectaculosul succes, în mare parte, misterului care înconjoară identitatea autorului. Dar și ingredientelor sale. În spatele acestui nume cunoscut pe plan mondial se află un vid
Cine este misterioasa Ferrante?!... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105856_a_107148]
-
un mariage à trois. Figură tristă Picabia îi trimite lui Tristan Tzara Poèmes et dessins de la fille sans mère (Poeme și desene ale fiicei fără mamă), una din aparițiile revistei lui care se chema 391. Picabia îi expediază și un exemplar din primul lui volum de poezii, publicat în 1917, Cinquante-deux Miroirs (52 de oglinzi). Corespondența dintre Picabia și Tristan Tzara îl apropie pe Francis Picabia de dadaism. Asistăm la o perioadă de focalizare a lui Picabia pe dadaism. Într-un
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
cutia la piept și mai tare”. O carte emoționantă, care acoperă mai multe zone, plină de momente de suspans. Danielle Steel este una dintre cele mai de succes autoare contemporane. Cărțile ei s-au vândut în 650 de milioane de exemplare în întreaga lume, numeroasele ei bestselleruri internaționale fiind traduse în 43 de limbi și publicate în 69 de țări. „Întreaga operă a lui Danielle Fernande Dominique Muriel Emily Schuelein-Steel - cunoscută sub numele de Danielle Steel - este într-un sens un
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]
-
lui Prince, care a influențat, de altfel, primul său album Faith, cu piese ca Father Figure, Faith, Kissing a Fool, care au demonstrat abilitățile variate ale cântărețului, nu numai vocale, dar și scenice. Vândut în peste 25 de milioane de exemplare, acest prim album nu l-a împiedicat să nu se simtă împăcat cu statutul său de star. În 1990 a încercat să impună o nouă imagine cu al doilea album, Listen without Prejudice, vol. 1, cea de muzician adult, introspectiv
“Last Christmas” cu George Michael by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105888_a_107180]
-
mărturie acestui turneu. A fost și un artist angajat, militant împotriva virusului SIDA și a injustiției. În pofida criticilor a rămas unul dintre starurile mitice ale secolului al XX-lea. Discurile sale s-au vândut în peste 100 de milioane de exemplare, dintre care peste 20 de milioane la primul său album solo, Faith, apărut în 1987. Albumul Listen without prejudice, apărut acum 25 de ani, a fost reeditat, iar ultimul, Symphonica, lansat în 2014, a devenit Disc de Aur în Marea Britanie
“Last Christmas” cu George Michael by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105888_a_107180]
-
șapte ani. Sunt cunoscute două subspecii ale speciei "Dolichophis caspius": are o talie mare atingând o lungime totală maximă a corpului de 2,5 metri și este considerat cel mai mare șarpe din fauna Europei, dar de obicei sunt întâlnite exemplare de 1,5-2 m. În România are o lungime maximă de 2 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din fauna noastră. În condiții naturale trăiește până la șapte-opt ani. Capul este oval și alungit, ușor separat de gât. Vârful
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
au pupile rotunde. În dreptul ochilor se află un cantus distinct, concav. Dinții maxilari au o lungime inegală, fiind mai lungi în partea posterioară a maxilarului, ultimii doi dinți sunt adesea despărțiți de ceilalți printr-un interval îngust. Date biometrice la exemplarele din România. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 1160-1840 mm (în medie 1496,6 mm) la masculi, 800-1272 mm (în medie 1065,8 mm) la femele. Lungimea cap + trunchi (de la vârful botului la marginea anterioară a fantei cloacale) este de 695-1345
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
număr de 8 (♂, ♀ 8/8, variații 9/9, 10/10) se află în contact cu scuturile inframaxilarele anterioare. Pe linia median-ventrală a capului se află 2 perechi de scuturi inframaxilare, cele anterioare de obicei mai scurte decât cele posterioare. La exemplarele tinere scuturile inframaxilare posterioare se ating reciproc, iar la adulți sunt de obicei separate de un rând de solzi mici. Pe partea ventrală au 160-221 (la masculi 189-198, în medie 193,3, la femele 202-211 în medie 204,5) de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de trai permanente și se întorc înapoi la ele, chiar dacă s-au îndepărtat pe o distanță considerabilă. În sudul Crimeei se întâlnesc în medie 1 exemplar pe 2 km lineari; în nordul Daghestanului - 3-4 șerpi pe 1 km linear, iar în sudul Armeniei - în medie 1 exemplar pe 3 km lineari. Șarpele rău în sezonul rece hibernează în galeriile rozătoarelor și alte adăposturi din pământ. Hibernarea
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
înapoi la ele, chiar dacă s-au îndepărtat pe o distanță considerabilă. În sudul Crimeei se întâlnesc în medie 1 exemplar pe 2 km lineari; în nordul Daghestanului - 3-4 șerpi pe 1 km linear, iar în sudul Armeniei - în medie 1 exemplar pe 3 km lineari. Șarpele rău în sezonul rece hibernează în galeriile rozătoarelor și alte adăposturi din pământ. Hibernarea durează aproximativ jumate de an (de la jumătatea lui septembrie - începutul lui octombrie până în martie-aprilie). Pentru hibernare uneori se adună în același
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
