11,388 matches
-
iozefinismului din averile mănăstirilor secularizate ca fiind "fără utilitate publică" (adică a celor care nu întrețineau universități, școli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru finanțarea activităților religioase considerate de utilitate publică (plata preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
întrețineau universități, școli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru finanțarea activităților religioase considerate de utilitate publică (plata preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea Bisericii în sens cât se poate de larg În 1870 controlul asupra
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea Bisericii în sens cât se poate de larg În 1870 controlul asupra „direcției c.c. a bunurilor fondului religionar greco-oriental” a fost trecut în competența Ministerului Agriculturii. Guvernatorul Bucovinei era concomitent și președintele
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
mănăstirilor Putna, Sucevița, Dragomirna, Voroneț, Moldovița, Solea, Horecea ș.a., prin înțelepciunea împăratului Iosif al II-lea. Daniile acestea provenind de la domnii și boierii Moldovei sunt și au rămas o avere curat românească. În 1918, la unirea Bucovinei cu România, Fondul Bisericesc al Bucovinei era compus din: pădure - 231.648 ha; terenuri agricole și neproductive - 8.037,5 ha; clădiri - 560; cariere de piatră și piatră de var - 47,75 ha; Stabilimente balneare, la Vatra Dornei și Băile Iacobeni; mine la Iacobeni
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
agricole și neproductive - 8.037,5 ha; clădiri - 560; cariere de piatră și piatră de var - 47,75 ha; Stabilimente balneare, la Vatra Dornei și Băile Iacobeni; mine la Iacobeni și Vatra Dornei de unde se extrăgeau minereuri, iazuri ș.a. Fondul bisericesc a fost desființat prin Decretul nr. 273 din 1949, activitatea sa fiind preluată de întreprinderea pentru exploatarea și industrializarea lemnului și de Trustul pentru industrializarea lemnului. Prin decizia nr. 68081 din 19 august 1949 a Ministerului de Finanțe s-a
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
fiind preluată de întreprinderea pentru exploatarea și industrializarea lemnului și de Trustul pentru industrializarea lemnului. Prin decizia nr. 68081 din 19 august 1949 a Ministerului de Finanțe s-a constituit și și-a început activitatea comisia de lichidare a Fondului bisericesc. Aceasta a lucrat până la data de 31 martie 1950, dată când s-a încheiat orice activitate legată de Fondul bisericesc. În anul 2000, la inițiativa arhiepiscopului Pimen Zainea (membru fondator), a fost înființată asociația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
19 august 1949 a Ministerului de Finanțe s-a constituit și și-a început activitatea comisia de lichidare a Fondului bisericesc. Aceasta a lucrat până la data de 31 martie 1950, dată când s-a încheiat orice activitate legată de Fondul bisericesc. În anul 2000, la inițiativa arhiepiscopului Pimen Zainea (membru fondator), a fost înființată asociația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care revendică cele 192.000 ha de pădure care au aparținut fondului bisericesc austriac. Joi 27 noiembrie 2014, Înalta Curte
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
de lichidare a Fondului bisericesc. Aceasta a lucrat până la data de 31 martie 1950, dată când s-a încheiat orice activitate legată de Fondul bisericesc. În anul 2000, la inițiativa arhiepiscopului Pimen Zainea (membru fondator), a fost înființată asociația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care revendică cele 192.000 ha de pădure care au aparținut fondului bisericesc austriac. Joi 27 noiembrie 2014, Înalta Curte de Justiție a pronunțat decizia irevocabilă în procesul prin care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților revendica de la
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
a încheiat orice activitate legată de Fondul bisericesc. În anul 2000, la inițiativa arhiepiscopului Pimen Zainea (membru fondator), a fost înființată asociația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care revendică cele 192.000 ha de pădure care au aparținut fondului bisericesc austriac. Joi 27 noiembrie 2014, Înalta Curte de Justiție a pronunțat decizia irevocabilă în procesul prin care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților revendica de la Direcția Silvică Romsilva 166.000 ha ce făcuseră parte din Fondul Bisericesc al Bucovinei. Terenul rămâne al
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
pădure care au aparținut fondului bisericesc austriac. Joi 27 noiembrie 2014, Înalta Curte de Justiție a pronunțat decizia irevocabilă în procesul prin care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților revendica de la Direcția Silvică Romsilva 166.000 ha ce făcuseră parte din Fondul Bisericesc al Bucovinei. Terenul rămâne al statului român.
