19,920 matches
-
Perpessicius); în ciuda faptului că era prima ediție critică (1933), autorul ei este calificat drept un "autoritar fără autoritate". Calificată drept o necropolă de Pompiliu Constantinescu, ediția Botez are obsesia manuscriselor supuse măsurii mecanice a lui I. Crețu. Șerban Cioculescu o acuză de provincialism și spirit arhaizant. Același critic demască lipsa de deontologie a ediției girate în 1937 de Mihail Dragomirescu, în ciuda strălucitelor note stilistice ale profesorului. Prima sinteză în materie de editologie eminesciană între direcțiile Ibrăileanu - Botez o dă G. Călinescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin memoria unor fapte pline de măreție și curaj". Apoteotic! Un capitol exploziv se intitulează "Condițional optativ trecut" ce demonstrează cum mulți intelectuali în viață, acuzând brusc complexul imitatio Christi, se folosesc de retorica ilicită pentru a obține poziții dominante în sfera publică. Asta în timp ce alții continuă să rămână usbeci, asemeni eroului lui Montesquieu, inteligenți, cu o perversă și polimorfă cultură, scriind, cum spune Caius Dobrescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la Domeniile Coroanei, și ulterior medic în diverse sectoare din București până în 1940. Va continua să colaboreze la Radiodifuziunea Română până în 1945. Din cauza apartenenței la grupul spiritual "Rugul aprins" de la Mânăstirea Antim, dar și a creației sale religioase interbelice, este acuzat de "activitate contrarevoluționară" și condamnat de justiția comunistă la cinci ani de temniță grea. Între 1958 și 1962, septuagenarul Vasile Voiculescu trăiește coșmarul pușcăriilor Jilava și Aiud. Aceste zări și etape ale vieții și operei medicului-scriitor sunt descrise și supuse
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ambianță, climat psihologic și tipologie. Zahei este un avatar al biblicului Samson, hamal în portul Brăilei. Adus de un individ malefic, zis Panteră, la București în perimetrul Gropii Gunoaielor, devine cerșetor, vânător de lipitori, înlocuitor de cal ș.a.m.d. Acuzat de crimă, de vreme ce totul pleda a face din el un țap ispășitor fără cusur (vezi romanul pe aceeași temă al lui B. Malamud), Zahei este condamnat la ocnă. Descriptor în linie dostoevskiană al bolgiilor subterane, V. Voiculescu portretizează conglomeratele sufletești
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și critică. În anii '70 va să fie victima preferată a unor "directori de conștiință", "brontozauri" ai criticii de partid și de la Direcția Presei, tip S. Damian (diplomat în activitatea de militant marxist), Paul Georgescu, Mircea Herivan, ce l-au acuzat de cultul arhetipului, iraționalism și chiar de legionarism. Vreme de cinci ani Marin Mincu a fost singurul autor român interzis (1971 - 1975) pentru "Critice II", ceea ce nu l-a făcut să filmeze în disident anticomunist după 1989. Singurul disident între
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tratat de specialitate și de referință, chiar dacă bun conducător de patimi în rândul criticilor, dar și de pizmă în rândul unor poeți "săriți". Un prilej în plus pentru autor de a desființa antologii similare, precum cea a regretatului Laurențiu Ulici, acuzându-l de clientelism și mercantilism, "absența oricărui criteriu funcțional", sau cea a poetului Abăluță, "ce se lăbărțează triumfător pe 37 de pagini", masivul op al acestuia "Poezia română după prolectultism" fiind nici mai mult nici mai puțin decât lucrarea comandată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sau mai mici) care au consemnat autori și cărți de poezie, proză, dramaturgie, și continuă să o facă. Anticălinescian (deși "divinul" critic este invocat, analizat deferent și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere și scriitori care persistă și azi în climatul public. Vinovatul principal: prezența
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
