11,819 matches
-
se întâlnesc cu alti 200 de țărani. Aici este omorât un membru de partid paznic la sediul comitetului provizoriu. Din Batăr mulțimea se îndreaptă înspre Girișu Negru, unde sunt așteptați de alte cca 200 de persoane, și împreună cu acestea barează șoseaua. Are loc o scurtă confruntare între țărani și securitate, țăranii se retrag în pădure. În satul Martihaz au fost împușcați chiaburii Cociubei și Baican. Cadavrele lor au fost lăsate într-un șanț și descoperite de către actualul Profesor Universitar Naghi Mihai
Răscoalele țărănești din vara anului 1949 () [Corola-website/Science/314397_a_315726]
-
a existat în partea sudică a orașului de azi, în stânga șoselei ce duce spre Cluj-Napoca. Castrul a fost construit pe drumul ce lega Napoca de Porolissum. Cercetările arheologice arată că aici a staționat unitatea de cavalerie romană Ala a II-a Pannoniorum. În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului
Castrul roman de la Gherla () [Corola-website/Science/314414_a_315743]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In regiunea platoului nu există șosele, ci numai drumuri nepavate; în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă. În aceste perioade singurele posibilități de circulație sunt cele oferite de calea ferată
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
cei care au lucrat în perioada celui de-al doilea război mondial la obiective de apărare antiaeriană, aviație militară, construirea de dispozitive de apărare, ale bazelor maritime, aerodromurilor și altor ținte militare pe teriroriul frontului de luptă, pe drumuri și șosele; 3) membrii echipajelor navelor de transport, care s-au aflat în perioada celui de-al doilea război mondial în porturile altor state; 4) cei care au fost însărcinați de către organele autorității locale cu strângerea bombelor și a echipamentelor militare și
Medalia „60 ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial din 1941-1945” () [Corola-website/Science/313385_a_314714]
-
planul economic, este cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Pe lângă principalul port al României, Constanța dispune de un aeroport internațional și de o gară cu mare trafic, atât de marfă, cât și de pasageri. Este situată pe șoseaua Constanța - Mangalia, la 10 km de centrul Constanței, până la țărmul mării fiind 3 km. Cunoscută prin Sanatoriul TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu”, funcționând din anii interbelici, și prin unica rezervație de dune marine din România. Intră în circuitul turistic fluvio-marin
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
în actuala clădire. Muzeul adăpostește numeroase bunuri testimoniale antice, de un interes științific și expozițional deosebit. La sud de Parcul Stadionului se poate vedea zidul de incintă ridicat în secolele I-II. La marginea vestică a localității, la nord de șoseaua Mangalia - Albești se află necropola romano-bizantină unde, în cadrul unui perimetru dreptunghiular de 45 m lungime și 30 m lățime, au fost depistate 16 morminte între care mormântul cu "dromos", aflat la 1,20 m sub nivel. Lungimea încăperii acestui mormânt
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Isvoarele este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Izvoarele (reședința) și Teiușu. Comuna se află în sud-estul județului, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5A, care leagă Greaca de Adunații Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Isvoarele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei (pe versantul drept) și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. În iulie 2009, membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
pe versantul stâng. În iulie 2009, membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Ministerului Culturii și Cultelor și „Buna Vestire” în înregistrările Protopopiatului Ortodox Târgu Mureș. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Comuna Glodeni se situează pe malul râului Mureș, la 14 km de municipiul Târgu-Mureș, pe șoseaua ce leagă Dumbrăvioara de Voivodeni, și a fost pentru prima dată atestată documentar în 1263, sub denumirea de "Sarpatak", iar, mai apoi, în anul 1319, sub denumirea de "Sarpataka", într-un act de donație al regelui Carol al Ungariei. În
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
m est de localitatea Zagra, pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Se poate ajunge aici plecând din Beclean sau Bistrița spre Mocod, iar din Mocod drumul pe valea Zagrei. Înainte de a intra în Zagra, la ultima curbă a șoselei apare o potecă care conduce pe dealul pe care se află "tăul". La est de Zagra, pe versantul sudic al dealului Comoara, apare un mic platou format în urma unor alunecări vechi. Pe acest platou se află un lac cu o
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
este un sistem de numerotare a șoselelor din Europa creat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (United Nations Economic Commission for Europe, UNECE). Numerele sunt notate începând de la E1 în sus, iar drumurile poartă aceste numere indiferent de granițele țărilor pe care le traversează. În
Rețeaua de drumuri europene () [Corola-website/Science/314914_a_316243]
-