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul 18. Modelul bisericilor de lemn fără tindă este cel mai vechi cunoscut, fiind o trăsătură arhaică în arhitectura sacrală de lemn de la noi. Datarea lăcașului, într-un anuar bisericesc de la 1909, din anii 1742-1743 trimit la anul 7251 al erei bizantine. Datarea nu se poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul mutării
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
(n. 10 mai 1953, Craiova, Dolj - d. 25 noiembrie 2003) a fost un pictor român specializat în pictură bisericească, murala și de icoane. Fiul lui "Florentin-Gabriel" și al lui "Constantă" ("Gheorghiu" schimbat ulterior în "Ghiorghiu" dintr-o eroare în certificatul de naștere al pictorului), a absolvit "Colegiul de Artă din Craiova" la clasa profesorului "Ilie Marineanu". A decedat în
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
și care funcționează prin forțarea cernelii printr-un șablon pe hârtie. Împreună cu multiplicatoarele spirit și hectografele, șapirografele au fost pentru multe decenii folosite pentru a tipări lucrările de necesitate momentană adiacente muncii de birou, materialelor sălilor de clasă și buletinelor bisericești. Au fost de asemenea de o importanță majoră dezvoltării fanzinelor timpurii deoarece costul lor scăzut și disponibilitatea a permis publicarea scrierilor amatorilor. Aceste tehnologii au început să fie înlocuite de fotocopiatoare și tipare ofset ieftine la sfârșitul anilor 1960. Deși
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
să dureze mai mult. Șapirografele au fost folosite extensiv în școli pentru copierea temelor pentru acasă și a testelor. Erau de asemenea folosite în mod comun pentru publicațiile cu buget redus ale amatorilor, incluzând buletinele informative ale cluburilor și buletinele bisericești. Erau în mod deosebit populare în rândul amatorilor științifico-fantasticului, care le foloseau extensiv în producția fanzinelor pe la jumătatea secolului al XX-lea, înainte ca fotocopiatul să devină ieftin. Literele și simbolurile tipografice erau uneori folosite pentru crearea ilustrațiilor, ca un
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
piatră cu postament pe care se află următoarea inscripție cu caractere chirilice: "„Această cruce au făcut Ion Marmurac din Sloboziea 1888”". Preotul satului avea un rol important în comunitate, el impulsionând dezvoltarea localității. Astfel, preotul Vasile de Volcinschi și cantorul bisericesc Meftodie Ionașcu au înființat în anul 1902 Banca poporală din Dănila. Parohia Dănila avea în 1907 un număr de 946 enoriași, paroh fiind același preot Vasile de Volcinschi, născut în 1861 și hirotonit în 1891, iar cantor fiind, din 1900
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de pământ ce delimita hotarul celor două sate. Zidirea bisericii s-a făcut la îndemnul preotului Dimitrie Tarnavschi, paroh la Buninți în perioada 1849-1886, pe cheltuiala Fondului Bisericesc al Bucovinei și cu participarea comunității ortodoxe locale. În 1877 s-a zidit din cărămidă și o casă parohială. Lăcașul de cult a fost sfințit la 26 octombrie 1885 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, preot paroh fiind
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
a fost un preot greco-catolic, om de cultură și autor. A fost "preot în Zalnoc, Sărăuad și Giurtelecu Șimleului — unul dintre cei mai distinși preoți sălăjeni, care fiind și scriitorul unui tom de predici bisericești foarte practice și instructive", scria Daniil Graur. Este cunoscut pentru cărțile pe care le-a a publicat cu sprijinul Episcopiei de la Gherla în 1884 și 1897. era un bun cunoscător al istoriei Transilvaniei. În 1884, în timp ce era "preotulu Zalnocului", Vasiliu
Vasiliu Criste () [Corola-website/Science/324028_a_325357]
-
postul de paroh la Giurtelecu Șimleului de la Vasiliu Criste În 1932 Daniil Graur scria: "părintele Cristea Vasiliu, fostul preot în Zalnoc, Sărăuad și Giurtelecu Șimleului, — unul dintre cei mai distinși preoți sălăjeni, care fiind și scriitorul unui tom de predici bisericești foarte practice și instructive, aproape fiindu-i gata și al doilea tom, pe care din lipsă de sprijin nu l'a publicat". Vasiliu Criste era un bun cunoscător al istoriei bisericii din Transilvania.
Vasiliu Criste () [Corola-website/Science/324028_a_325357]
-
când Gheorghe Rosetti-Solescu (1853-1916), proprietarul moșiei Solești, ministru plenipotențiar la Sankt Petersburg, a donat-o comunității locale, căreia i-a impus să asigure „demna căutare a sfântului lăcașu ctitoricescu”, iar pentru „evlavia părinților” săi, preoții parohi trebuiau să asigure „grijile bisericești obișnuite”. Boierul a continuat să rămână epitrop, el luându-și angajamentul de a continua să se îngrijească de buna funcționare a lăcașului, la fel ca și înaintașii săi. Biserica a devenit astfel biserică parohială. Biserica a suferit mai multe reparații
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
obiecte de argintărie și cărți religioase. Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se află un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1833, scos din gunoi în 1947 de cântărețul bisericesc Serafim Lupu și dat Parohiei Solești, în al cărei inventar se află și în prezent. Pe acest ceaslov se află următoarea însemnare: "„Acest Ciaslov a fost găsit de enoriași în stare rea față de podoaba lui de altă dată. Până în 1944
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
forjat în forme de cruci. Pronaosul și naosul sunt surmontate de un plafon drept, iar naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică din bârne. Pereții sunt pictați în interior de meșteri populari, care au respectat în altar și naos canoanele bisericești, dând frâu liber imaginației în pronaos, ceea ce reflectă credințele poporului legate de fericirea din rai și chinurile din iad. Ochiul atent poate observa aspecte din viața socială și politică a vremii. Catapeteasma este bogat sculptată și frumos ornată cu icoane
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
1831 în Valahia și în 1832 în Moldova, preoții și alți slujbași, care nu primeau salarii, erau compensați prin scutire de impozite. Spre a se preveni înmulțirea lor excesivă, s-a dispus întocmirea de catagrafii speciale ale bisericilor și slujbașilor bisericești. Întocmite de administrația județelor, aceste catagrafii se păstrau în visteria tării, care le consulta ori de câte ori primea propuneri de noi hirotonii, spre a se încredința dacă și câți preoți mai sunt în slujbă la biserica în discuție și dacă „cei ceruți
Catagrafie () [Corola-website/Science/324158_a_325487]
-
tării, care le consulta ori de câte ori primea propuneri de noi hirotonii, spre a se încredința dacă și câți preoți mai sunt în slujbă la biserica în discuție și dacă „cei ceruți de preoți” nu fac cumva parte din rândul birnicilor. Catagrafiile bisericești păstrate din secolele 18 și 19 formează o importantă sursă documentară în istoria Țărilor Române.
Catagrafie () [Corola-website/Science/324158_a_325487]
-
sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]