prozator universal superior lui Tolstoi, a fost anestezicul performant al spiritului critic, pericolul numărul unu pentru totalitarism. În fruntea adversarilor sincronismului lovinescian, Dan Zamfirescu (ofițer de securitate sub acoperire) și Mihai Ungheanu, sub stindardul "conștiinței de sine a literaturii române", acuzau partida "normalității" de conspirație antinațională. Concluzia criticului Eugen Negrici e că, în privința destrămării iluziilor și miturilor, istoricii și interpreții fenomenului artistic românesc, în ciuda nu puținelor tentative de higienizare a maladiilor și complexelor semnalate încă din 1981, mai au mult de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile[Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Ciulei, O. Paler, Iulian Vișa sau Lazăr Vrabie. Amintirile cunoscutului actor devin însă un capitol important al memorialisticii noastre de specialitate. Această carte care "conține mai multe cărți" (cum remarcă în postfață și Victor Frunză) informează, meditează, reamintește, iubește și acuză. Profitabil, de fapt, pentru noi toți... De ce nu voi pleca din țară niciodată?!... ...Răspuns: eu nu voi pleca din țară, niciodată, fiindcă m-am deprins să fac (fuck)... jocuri de cuvinte. Și în altă limbă nu știu să jonglez cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că este vor ba despre criticul A.I. El era măcelarul din piață! Descoperirea m-a uluit pur și simplu! Nici nu știam cum să-l abordez (îl jigneam oare, recunoscîndu-l?), ori să mă prefac că nu-l recunosc (mă va acuza de conformism?). Pe de altă parte mă simțeam complexat în fața lui, deoarece știam că este mai puternic decît mine, avînd o marfă vandabilă, "la mare preț", nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
șuetele bahice în casa unui foarte bun actor de teatru și film, Lazăr Vrabie. Prin Vrabie am "cunoscut-o" pe marea doamnă a scenei, Lucia Sturdza-Bulandra, căreia a avut șansa să-i fie adjunct, la Teatrul Municipal. Mulți l-au acuzat pe Vrabie de cinism: eu l-am cunoscut ca pe un om cald, corect și pasionat de discuții în contradictoriu. Iar în film juca modern și convingător (revedeți Puterea și adevărul sau Valurile Dunării, spre exemplu). Păcat că a murit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
colaboratorii, fiind violent la culme. Păcat că n-are continuatori, toți discipolii săi risipindu-se spre alte zări profesionale... O să-nchei cu cel mai interesant om din deceniul trei al vieții mele: azi cvasi-anonimul Mircea Ipate Mareș. Un om controversat, acuzat pe nedrept, cred eu, de vicii nedovedite, dar un om de mare cultură, profunzime și aptitudini astrologice (era nepotul lui Armand Constantinescu, cel care ne-a lăsat Cer și destin). Povestea cu incredibilă blîndețe, judeca indulgent (deși trăise degeaba în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
artă a artistului nostru, crescut într-un mediu elitist (oarecum cosmopolit) și lansat într-o lume a dictaturii proletare. Cartea scoasă de Florica Ichim te zgîlțîie din două motive: 1) injustițiile repetate cuprinse-n ea; 2) prejudecățile artistice, comoditățile & manierismele acuzate de V.M. E un manual teatral, risc azi afirmația, de talia celor semnate (direct ori nu) de Stanislavski, Meyerhold, M. Cehov, Szaina, Kantor, Brook, Grotowski. Volumul are și un capitol, disipat în întreg, de avertismente, aforisme și reflecții, deloc neglijabile
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
poți să citești, relaxat și plin de îngăduință, despre ticăloși și ticăloșii? Despre oportuniști și turnători? Despre ratați și curve ideologice? Cum să nu simți un frison cînd un interogatoriu la Consiliul Politic Superior al Armatei îți cerea să o acuzi pe Nineta Gusti (care-a zis ceva rău despre Stalin)? Cum să nu te dezguste criteriile de promovare în facultate și persecuțiile la care erau supuși mari viitori actori precum Rauțchi, Gina Patrichi, George Constantin, Ileana Predescu, Gilda Marinescu, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
tu? a continuat dragonița care scuipa flăcări, fără să bage de seamă că-și prelungea situația defensivă, creîndu-i astfel un avantaj lui Alin, care nu mai era silit să facă față unui alt atac. Știu eu. Nu e frumos să acuzi fără dovezi. Dacă ți-ar face și ție cineva așa ceva? Nu e fără dovezi. Sun-o și-ai să vezi. Am vorbit ieri seară și se auzeau glasuri de fete. Special a adus niște fete și le-a pus să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Își dădea cu presupusul, cînd îi explica băiatului sau cînd vorbea singur prin casă. Și că ea nu-i răspunde decît cu o mare întîrziere la telefoanele insistente pe care i le dădea în cursul serilor. De obicei, el o acuza și o făcea în toate felurile. Era atît de nervos, încît Radu se temea că bătrînul urma să-și lovească telefonul pînă n-ar mai avea ce duce la amanet, cînd ar avea nevoie. Mama avea grijă de babe prin
