11,155 matches
-
exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a apărut la Cluj în 2500 de exemplare și a avut ca scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Spune tot (și de fapt nimic) despre Thomas Chatterton (1752-1770), băiat născut la Bristol, care a învățat foarte de timpuriu cum să falsifice texte vechi, metodă prin care dă propriei poezii un aspect de document. El îl născocește pe "Rowley", călugărul medieval, și scrie sub această deghizare. La șaptesprezece ani pleacă la Londra, unde, "în dimineața zilei de 24 august 1770, probabil istovit de lupta cu sărăcia și nereușita,... a înghițit arsenic". Sinuciderea lui a fost ulterior pictată de Henry Wallis
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o datorie a comunității, concretizată în solidaritate și caritate. Se creează o medicină religioasă creștină, în care rugăciunea, ungerea cu ulei sfințit, poziția mâinilor sunt considerate remedii importante, la care recurg toți credincioșii, paralel cu leacurile naturiste ale preoților și călugărilor terapeuți. Ideea creștină exercită astfel o influență determinantă asupra dezvoltării medicinei: ea dă o înaltă stimă vieții oamenilor, o concepție de egalitarism și milă pentru aproapele, imprimând tuturor credincioșilor în Christos sacrificii, în scopul ameliorării suferințelor celor bolnavi. Pe măsură ce culturalizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cinste. Această efervescență spiritual-medicală cu orizont enciclopedic s-a constituit în forță de atracție pentru magiștri și discipoli din toate punctele cardinale, teologia creștină având o deschidere spre universalitate și spre toate clasele sociale, categoriile de vârstă și profesionale. Dintre călugării mireni, dintre clerici și medici, unii au ajuns sfinți. Tot mai multe nume ajung de referință intrând în Istoria Creștinismului și Istoria Medicinei: preotul medic Zenobius din Sidon „îngrijitorul de trup“ al episcopului Vasile al Anciorei, era considerat „savant în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dragostei creștine pe față. înfăptuirile lor i au făcut pe păgâni să vină la creștinism, căci în epidemii medicii lor se dovedeau ineficienți. În Bizanț concepțiile înaintașilor Hippocrat, Galen și toate marile nume ale Antichității renășteau, datorită preluării acestora de către călugării medici. Medicina revigorată prin creștinism, a dobândit un caracter de masă. Medicina se confunda cu religia: „Iisus Salvatorul“, „Sf. Evanghelist Luca doctorul“, frații Cosma și Damian din Siria, „doctorii fără de arginți“, intrați în legendă prin dăruirea lor medicală care i-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu ocazia Sinodului de la Niceea, din anul 325 a instituționalizat acțiunile de caritate în așa numitele VASILIADE așezate sub patronajul episcopilor. în sensul lor sunt înscrise multe fapte în Viețile Sfinților. Sf. Theodosie a ridicat o casă de sănătate pentru călugări și alta pentru mireni. în secolul al V-lea Sf. Ioan Hrisostovu ridică mânăstiri, biserici, și pe lângă ele, spitale, farmacii, infirmerii, depozite de alimente și îmbrăcăminte, orfelinate, bucătării, ospătării și cantine. Unele din aceste complexe, ocupau împreună cu mânăstirea, aproape câte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și în spitale. Medicina bizantină a avut influență și în alte centre prin călugării și preoții medici, prin evanghelizatorii creștini, care s-au răspândit în tot răsăritul Europei, în Rusia creștinată de Vladimir I (988), unde a ajuns Sf. Antoniu, călugărul medic plecat de la muntele Athos, ctitorind Mânăstirea Petchersky, aproape de Kiev, capitala de atunci. Sf. Antoniu nu a fost singurul medic ajuns în Rusia. Tot așa, alți propovăduitori creștini și medici au ajuns în Serbia, Bulgaria, Grecia, țări în spațiul bizantin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mânăstiri, așa numitele bolnițe (de la cuvântul boală) dar și ospătării pentru pelerini și săraci, aziluri pentru bătrâni. Totodată pe lângă bolnițe a apărut un învățământ de inițiere medicală, alături de cel teologic, și a celui