refugiază. O trăsătură distinctivă a comportamentului șarpelui rău este agresivitatea lui neobișnuită. Dintre șerpii faunei noastre, șarpele rău (mai ales masculii) este cel mai agresiv și răutăcios. Printre șerpii răi pe care i-a capturat Ion E. Fuhn, existau și exemplare cu comportament neagresiv (mai ales femelele), care puteau fi luate în mână fără teamă. La întâlnirea cu un dușman șarpele rău se ascunde în crăpăturile și golurile dintre pietre, dar de multe ori când un dușman se apropie sau la
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
vreo 60-70 cm, căutând șarpele. Deodată am văzut cum se mișca iarba și apoi am zărit o porțiune din corpul unui șarpe rău mare lunecând pe lângă mine și, spre uimirea mea, mărturisesc că am fost atacat de șarpe. Era un exemplar deosebit de voluminos, de circa 2 m, cu capul mare și se ridicase deasupra buruienilor, în fața mea, cu gura larg deschisă, șuierând puternic și lovind în direcția pieptului meu. Atacul s-a repetat de două-trei ori, apoi șarpele a dispărut în
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu insecte și păianjeni În captivitate, exemplarele mai tinere preferă șopârlele, cele adulte se hrănesc bine cu șoareci și șobolani albi. Acest șarpe rapid și puternic își prinde prada într-o clipită cu o viteză uluitoare. Prada măruntă de obicei o înghite vie, fără a o sugruma
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
sol. Puii eclozează în septembrie-octombrie și au circa 15 cm. este un șarpe de talie mare atingând o lungime totală a corpului de până la 2 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Kirițescu (1930) citează însă un exemplar de 2,60 m capturat de Dombrovsky în 1901 la Cernavodă, pe care l-a studiat personal. Această relatare împrumută oarecare realitate numeroaselor legende locale despre șerpi uriași întâlniți de localnici. Date biometrice. Este un șarpe mare. Masculii au de
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
rând de pete mai mici întunecate de aceeași culoare cu a spatelui care tind să formeze o dungă închisă continuă. Unii solzi de pe laturile corpului au o culoare roșiatică sau portocalie. Acest tip de desen dorsal este bine pronunțat la exemplarele tinere și aproape se pierde pe un fond general pestriț la șerpii adulți, deoarece în mijlocul fiecărui solz al trunchiului de culoare deschisă se află o mică pată întunecată. Șarpele cu patru dungi ("Elaphe quatuorlineata"), care trăiește în sud-vestul Europei, dar
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
pădurile rare riverane și de stepă. În munți, este găsit la altitudini de până la 2500 m deasupra nivelului mării (în Caucaz). Este deseori găsit în apropierea locuințelor omenești, prin vii și livezi, și chiar în podurile caselor unde vânează porumbei. Exemplarele capturate de Ion E. Fuhn au fost colectate de pe dealurile stâncoase de lângă Greci (vârful Țuțuiatul, liziera pădurii) sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită desțelenirii pe scară largă. Iarna hibernează. Apare după hibernare prin aprilie, fiind activ până în septembrie sau octombrie în diferite părți ale arealului
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită desțelenirii pe scară largă. Iarna hibernează. Apare după hibernare prin aprilie, fiind activ până în septembrie sau octombrie în diferite părți ale arealului. Evită soarele puternic. Primăvara și toamna este activ
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
în lung cu alb. Pe laturile capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică pentru genul "Elaphe"). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Uneori apar exemplare complet negre (melanice). Șerpii tineri au pete dorsale brun-închise pe spate, iar petele postoccipitale de pe laturile capului sunt mai intense, colorate în galben și negru. Masculii se deosebesc de femele prin numărul mai mic de scuturi ventrale și mai mare
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci. De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle. Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie și este precedată de
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci. De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle. Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie și este precedată de jocuri prenupțiale - masculul se încolăcește în jurul corpului femelei
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
fiul, au fost incluși de criticul Dumitru Micu în categoria inadaptaților anacronici din familia morală a prințului Lai Cantacuzin (personaj al romanului "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" (1933) de Mihail Sadoveanu). Criticul Octav Șuluțiu considera că ei sunt exemplare tipice ale unei clase sociale vlăguite și plictisite, care nu sunt cu nimic mai bune din punct de vedere moral decât cei care le iau locul în societate, decăderea lor datorându-se lipsei de aspirații sociale și a energiei vitale
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
M. Buznea și I. Stavrat) care a analizat manualul și a recomandat tipărirea lui. Prima ediție a fost publicată pe cheltuiala „Societății pentru învățătura poporului român” în 1868 la Iași la tipografia "H. Goldner", într-un număr de 4000 de exemplare. Autorii au renunțat la remunerația ce ar fi urmat să o primească pentru prima ediție a acestei lucrări, cu condiția ca beneficiul obținut să finanțeze apariția unei a doua ediții - care a văzut lumina tiparului într-un tiraj de 8000
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]