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
au văzut treaba asta, nici părinții nu le-au spus-o. Sau nu direct. Au aflat-o din certurile lor gălăgioase, din momentele cînd credeau că, dînd sonorul televizorului la maxim, copiii ar surzi și n-ar auzi nimic. Se acuzau reciproc și-și aminteau de tot felul de detalii groaznice și-și spuneau cît de cumplit e traiul împreună. Se auzeau zgomote de lucruri trîntite și sparte. Numai că nu se băteau, deși cine știe!? În astfel de momente, surioara
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în casă, chiar seara înainte de culcare și altele. Cu toate că Alin și-a astupat urechile, iar unii dintre bolovani treceau de ureche și se pierdeau dincolo se ferea, dezvoltase un fel de mecanism de apărare, încît dragonul cu șapte capete îl acuza că nu pricepe sau nu reține nimic alții reușeau să-i rănească timpanele, erau prea mulți să le poată face față. Vrăjile lui erau ineficiente. Al doilea cap s-a furișat în camera lui pe cînd era plecat la școală
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă, de la resemnare la cutezanță. Ipostazele psalmistului 1. Un protejat al divinității; 2. Poetul se simte chinuit și confuz, singur; 3. Poetul se răzvrătește și-l acuză pe Dumnezeu de inconsecvență, de înstrăinare față de om; 4. Însetat de absolut, poetul îl caută pe Dumnezeu; 5. Poetul este dezamăgit spiritual de Divinitate, se simte părăsit. III Poezia iubirii 1. Iubirea este un sentiment protector, dus până la extazul familiar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Prefăcându-se a fi geloasă, își spiona soțul, "țipa, ocăra și blestema", în timp ce Kir Ianulea "asculta, înghițea și tăcea". Acrivița a dat în patima jocurilor de cărți, pierzând mulți bani. Bârfea apropiații, printre care o prietenă de familie și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp, vestitul negustor, plin de datorii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anul 1914, în redacția ziarului Dreptatea socială. Gelu Ruscanu este directorul ziarului, Praida, Penciulescu, colegi de partid (toți sunt socialiști). Adept al ideii dreptății absolute, Gelu Ruscanu a dezlănțuit o campanie de presă împotriva lui Șerban Saru-Sinești, pe care îl acuză de crimă, anunțând că are un document doveditor (o scrisoare). Din diferite motive, ceilalți se opun publicării scrisorii, invocând motive subiective. În desfășurarea situațiilor conflictuale, Gelu Ruscanu află lucruri șocante despre tatăl său și se prăbușește sufletește. În final, protagonistul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în contul Societății. Aflând despre această întâmplare, Gelu Ruscanu era sfâșiat de durere. Dar șirul presiunilor continuă. Maria Sinești îl roagă pe Gelu Ruscanu să nu dezvăluie relația lor intimă de altădată, deoarece soțul ei i-ar putea lua copiii, acuzând-o de imoralitate. Protagonistul rămâne neclintit în hotărârea lui: " Am socotit totdeauna că dreptatea este absolută. Dacă lupt pentru o cauză, aceasta este dreptatea însăși". El se află mereu în căutarea de certitudini, deoarece "fără certitudine nu există adevăr și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al căror protagonist este filosoful Victor Petrini, fost profesor universitar. El caută explicația eșecului său și identificarea unor repere care transformă individul în victimă a mecanismelor social-politice. Într-o vreme, când părea că norocul i-a surâs, Victor Petrini este acuzat de colaborare cu "sumanele negre" și adus în fața instanței de judecată. A fost aruncat pe nedrept în închisoare, unde l-a eliminat pe un supraveghetor cu care intrase în conflict. După ce s-a despărțit de Matilda, prima soție, a cunoscut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adică exprimarea în concret a terorii istoriei, care subminează demnitatea umană. Căutând explicația eșecului său în diferite momente existențiale și înțelegerea cauzelor care au pus în mișcare mecanismul, eroul romanului Cel mai iubit dintre pământeni a cunoscut iubirea, detenția, umilința. Acuzat de relații cu "sumanele negre" a fost condamnat. În închisoare a ucis un supraveghetor care îl teroriza deoarece nu-i plăceau intelectualii. După eliberare, l-a aruncat din teleferic, involuntar, pe fostul soț al iubitei sale, s-a autodenunțat și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]