112,413 matches
-
celebru principiul care îi poartă numele. Heron, matematician și inginer care a trăit în Alexandria și a ținut lecții în cadrul celebrului muzeu din incinta Bibliotecii din Alexandria, a întreprins numeroase experimente, cea mai cunoscută invenție a sa fiind eolipila (în secolul I î.Hr.), considerat primul motor cu abur din istorie. Chiar dacă în acea epocă nu a avut nicio aplicație practică, dispozitivul demonstra posibilitatea transformării energiei termice în lucru mecanic. Ctesibius, probabil primul director al Bibliotecii din Alexandria, a menționat pentru prima
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
pentru prima dată că aerul comprimat poate fi utilizat la pompe, fiind deci considerat părintele pneumaticii. A avut invenții și în domeniul hidraulicii. Astfel, pentru măsurarea timpului, a propus construcția unui ceas cu apă, idee care a fost utilizată până în secolul al XVII-lea, când Christiaan Huygens a descoperit ceasul cu pendul. Ctesibius a descris primele pompe pentru extragerea apei din fântâni și i se atribuie și descoperirea sifonului. Matematicianul, astronomul și geograful Ptolemeu (ale cărui concepții pornesc de la cele ale
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
care le-a clasificat în constelații, fiind unul dintre precursorii mecanicii cerești. Respingând ideile lui Aristarh din Samos, Ptolemeu a adoptat teoria geocentristă, considerând că toate corpurile cerești gravitează în jurul Pământului, teorie care a fost învinsă definitiv abia peste 14 secole de către Copernic. Pe lângă lucrări referitoare la geometrie, ultimul mare matematician al lumii antice, Pappus din Alexandria a studiat planul înclinat și a descris modalități de determinare a centrului de masă pentru corpuri mai complicate, cum ar fi corpul de rotație
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
ultimul mare matematician al lumii antice, Pappus din Alexandria a studiat planul înclinat și a descris modalități de determinare a centrului de masă pentru corpuri mai complicate, cum ar fi corpul de rotație, această ultimă temă fiind reluat abia prin secolul al XVII-lea de către Paul Guldin. După dispariția Școlii alexandrine, urmează o perioadă obcură pentru mecanică și pentru știință în general. Pentru a putea explica mișcarea corpurilor proiectate în câmp gravitațional, filozoful Ioan Filopon introduce conceptul de "impetus", prin care
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
dintre precursorii lui Galileo Galilei. Conceptul a fost preluat și dezvoltat de Jean Buridan. Prin invențiile sale, din care se pot menționa diverse orologii și mecanisme, precum și o pompă de apă, Al-Jazari devansează cu mult orizontul științific al acelei perioade (secolul al XII-lea). În 1551 Taqi al-Din a prezentat, în scrierile sale care au tratat diverse teme științifice, o mulțime de orologii mecanice, dar și un fel de motor cu abur care era utilizat în scopuri culinare (rotirea cărnii pentru
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
Kepler și pe care le-a publicat în 1609 (primele două legi) și în 1619 (a treia lege). Galileo Galilei a introdus concepția științifică de studiu a mișcării și a infirmat concepțiile lui Aristotel, care au dominat știința timp de secole. Astfel, cu ajutorul unui dispozitiv ingenios, a studiat căderea liberă a corpurilor și a demonstrat că viteza de cădere a unui obiect nu este influențată de greutatea acestuia. În ceea ce privește dinamica, a contrazis afirmația lui Aristotel conform căreia un corp aflat în
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
accelerație centripetă. Alte probleme ale dinamicii de care s-a ocupat au fost: mișcarea de oscilație a pendulului fizic și legile ciocnirii elastice, pe care le-a dedus pornind de la teorema de conservare a impulsului. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Robert Hooke descoperă relația dintre solicitare și deformare în cazul corpurilor solide (legea lui Hooke). În lucrarea sa, "Principiile matematice ale filozofiei naturale" (publicată în 1687), Isaac Newton a formulat pentru prima dată legile fundamentale ale mecanicii
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
articole (1860-1879) și de Boltzmann într-o serie de patru articole (1870-1884), care au pus bazele teoriei cinetice a gazelor. Mai mult, în 1877 Boltmann a introdus conceptul de entropie ca măsură a gradului de dezordine al unui sistem. În secolul al XX-lea au fost create și dezvoltate noi ramuri ale mecanicii: mecanica cuantică de către Max Born și Max Planck și mecanica relativistă de către Albert Einstein. Teoria relativității a fost formulată pornind de la rezultatul experimentului Michelson-Morley, care a demonstrat că
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
