11,407 matches
-
prin aceea că Turgot ajuns ministru și Rochefoncauld În calitate de raportor privind proiectele fiscale În Parlamentul Franței, nu au aplicat soluția fiziocraților. Asemănător, ceva mai târziu, Emile de Girardin și M. Menier au propus impozitul unic pe capital, respectiv numai pe bogăția consolidată și nu pe cea În formare, considerând că acesta stimulează utilizarea productivă a acestuia și asigură echitatea. În context, ideea impozitul unic pe persoană aparține lui Proudhon, care mai considera că proprietatea este o negare a egalității. Or, un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
numai la faptul că toți cetățenii trebuie să plătească impozite, ci și la modul cum acestea sunt plătite. Până la primul război mondial, ponderea veniturilor fiscale În produsul creat s-a menținut În toate țările la valori reduse, nedepășind 15% din bogăția produsă. Astfel, Înaintea primului război mondial, statul german preleva, În medie, 10% din venitul anual al unui cetățean, În timp ce statul francez preleva 15%80. Această situație se datora aplicării ideilor liberale care cereau un rol limitat al statului. Ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
țărilor după război. Ca urmare a situației grele moștenite de țările europene, precum și a unei scurte crize de reconversie izbucnită În 1921, În anii care au urmat primului război mondial cheltuielile publice au atins niveluri de ordinul a 30% din bogăția produsă de state, În special datorită cheltuielilor cu pensiile plătite vechilor combatanți și participării statului la finanțarea reconstrucției economiei naționale. În acest context, pe măsură ce economiile se refac și sunt puse la punct sistemele fiscale și aparatele fiscale, precum și pe fondul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Întreprinderii, alături de amortizarea activelor fixe (imobilizărilor), care asigură recuperarea valorii acestora transmisă În costurile și prețurile de vânzare-Încasare a produselor realizate. Este evident că prima sursă internă de finanțare poate fi utilizată În măsura În care se obține profit, iar acesta constituie o bogăție tradițională care poate fi conservată În cadrul fiecărei Întreprinderi permițându-i să-și autofinanțeze dezvoltarea sa viitoare. Dar, contribuția lui la autofinanțarea Întreprinderii ridică o problemă complexă de evaluare, putând fi luate În considerare trei niveluri 215 de apreciere a rezultatelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
constituie, deci, o sursă de finanțare proprie sau un element de autofinanțare izvorât din activitatea Întreprinderii. Cu toate acestea, rezultatul nu furnizează decât o evaluare parțială a acestei capacități de autofinanțare prin aceea că nu ține cont decât de sporirea bogăției nete (venituri cheltuieli) obținută la sfârșitul perioadei. În cazul abordării la un al doilea nivel de apreciere a rezultatelor, noțiunea de surplus monetar furnizează informații mult mai concludente despre capacitatea de finanțare a unei perioade determinate. Această apreciere se justifică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Întreprinderii indică și performanțele acesteia, capacitatea de a utiliza eficient capitalurile Încredințate de investitori și asigurarea unei remunerări atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea absolută și relativă a autofinanțării certifică nivelul capacității de rambursare, ca și nivelul riscului de neplată. Autofinanțarea reflectă bogăția reținută de Întreprinderea Însăși și constituie o resursă internă de finanțare a exercițiului viitor. Autofinanțarea este determinată de creșterea resurselor obținute din propria activitate și care vor rămâne În mod permanent la dispoziția Întreprinderii pentru finanțarea activității viitoare. 217 Turliuc
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența celor patru națiuni (valahii fiind, conform vestigiilor arheologice, urmașii romanilor). O. este, se pare, primul român care afirmă în scris unitatea de neam, de origine și de limbă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi plăceau cel mai mult Împrejurimile Borzeștilor, unde se afla un stejar uriaș, rotund În coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de conflicte, au avut o influență majoră În modurile de educație, conturând relațiile cu generația următoare. Transmiterea modelelor educaționale de-a lungul generațiilor În opinia lui François De Singly, familia contemporană a inventat educația relațională, al cărei obiectiv este „descoperirea bogățiilor personale ale copilului, respectând autonomia sa”. Noile principii educative opun satisfacția de sine moralei exterioare și toleranța disciplinei (Singly, 1996). Rezultatele cercetărilor Întreprinse de echipa de sociologi coordonată de Attias-Donfut arată că, de-a lungul celor trei generații, modelele de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul că „lumile” nu sunt contemporane. Schimbările sociale profunde, purtătoare de conflicte, au o influență majoră În modurile de educație, conturând relațiile cu generația următoare. În al patrulea rând, familia contemporană a inventat educația relațională, al cărei obiectiv este descoperirea bogățiilor personale ale copilului, respectând autonomia sa. Ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și mai permisivă decât educația primită de la părinți. În al cincilea rând, datele empirice arată că evoluția și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În esență, capitalul social stochează puterea Întregii rețele sociale a comunității. El definește cu adevărat o comunitate și mărește capacitatea ei de a face față problemelor sau schimbărilor interne sau externe. În cuvintele lui E. Cortes, capitalul social implică o „bogăție și o robustețe a relațiilor dintre oameni, pe care membrii unei comunități doresc și sunt nerăbdători să le investească unul În celălalt”. