15,499 matches
-
Încercați să plecați și dumneavoastră cât mai repede până ce se mai potolesc cei trei bețivi. Nu știam ce să fac, unde să mă duc, cum să-mi anunț soțul că mi-a fost pusă viața în pericol, că am fost amenințată, că-mi este teama pentru viața lui Mișu, să vină să mă ia. Am plecat spre casă urmărită de un sătean, secretarul Comitetului de partid, cel care câștigase mai multe voturi la alegeri. Acesta avea să fie numit interimar pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
editat 14 volume de lucrări cuprinzând temele a peste 800 comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic În comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor două concepte, În anul 1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au fost aleși pe timpul lui Andronic Paleologul (1282 1328) pentru a popula regiunea Olimpului și la construcția orașelor din Bithinia. Scriitorul bizantin Pochimos relatează unul din episoadele represiunii „Fiind foarte mulți și de teama să nu se unească și să amenințe orânduirea așa cum s-a Întâmplat În trecut am fost strămutați pe malul european”. Averile lor au fost confiscate și puține lucruri au putut lua cu ei. Pe de altă parte fiind iarnă, dezbrăcați și neobișnuiți cu frigul continental au murit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aceeași rasă. Sentimentele mele vor fi pururea acolo unde fâlfâie drapelul negru-alb...”. Războiul a creat, de teama unei conflagrații mai largi, motive de Îngrijorare, atât la București, cât și la Viena, guvernele fiind neliniștite datorită pericolului venit din partea Rusiei, ce amenința să-și extindă influența În sud-estul Europei, prin denunțarea Tratatului de la Paris. La 19 iulie 1870, ministrul de externe Carp i-a telegrafiat lui Steege - agentul diplomatic al României la Viena, cerându-i să-l vadă imediat pe premierul Ungariei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
al Franței Învinse, de „juste represalii”. Diferența era făcută de maniera În care urmau să fie aplicate represaliilor. Dacă pentru Franța, Reichul german ținea să recurgă direct, de unul singur, la „măsuri punitive”, pentru România el se limita, deocamdată, să amenințe că se va pune „de partea dușmanilor ei”, ajutând Rusia și Turcia, care doreau separația, să ajungă la o schimbare. Replica lui Carp a fost promptă, arătând că „separația principatelor nu era o rațiune, că poporul român n-o dorește
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Berlin, Carp, scria la 16 august 1871 din Viena că Bismarck a inițiat o campanie de defăimare Împotriva României și că demersul la Poartă era Începutul acestei campanii, care, așa cum aprecia el, avea să devină violentă, mai ales că Bismarck amenințase pe sultan cu dușmănia Prusiei, În cazul În care aceasta nu avea să ia măsurile necesare pentru garantarea drepturilor germanilor din România. Lucrul acesta l-a făcut pe prințul Carol să constate că „afacerea Strousberg” se transformase dintr-o „chestiune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În funcțiune a liniei ferate, cerând pentru garantarea acestui Împrumut dreptul de inscripție ipotecară. În momentul respectiv, Camera a propus un proiect de lege pentru răscumpărarea parțială a căilor ferate (iunie 1875), respins de acționari. Mai mult decât atât, Bismarck amenința cu ruperea relațiilor diplomatice, Într- un moment În care România avea nevoie de sprijinul Berlinului În reglementarea unei alte chestiuni, aceea a perfectării tratatelor comerciale cu alte state. Prințul Carol I, care dorea să termine odată cu această afacere, s-a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
slav" pentru Europa Centrală și de Est. Carp a Încercat să arate că România ar putea juca un rol important În aceasta zonă, dacă nu s-ar pune piedici În calea dezvoltării sale, vorbind despre pericolul venit din partea Rusiei, care amenința siguranța sud-est europeană. În cadrul unui bal de curte, la care a fost invitat la 6 februarie 1883, Împăratul Franz- Iosif a ținut să-i precizeze că poziția guvernului român și animozitatea presei române Împotriva Austro-Ungariei fac problematic rezultatul apropiatei Conferințe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