București. Ea a făcut parte în același an din antologia "Vîrsta de aur a anticipației românești" (Editura Tineretului, București, 1969), editată sub îngrijirea lui Ion Hobana și care a încercat o recuperare a scrierilor S.F. uitate din prima jumătate a secolului al XX-lea. Critica literară a identificat două axe stilistice ale prozei lui Mircea Eliade: una realistă ("Maitreyi", "Întoarcerea din rai", "Huliganii" etc.) și o alta fantastică („Domnișoara Christina”, „Șarpele”, „Secretul doctorului Honigberger” etc.). Ambele direcții literare ale lui Eliade
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Drobeta și altele. Pe insula Păcuiul lui Soare este ridicată, între anii 972-976, o cetate care servea drept fortăreață pentru Imperiul Bizantin. Începutul arhitecturii medievale în piatră în Țara Românească este marcat de Cetatea Severinului, construită în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Construit în jurul anului 1300, Farul Genovez de la Constanța are circa opt metri înălțime și a fost restaurat în secolul al XIX-lea. Finalizată în 1388, biserica Mănăstirii Cozia, având fațada bogat ornamentată cu ceramică și cărămizi aparente
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Începutul arhitecturii medievale în piatră în Țara Românească este marcat de Cetatea Severinului, construită în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Construit în jurul anului 1300, Farul Genovez de la Constanța are circa opt metri înălțime și a fost restaurat în secolul al XIX-lea. Finalizată în 1388, biserica Mănăstirii Cozia, având fațada bogat ornamentată cu ceramică și cărămizi aparente, a constituit, timp de secole, un model de arhitectură religioasă pentru Muntenia. Remarcabilă prin ornamentele exterioare și prin eleganța proporțiilor, Mănăstirea Dealu
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în jurul anului 1300, Farul Genovez de la Constanța are circa opt metri înălțime și a fost restaurat în secolul al XIX-lea. Finalizată în 1388, biserica Mănăstirii Cozia, având fațada bogat ornamentată cu ceramică și cărămizi aparente, a constituit, timp de secole, un model de arhitectură religioasă pentru Muntenia. Remarcabilă prin ornamentele exterioare și prin eleganța proporțiilor, Mănăstirea Dealu, a cărei construcție a fost începută în 1499 și finalizată în 1501, reprezintă un monument de o deosebită importanță pentru evoluția arhitecturii din
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Muntenia. Considerată una din minunile arhitecturale ale țării, Mănăstirea Curtea de Argeș este ridicată în perioada 1512 - 1517. Biserica a fost construită în stil bizantin, cu diverse elemente caucaziene (armeano-georgiene) și a servit ca prototip pentru multe alte lăcașuri de cult din secolul al XVII-lea. O altă inovație în domeniul materialelor de construcții o constituie introducerea cărămizilor colorate pentru finisarea bisericilor, lucru vizibil începând cu secolul al XV-lea. Într-o perioadă în care pentru construcții civile era utilizat cu precădere lemnul
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
diverse elemente caucaziene (armeano-georgiene) și a servit ca prototip pentru multe alte lăcașuri de cult din secolul al XVII-lea. O altă inovație în domeniul materialelor de construcții o constituie introducerea cărămizilor colorate pentru finisarea bisericilor, lucru vizibil începând cu secolul al XV-lea. Într-o perioadă în care pentru construcții civile era utilizat cu precădere lemnul, Cetatea Poenari, a fost construită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în domeniul materialelor de construcții o constituie introducerea cărămizilor colorate pentru finisarea bisericilor, lucru vizibil începând cu secolul al XV-lea. Într-o perioadă în care pentru construcții civile era utilizat cu precădere lemnul, Cetatea Poenari, a fost construită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este ridicată Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. În perioada 1558 - 1559 este ridicată biserica de la Curtea
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Șerban Vodă). Un alt edificiu important al Capitalei este Biserica Mihai Vodă. Finalizată în 1594, constituie un exemplar reușit de arhitectură feudală românească, care îmbină elemente decorative inspirate de la bisericile mănăstirilor Dealu, Curtea de Argeș, Mărcuța. Construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea sub domnia lui Vlad Țepeș (și atestat documentar în 1595), Turnul Chindiei reprezintă și astăzi o atracție turistică a orașului Târgoviște. Unul dintre puținele construcții laice care s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în a doua jumătate a secolului al XV-lea sub domnia lui Vlad Țepeș (și atestat documentar în 1595), Turnul Chindiei reprezintă și astăzi o atracție turistică a orașului Târgoviște. Unul dintre puținele construcții laice care s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul Goleștilor, finalizat în 1646, din Golești (Ștefănești), Argeș. Edificiul se remarcă prin portalul măreț, realizat din cărămidă și având un foișor cu cerdac pe stâlpi. Astăzi găzduiește Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. În perioada 1654 - 1658