de însușire a unor meserii organizate de călugări pe lângă mânăstiri. Declinul medicinei bizantine nu s-a produs brusc și nu a fost nici total, cum cred unii. Pe lângă continuitatea ei pragmatică au mai apărut în acest timp și opere demne de reținut. Așa de exemplu în Enciclopedia Myriabiblionul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aceleași vremuri tulburi, nesigure a apărut și Tratatul despre gută al lui Demetrios Papagomenos care îi fructifică pe Jac Psychristul și pe Alexandru din Tralles. El a fost completat de Johannes Chumnos cu profilaxia dietetică a gutei. în secolul XIV călugărul medic Maximos Planudes și Johannes Actuarios scriu un tratat de semiologie uroscopică pentru învățământul medical. Așadar, chiar în vremuri grele, alături de munca de asistență medicina Bizantină a dat și probe durabile de cercetare. La declinul ei însă au contribuit și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Din vechile școli medicale ale Imperiului elen și ale celui Roman s-au născut școlile Nestoriene, ale discipolilor lui Nestorius patriarhul Constantinopolului, care la Conciliul din Ephes (431) a fost declarat eretic și izgonit, stabilindu-se în Siria. Adepții săi, călugării numiți „Nestorieni“ ajung în valuri succesive în Iranul sasanid, în India, Asia Centrală, China, peste tot fiind respectați pentru știința lor medicală și pentru fermitatea credinței lor în Christos. S-au făcut repede cunoscuți prin inițiativa de organizare a spitalelor, prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
încă din începutul primului mileniu înainte de Christos, în confruntarea cu romanii, dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar a interzis studiul medicinei deoarece credea că vindecările sunt posibile doar prin intervenție divină. Primii germani creștinați au fost vizigoții de la marginea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar a interzis studiul medicinei deoarece credea că vindecările sunt posibile doar prin intervenție divină. Primii germani creștinați au fost vizigoții de la marginea Imperiului Roman. Wulfila (310 - 383), episcopul lor, primise educație creștină în Bizanț
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
monument de limbă germanică. Prin creația alfabetului și după Göttische Bibel popoarele germanice vor da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și din secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin mânăstiri și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
azile) pentru neajutorați, farmacii, infirmerii, cantine etc., dar și secții de leproși, ciumați, alienați, care, desigur nu au apărut simultan. Medicina de asistență caritabilă și experiența medicală empirică s-au dublat pe parcurs, deși, în secolul XII unele Concilii interziceau călugărilor să practice medicina, făcând loc medicilor laici și cărților. Episcopul Isidor din Cartagina, funcționând în Sevilla spaniolă, în cele 8 volume ale Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din înaintașii cunoscuți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din înaintașii cunoscuți, cum face și Benedict Crispus episcop de Milano în Comentariul medical, inspirându-se din Pliniu cel Bătrân și Dioscorides. La Monte Cassino, călugărul Berthier scrie două cărți de terapeutică și altele de comentarii filosofice. Sub numele de Physica, apar în Evul Mediu Occidental texte medicale. Așa scrie Sfânta vindecătoare și stareță Hildegard din Bingen (Germania) Fizica și Cauzele și Tratamentele, în două cărți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
infecțioase iar clinicienii nu s-au ridicat la înălțimea rezultatelor obținute în Renaștere, de anatomiști. Împreună cu anatomia se dezvoltă chirurgia, urologia, obstetrica, oftalmologia, domenii în care se afirmă Ambroise Paré și discipolii săi Nufer și Roeslin, elvețianul obstetrician Rueff și călugărul Mercurio. La Viena Paul Dirlewang reușește o operație de cezariană (1559), fiind și specialist în bolile aparatului urinar. Se conturează oarecum noi ramuri ale științelor medicale ca psihiatria și reclamă atenție deosebită patologia infecțioasă. Jean Fernel ilustrează și propune metoda