relațiile cu Rusia sunt o problemă anevoioasă a politicii noastre externe și că „nu urmărim să provocăm Rusia, voim chiar să facem tot ce stă În putința noastră pentru a evita un război cu ea, dar față de primejdia ce ne amenință din partea puternicei Rusii, avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale”. În același timp, afirma că „deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
voim chiar să facem tot ce stă În putința noastră pentru a evita un război cu ea, dar față de primejdia ce ne amenință din partea puternicei Rusii, avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale”. În același timp, afirma că „deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță la Tripla Alianță”. În cadrul unei Întrevederi Între Carp - sosit de la Viena și I.C. Brătianu, primul Îi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rusești În locul lor; pe când În Transilvania, cu populația ei pestriță, o mie de ani n-au fost de ajuns ca să deznaționalizeze pe români, prin urmare interesele noastre politice sunt deopotrivă legate de - occident, mai ales dacă dinspre răsărit va fi amenințat echilibrul european”. Mai tranșant ca niciodată, Bismarck a afirmat că o condiție de bază pentru intrarea României În Tripla Alianță e necesitatea renunțării la ideea că misiunea României este eliberarea Transilvaniei și alipirea ei la regat. Încercând să-și convingă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mergem să Învățăm de la alții, dar alții de la noi, nu? Și când noi refuzăm aceasta, pretindeți că este nepatriotic, că este aproape un act de trădare? Vă speriați, vă temeți că un străin Îndată ce va intra În școalele noastre, are să amenințe societatea română?.... și ce nu s-a putut face atunci când atâtea popoare treceau pe acest pământ, ceea ce nu s-a putut face când turcii și tătarii făceau invaziune În țară, credeți ca un străin venit În școală, astăzi are să deznaționalizeze
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s-a discutat mult această chestiune. De atunci Încoace pasiunile s-au mai domolit, și acum sunt mai la largul meu: nu vorbesc astăzi În atmosfera arzătoare În care am vorbit atunci; și dacă atunci am avut curajul, când eram amenințat să-mi ardă casa și că am să fiu ucis a doua zi, dacă atunci am avut curajul să vorbesc de evrei cum am vorbit, vă puteți Închipui că astăzi am să am același curaj.” Atunci ziceam că „proporțiunea dintre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acestei instituții va fi influențat, încă, de reticențe, de amintiri și de o explicabilă rezistență ocultă; o cauză a acestei rezistențe obscure este gelozia celor care se exclud din ecuație. Instituția Prieteniei și corolarul ei, eliberarea sexuală, vor mai fi amenințate de posibile excese care, pe parcurs, le-ar putea compromite farmecul de structură perfectă a înțelepciunii. Sunt deja unele semne care atestă aceste excese. Dintre aceste senine, relativ multe, ne izbește feminismul "radical". "Prietenia" și eliberarea femeii din postura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aici este vorba de un avertisment", mi-a spus..., "o intenție criminală".) Nu știu cine și de ce m-ar avertiza, nu am acceptat această părere. Dar domnul, vecinul meu, a insistat: Aici este mână de om... este o intenție, cineva v-a amenințat!"... S-au adunat încă vreo doi spectatori; frunza părea pictată; în lumina soarelui matinal, a început un mic joc de culori; ca într-o coadă de păun, sclipea în nuanțe diferite, de la verde crud la roșu aprins, după cum cădea lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai puțin semnificative. Programele de radio și t.v., presa și inevitabilele comentarii de la piață s-au axat pe alte priorități. Victima a fost înmormântată. Grupul de exorciști a fost depus la închisoare, în așteptarea procesului. Manifestațiile zgomotoase, care îl amenințau pe vinovatul "psihiatru" cu linșajul, s-au stins; nu se aud nici părerile experților ocazionali care, de obicei, sunt constituiți în echipe de intervenție urgentă la televiziune, oricând este sau nu este cazul. Retrospectiv, acum, mi se pare că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