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relaționărilor active, care presupun interacțiuni repetate și semnificative Între două sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest pleonasm științific, căci prea multă bogăție nu strică, nu se pot Închide ochii asupra unei treceri cu vederea foarte grave pe care o Înfățișează manualul, trecere cu vederea care pare să arunce descrezarea asupra unei serii de științe naturale și să le excludă, pentru a zice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de conduită ale claselor superioare. Prefațatorul cărții, Mihai Dinu Gheorghiu, are dreptate : avem de-a face cu un tip de cercetare care dezvăluie „partea ascunsă” a acestei lumi sociale, cu un demers ce pune În lumină mecanismele acumulării și reproducerii bogăției și simbolurilor sale, a modului În care se concentrează și crește capitalul social (relațiile), cultural și școlar (studii, diplome, cultură generală), capital de prestigiu, adevăratul simbol al bogăției dobândite În timp și pe căi legitime. Am citit această carte cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, cu un demers ce pune În lumină mecanismele acumulării și reproducerii bogăției și simbolurilor sale, a modului În care se concentrează și crește capitalul social (relațiile), cultural și școlar (studii, diplome, cultură generală), capital de prestigiu, adevăratul simbol al bogăției dobândite În timp și pe căi legitime. Am citit această carte cu o plăcere nedisimulată, cu bucuria de a evada din lumea mediilor nefavorizate și sordide, asupra cărora m-am aplecat În cercetările mele, cu un interes aparte pentru tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
seama despre poziția socială, sistemul urban funcționează ca un sistem social ierarhic, distribuie etichete, este responsabil pentru procesele de agregare/segregare, reproduce și transmite poziții de dominare. Subiecții celor doi aparțin unor familii care au acumulat „averi străvechi”, vechimea și bogăția fiind criterii de selecție și condiții de transmitere a unui anumit capital social/cultural, a unui patrimoniu. Aflăm, iată, că nu poți pătrunde În acest mediu bătând la poartă cu un chestionar sau un reportofon În mână, că e nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exterior funcțiile educației dobândite În instituții de renume, publice sau private, rolul inițiatic al călătoriilor, importanța simbolică a reședinței, relațiile magice cu servitorii integrați În familie - o cultură care nu se livrează decât prin interacțiune, prin participare. Acest tip de bogăție nu este doar culturală, ea se convertește În capital simbolic și social. Cei doi autori mărturisesc și indispoziția lor, ca reprezentanți ai claselor mijlocii, de a nu fi putut avea acces la asemenea practici care fac distincția. Trebuie să evoc
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost invitați un număr redus de oaspeți străini, o elită fabulos de bogată, inaccesibilă individului obișnuit, la care s-au alăturat doar câteva personaje din România, sugerându-se că ele ar putea, eventual, aparține - prin capitalul de putere și bogăție - acestei lumi. În al patrulea rând, Întreaga desfășurare a fost pusă minuțios În scenă, actorii inferiori (gonacii din sate, pădurarii) fiind mândri de rolurile ce li s-au distribuit și de beneficii: recompense În bani, uniforme, poziții distincte față de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
totală a acestora, ia naștere un fenomen social interesant: deși unii părinți dispun de un nivel scăzut al veniturilor comparativ cu cel al copiilor, ei continuă să investească financiar În fiii sau fiicele lor. Acest fenomen conturează un transfer de bogăție ca echivalent al unei moșteniri anticipate, care nu corespunde nevoilor copiilor. Mai multe anchete sociale, Întreprinse de Knipschgeer (1995), Chapell și Blandford (1991), Daatland (1992) și Attias-Donfut (1996), relevă că, de fapt, contrar unei prejudecăți frecvente, extinderea ajutorului profesional se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumnezeu nu este singur (solitar) în infinitul slavei Sale. Dacă El a compus pe pământ familia, El a compus-o ca o umbră, o imagine, un reflex a ceea ce este în Sine însuși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6) „Se vede că în Treime nu este nimic împărțit. Când zice despre Duhul Sfânt Scriptura, despre Tatăl zice, și chiar în același timp despre Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Tatăl
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6) „Se vede că în Treime nu este nimic împărțit. Când zice despre Duhul Sfânt Scriptura, despre Tatăl zice, și chiar în același timp despre Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Tatăl ...” „Fiul a arătat numele Tatălui (In. 17, 6 - n.n.) aducându-ne la cunoașterea și la vederea sigură că nu e numai Dumnezeu (fiindcă s-a propovăduit aceasta și înainte de venirea lui Hristos, prin Scriptura de Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ea s-a construit fără arhitect, fără posesor ea se menține? Într-adevăr, a crede aceasta înseamnă a crede în absurd, și negând o Providență conducătoare a lumii, înseamnă a nega evidența însăși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 31-32) „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” „Atunci când a creat, la început, tot ce a găsit de bine să creeze și, pentru ființele cugetătoare, nu a avut un alt motiv de a le aduce la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 21, p. 162) „Universul a fost și rămâne totdeauna marea carte deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 28) 21 „... și nevăzute...” „... Se mai numește și înger, din cauză că vestește oamenilor cele câte voiește să le vestească Făcătorul tuturor.” (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LVI, în PSB, vol. 2, p. 200
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință. Ce să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]