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numele Sfinților Părinți bizantini și cele ale filosofilor Platon, Aristotel, Pitagora ș.a. în același spațiu se întâlneau cu româna limbile: greacă, latină, germană. în Transilvania, la Igriș exista o bibliotecă în aceste limbi, încă din anul 1200, înființată de 12 călugări francezi. Școala românească din șcheii Brașovului și cea de pe lângă Biserica Sf.Gheorghe-Vechi din București sunt din sec. XV - XVI. în sec. XVI apare tiparul în țara Românească, Transilvania, Moldova. Coresi desfășoară o intensă activitate de tipărire. în 1502 este semnalat un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
XVIII un copil din patru murea. Bolile, foamea, precara igienă individuală și publică, accidentele climatice, secerau vieți. Ameliorarea igienei urbane, canalizarea apelor reziduale, îmbunătățirea și diversificarea alimentației, intrarea în rol a spitalelor care nu mai sunt lăsate pe seama exclusivă a călugărilor, înmulțirea și dotarea acestora, schimbă radical situația. Cultura cartofului în Franța se intensifică datorită lui Parmentier. Sub Imperiu, Parmentier, de profesie farmacist militar, este numit inspector general al sănătății. El promovează vaccinarea antivariolică, susține pe medici în lupta contra ftiziei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
soma (suma organelor) și germen (celulele germinative), adică între perisabil și ceea ce se comunică durabil în urmași. Problematica genetică este interesantă și misterioasă pentru sec. XIX. Între promotorii geneticii, domeniu în vogă în acest secol, un loc aparte ocupă experimentele călugărului Johann Mendel (1822 - 1884) făcute pe plante prin încrucișări, realizând în cadrul speciei varietăți de pisum sativum (mazăre). El este și autorul statisticii principale potrivit căreia populația globului crește în progresie geometrică iar mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să accepte drept adevărate cauzele pe care le imagina pentru a explica forțele exacte pe care le observa ... și că trebuie admirat pentru numărul atât de mare de observații noi și corecte pe care le-a făcut. În anul 1629 călugărul iezuit Niccolo Cabeo (1586-1650) publică Philosophia magnetica, în care comunică descoperirea fenomenului de respingere a corpurilor electrizate. În 1675 fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691) a descoperit că atracția electrică are loc și în vid, ceea ce confirmă părerea lui
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a fost uimitor: tot lanțul de oameni a sărit în sus la atingerea polilor buteliei. A repetat experiența la Versailles în fața regelui și a curtenilor cu o companie de 250 de soldați, mai apoi la Chartres cu o procesiune de călugări care formau un lanț de aproape 3 km și toți aceștia au sărit în sus, oferind un spectacol foarte amuzant. Deoarece aparatul venise din Leyda, Nollet i-a dat numele de butelie de Leyda sau butelie de condensație. Experimentator de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
O desfrânată fără nume a fost întâlnită de Avva Serapion. Acesta s-a dus în camera ei și i-a citit Psaltirea, făcând câte trei închinări după fiecare psalm citit, rugându-se pentru ea. Impresionată, tânăra l-a rugat pe călugăr să-i arate calea spre mântuire, convinsă fiind că Domnul i l-a trimis. A dus-o la o mânăstire și a dat-o în seama unei călugărițe cu îndemnul de a-și alege singură canonul. Ea a cerut să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Egipt. Părinții au căsătorit-o cu un demnitar și era fericită. Ademenită de un tânăr, a încălcat jurământul fidelității. Văzând că nu poate depăși starea de întristare, și-a luat veșminte bărbătești și s-a dus la o mânăstire de călugări sub numele de Teodor. Invidios pe progresele pocăinței lui Teodor / Teodora, Diavolul l-a învinut de o relație cu o femeie și de nașterea unui copil ce fusese adus la poarta mânăstirii. Acceptându-și învinuirea, Teodor / Teodora a părăsit mânăstirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]