câte cărămizi vor fi fiind pe lumea asta; chiar mai multe, enorm de multe; atâtea cărți câte frunze vor fi fiind pe lumea asta... Totuși, o teamă nelămurită ne face să privim la mulțimea de cărți ca la o populație amenințată de apropierea unei primejdii de moarte. Ieri, într-o singură jumătate de zi, am ascultat, de-a lungul unei lungi călătorii, într-un compartiment plin de intelectuali, de la București la Iași, previziuni sumbre despre inevitabila dispariție a cărții și, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Condé, care adunase corsari din mai multe națiuni protestante, spre a lupta cu vasele catolice franceze și spaniole. În porturile Canalului Mânecii, sub căpitanul de la Marck, vasele și echipajele Cerșetorilor se înmulțiseră în secolul al XVI lea îndeajuns de tare ca să amenințe supremația marină a Angliei. Regina Elisabeta, la cererea nobililor ale căror interese fuseseră serios afectate, l-a trimis în 1573 pe William Holstocke, lord al Amiralității, cu două nave bine înarmate, pentru a-i distruge, definitiv. Pirateria și corsariatul anglo-americane
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Condé, care adunase corsari din mai multe națiuni protestante, spre a lupta cu vasele catolice franceze și spaniole. În porturile Canalului Mânecii, sub căpitanul de la Marck, vasele și echipajele Cerșetorilor se înmulțiseră în secolul al XVI lea îndeajuns de tare ca să amenințe supremația marină a Angliei. Regina Elisabeta, la cererea nobililor ale căror interese fuseseră serios afectate, l-a trimis în 1573 pe William Holstocke, lord al Amiralității, cu două nave bine înarmate, pentru a-i distruge, definitiv. Pirateria și corsariatul anglo-americane
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Royal Fortune, cu 42 de tunuri, brigantina Sea King, de 30 de tunuri, Ranger și încă un sloop de 16 tunuri, cu un total al echipajelor de aproximativ 508 oameni ; în primii ani ai secolului al XVIII-lea, William Moody amenința comerțul marin cu vasul Rising Sun, cu o brigantină de 8 tunuri și un sloop asemănător. Schooner-ul, sloop-ul și brigantina au fost, după cum se vede, cel mai des întâlnite corăbii în acțiunile piraților, peste Atlantic, în secolul al XVIII
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Royal Fortune, cu 42 de tunuri, brigantina Sea King, de 30 de tunuri, Ranger și încă un sloop de 16 tunuri, cu un total al echipajelor de aproximativ 508 oameni ; în primii ani ai secolului al XVIII-lea, William Moody amenința comerțul marin cu vasul Rising Sun, cu o brigantină de 8 tunuri și un sloop asemănător. Schooner-ul, sloop-ul și brigantina au fost, după cum se vede, cel mai des întâlnite corăbii în acțiunile piraților, peste Atlantic, în secolul al XVIII
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe treptele dintre bănci, iar N. Iorga întârziase, apare gesticulând Alex. Rally student „de viitor” - care însă n-a dat mai târziu mai nimic din ceea ce făgăduise... -, cere să se facă tăcere și ne spune agitat că Argetoianu l-a amenințat la Cameră pe Iorga că-i pune pumnul în gură. Indignarea lui Rally, care fusese de față la scandalul „parlamentar”, s-a transmis imediat asupra întregii săli și toți așteptam fremătând venirea profesorului. Când a venit, încă dinainte de a intra
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ani de facultate. Dar cine și-ar fi putut închipui atunci, în ziua aceea a manifestației de dragoste a unui tineret entuziast, că peste zece ani Iorga va forma un guvern tocmai cu ciocoiul cinic și semi degenerat care-l amenințase, fără principii și fără pudoare, cu figură hidoasă și corp diform! Mai apoi am început să mă duc și la unele ședințe ale Camerei - mai ales când vorbea Iorga sau când mă înștiința tata că va fi o ședință agitată
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
incident destul de comic: în grupul întâlnit era și avocatul Emilian, fostul prefect și bătăuș cuzist la Neamț, dorind acum cu orice preț să fie considerat legionar și să meargă cu noi. Eu am refuzat cu indignare și el ne-a amenințat... că se întinde în fața mașinii, dar ne-am văzut de drum și a rămas gesticulând pe trotuar. După cum am mai amintit, în prigoana din 1941/42 s-a purtat foarte demn, ca și pe front de altfel, unde și-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
început imediat să se agite, telefonându-mi și mie pentru a mă convinge să-l las și mai departe la direcția Muzeului de Artă Națională Carol I. I am arătat că nu putem face nicio excepție, și atunci m-a amenințat cu diferite intervenții. I-am răspuns că nu voi accepta niciun compromis, iar dacă mi s-ar impune această măsură, voi trage consecințele, deoarece cred că legile trebuie aplicate tuturor în același fel. Nemulțumit, s-a dus cu profesorul Gamillscheg
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]