la est). Cartierul măsoară ~2,60km lungime și o lățime medie de ~1 km, astfel că suprafața ocupată este de aproximativ 2,6km². Numărul estimat de locuitori este de cca. 40.000. Cartierul și-a căpătat numele după artera DN5 (șoseaua București-Giurgiu) care duce către orașul-port Giurgiu. Cartierul s-a dezvoltat de-a lungul Șoselei ce asigura legătura Bucureștiului cu portul de la Giurgiu și localitatea Ruse din Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
astfel că suprafața ocupată este de aproximativ 2,6km². Numărul estimat de locuitori este de cca. 40.000. Cartierul și-a căpătat numele după artera DN5 (șoseaua București-Giurgiu) care duce către orașul-port Giurgiu. Cartierul s-a dezvoltat de-a lungul Șoselei ce asigura legătura Bucureștiului cu portul de la Giurgiu și localitatea Ruse din Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
a zonei a fost inclus în amplul proiect de construcție de clădiri locative care era dedicat magistralei Nord-Sud. În primă fază (1961) au fost realizate construcțiile din zona bulevardului Dimitrie Cantemir, urmând ca apoi să fie edificat Ansamblul de locuințe "Șoseaua Giurgiului" alături de complexul agroalimentar Piața Progresul. Construcțiile au un aspect standard, majoritatea clădirilor fiind identice, însă se observă și subtile influențe moderniste occidentale tipice anilor '60. Clădirile sunt distanțate între ele (de la 47 până la 180 metri) permițând astfel existența unor
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
între clădirile din zona Giurgiului și alte construcții din Drumul Taberei (strada Sibiu, strada Pravăț, aleea Dumbravița), Calea Griviței, Bd. Constantin Brâncoveanu, Calea Giulești, Bd. Dimitrie Cantemir, Soseaua Olteniței, Piața Gării de Nord, Bd. Dinicu Golescu. Arhitecții care au contribuit la realizarea ansamblului "Șoseaua Giurgiului" sunt: Mircea Bercovici, Constantin Gherghiceanu și Cleopatra Alifanti. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Cartierul beneficiază de 3
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Cartierul beneficiază de 3 linii de tramvai care conectează zona cu centrul orașului. În prezent, pe Șoseaua Giurgiului sunt 10 stații de tramvai. Lista staților (Șura Mare ► CFR Progresul): De la Șura Mare, călătorii pot opta pentru metrou, M2, sau liniile de tramvai 1 și 11 care fac legătura cu cartierele Titan, Obor, Gara de Nord, Razoare, Vitan, respectiv Giulești
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
1990 muzeul își modifică titulatura în "Muzeul Civilizației Populare Tradiționale". In muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești, locuințe tradiționale, instalații preindustriale, lucrări de artă populară. Muzeul tehnicii Populare se gasește in pădurea "Dumbrava Sibiului" din partea de sud a orașului Sibiu, pe șoseaua de legătură între Sibiu și Rășinari, la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu mașina, autobuzul și tramvaiul. Coordonate geografice Într-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
subîmpărțita în Aceste trosoane a văii sunt legate între ele prin cheile Via Mala. Regiunea superioară a văii este legat prin pasul San-Bernardino-Pass cu Tessin, iar din Splügen, prin pasul Splügenpass se poate ajunge în Chiavenna, provincia Sondrio. Din Thusis șoseaua se bifurca spre trecătorile Albulapass și Julierpass spre Davos.
Rinul Posterior () [Corola-website/Science/318467_a_319796]
-
Eretz Israel), aflată atunci sub regimul mandatului britanic. Avea vârsta de 19 ani când s-a alăturat kibutzului Afikim (numit pe atunci Kibutzul Hashomer Hatzair URSS, în inițiale ruse „CCCP”) din Galileea de jos,lângă Yavneel, lucrând la construcția de șosele, de asemenea ca pantofar și pescar. Când membrii cooperativei au pus în scenă o „operă” ebraică „Carmela”, Mordechai, cunoscut încă sub numele de Mitia Pieptene sau "Mitia Masrek" ("masrek" însemnând în ebraică "pieptene" ca și numele său rusesc de familie
Mordechai Zeira () [Corola-website/Science/318497_a_319826]
-
Pasajul Suprateran Basarab este un pasaj rutier din București, România, care unește sectoarele 1 și 6 între Șoseaua Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a capitalei și de a completa inelul interior de circulație al Municipiului București. Pasajul beneficiază de două benzi de circulație pe sens
Pasajul Basarab () [Corola-website/Science/320413_a_321742]
-
Pasajul Suprateran Basarab este un pasaj rutier din București, România, care unește sectoarele 1 și 6 între Șoseaua Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a capitalei și de a completa inelul interior de circulație al Municipiului București. Pasajul beneficiază de două benzi de circulație pe sens și două linii de
Pasajul Basarab () [Corola-website/Science/320413_a_321742]
-
circulație pe sens și două linii de tramvai. În zona de Nord construcția se compune dintr-un pod hobanat cu o înălțime a pilonilor de 84 de metri. Acesta supratraversează Calea Griviței, calea ferata și intersecta dintre Bulevardul Dinicu Golescu și Șoseaua Orhideelor. Ideea unui pasaj care să corecteze și să fluidizeze traficul din centrul Bucureștilor are o vechime de peste 80 de ani. În anul 2000, Traian Băsescu, pe vremea aceea primar general al capitalei a obținut o finanțare de la Bancă Europeană
Pasajul Basarab () [Corola-website/Science/320413_a_321742]
-
Tipa, precum și a tututor membrilor din Consiliul și Comitetul parohial. În anul 1998, a fost construită în sat o biserică nouă de lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]