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
care devine unul dintre cele mai importante lăcașe de cult ale țării. Unul dintre cele mai vechi hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă a fost ridicat în perioada 1680 - 1687, dar nu a rezistat timpului, pe locul său fiind ridicată (două secole mai târziu) clădirea Băncii Naționale a României. La sfârșitul secolului la XVII-lea, în Țara Românească arhitectura cunoaște o deosebită înflorire. Se construiesc numeroase edificii laice (palate și curți domnești) și religioase într-un stil propriu epocii, denumit stilul brâncovenesc. Un prim exemplu
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
lăcașe de cult ale țării. Unul dintre cele mai vechi hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă a fost ridicat în perioada 1680 - 1687, dar nu a rezistat timpului, pe locul său fiind ridicată (două secole mai târziu) clădirea Băncii Naționale a României. La sfârșitul secolului la XVII-lea, în Țara Românească arhitectura cunoaște o deosebită înflorire. Se construiesc numeroase edificii laice (palate și curți domnești) și religioase într-un stil propriu epocii, denumit stilul brâncovenesc. Un prim exemplu îl constituie Mănăstirea Horezu (1690 - 1694), un
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit în 1724, lăcașul de cult atrage atenția prin decorul fațadelor, coloanele de piatră și sculpturile bogate, constituind model pentru multe edificii religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa Melik" este una dintre cele mai vechi clădiri ale Capitalei care au rezistat timpului. Astăzi găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și sculpturile bogate, constituind model pentru multe edificii religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa Melik" este una dintre cele mai vechi clădiri ale Capitalei care au rezistat timpului. Astăzi găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești, remarcabilă prin proporțiile armonioase și decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în 1353) la Volovăț, în perioada domniei lui Dragoș Vodă. Concepută într-o arhitectură cu elemente romanice, gotice și bizantine, Mănăstirea Bogdana (construită între 1359 și 1365) este unul dintre cele mai vechi edificii religioase din nord-estul țării. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, introducerea ceramicii smălțuite avea să aducă un plus de frumusețe finisajelor exterioare. În acest sens stau mărturie Biserica Sfânta Treime din Siret (1352) și Mănăstirea Cotmeana (1292). Construită în perioada 1466 - 1469, Mănăstirea Putna devine nu numai
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
elementele decorative exterioare, realizând tranziția de la stilul renascentist la baroc, biserica Mănăstirii Golia, finalizată în 1660, reprezintă o altă atracție turistică a capitalei Moldovei. Considerată cea mai veche biserică de pe spațiul românesc, Biserica Rotonda din Geoagiu a fost ridicată în secolul al XI-lea. Cea mai veche catedrală de pe teritoriul actual al României este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, edificiu reprezentativ pentru stilul romanic transilvănean. A fost refăcută în secolul al XIII-lea, secol a fost construită și Biserica Sfântul
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
spațiul românesc, Biserica Rotonda din Geoagiu a fost ridicată în secolul al XI-lea. Cea mai veche catedrală de pe teritoriul actual al României este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, edificiu reprezentativ pentru stilul romanic transilvănean. A fost refăcută în secolul al XIII-lea, secol a fost construită și Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, Hunedoara, considerată cea mai veche biserică de piatră din România. Alt vechi lăcaș de cult de pe teritoriul țării construit în același secol este Biserica din Gurasada. Cetatea
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
din Geoagiu a fost ridicată în secolul al XI-lea. Cea mai veche catedrală de pe teritoriul actual al României este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, edificiu reprezentativ pentru stilul romanic transilvănean. A fost refăcută în secolul al XIII-lea, secol a fost construită și Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, Hunedoara, considerată cea mai veche biserică de piatră din România. Alt vechi lăcaș de cult de pe teritoriul țării construit în același secol este Biserica din Gurasada. Cetatea Oradea, construită pe locul
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]