11,545 matches
-
consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Angelus Pellegrini (lupte), Ion Apahideanu (hipic) și ing. Constantin Xenakis (tehnic). Regizor secund a fost Ion Năstase, iar operator filmări combinate ing. Alexandru Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Înregistrarea muzicii a fost efectuată de ing. Valentin Bude. Rolul haiducului Amza trebuia să fie interpretat inițial de Emanoil Petruț, dar acesta a suferit un accident de călărie la filmări. Se filma la Mănăstirea Suzana și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
remarcată de regizorul Dinu Cocea pe când se plimba prin Sinaia împreună cu mama ei. Cele două femei au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți că în unele cadre apăreau preoți, biserici și cântece religioase. Dinu Cocea le-a replicat: "„Asta-i istoria”". A doua zi, regizorul a primit un telefon și i s-a spus că Nicolae Ceaușescu a cerut
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a fost vizionat de 1.387.903 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Burlescă trivială, greu de raportat la ținuta profesională dovedită de Mureșan în precedente filme. Distinsul realizator experimentează aici un nou gen cinematografic, „comedia robot
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
a fost vizionat de 1.607.781 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Dramaturgul Teodor Mazilu a afirmat că filmul „Premiera” conține o "„imagine vulgară despre fericire”", fiind plin de trufie, falsitate și întuneric, Florian Potra apreciază că este un "„film regizat în mod mediocru, dacă nu submediocru”", în timp ce criticul Ecaterina Oproiu a
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
Aurel Baranga elaborează un scenariu urmând firul propriei piese de teatru («Travesti») a cărui esențială virtute constă în energia dialogului. Lăsând deoparte melodrama educativă, rămân de semnalat atmosfera teatrului, conflictele și sensibilitățile actorilor.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor debutant în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul "Premiera" se înscrie printre filmele care prezintă „un univers fictiv, o Românie paralelă”. Câteva cadre din "Premiera" (repetițiile de la piesa "Othello") sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
fiind în pericol să abandoneze tot proiectul. Ei au hotărât să se implice în finalizarea filmului, fără să știe dacă-și vor recupera vreodată investiția. Filmul a fost realizat de Hai-Hui Entertainment și Peter Strickland, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. La începutul filmului este făcută următoarea dedicație: "„In Loving Memory of EDWARD STRICKLAND 1921-2001”". Au fost înscriși pe generic ca sponsori Philotei Tzouveli, Katherine Griffiths, Justin Turner, Nick Strickland și Loig Thivend. Pentru realizarea copiei finale au fost necesari doi
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Barbu. Licențiat al Facultătii de Limba și Literatura Română a Univ. din București (1962-1968). Devine secretar de redacție la "Luceafărul" (1962-1968), apoi șef serviciu presă (1969-1971) la Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor și inspector general la Centrul Național al Cinematografiei (1971-1973). A realizat peste 30 de filme documentare la Studiourile Sahia. Debut publicistic în "Lupta Ardealului" (1946). Debut literar în "Luceafărul" (1959). Debut editorial cu vol. "Ỉntâmplări din viață și sport", în 1958 (în colaborare). Volumul de reportaje "Cal bătrân
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
public, fiind vizionat de 2.857.846 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 6 aprilie 2001 (pentru aniversarea a 10 ani de la premieră), fiind vizionat de încă 318 spectatori. Filmele cu liceeni realizate de regizorul Nicolae Corjos la propunerea scenaristului George Șovu s-au bucurat cu toate de
Liceenii Rock'n'Roll () [Corola-website/Science/323774_a_325103]
-
câinele, iar jurnalul rămâne pe jos și se observă că paginile sale erau albe. Scenariul acestui film a fost scris de Tudor Voican și Viorel Mihalcea. Proiectul acestui film a câștigat în decembrie 2006 concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, clasându-se pe locul VI din cele 8 filme de ficțiune lungmetraj debut admise la finanțare, iar scenariul primind nota 7,14 (spre comparație, scenariul filmului " Patru luni, trei săptămâni și două zile" a primit nota 7,27). I s-
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
și două zile" a primit nota 7,27). I s-a alocat astfel suma de 850.000 de lei. Regizorul inițial al filmului era debutantul Răzvan Mărculescu. Filmul a fost produs de Media Pro Pictures, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Cofinanțatori au fost Brand Connection, GMP Advertising, Reckitt Benckiser Romania, Media Direction, Mindshare Media, Mediaedge:cia Romania, Mediacom România și Opti Media. Producător a fost Alma Sârbu, iar producători executivi Andrei Boncea și Iuliana Tarnovețchi. Filmul a fost regizat de
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
luminii, în special pentru chipurile și peisajele din fundal. Inovația sa în pictură a influențat arta italiană pentru mai mult de un secol după moartea sa, dar operele sale au trezit numeroase controverse. Nu a influențat numai pictura, ci și cinematografia. Lista de opere este împărțită în patru: Deși numai 17 opere îi pot fi atribuite fără umbră de îndoială, el a descoperit soluții pentru toate categoriile de probleme artistice. Printre lucrările sale, cele mai cunoscute sunt "Mona Lisa", cea mai
Listă de opere ale lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323033_a_324362]
-
Ion Șerban Filotti Cantacuzino (n. 7 noiembrie 1908, București - d. 27 august 1975) a fost un cineast, critic literar și medic român, fost director al Centrului Național al Cinematografiei, fiul prințului Ioan Cantacuzino și al actriței Maria Filotti. A urmat studii de medicină și filosofie însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la Radio România „Cronică cinematografică”, o emisiune de analiză cinematografică. Scrie scenarii și
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
urmat studii de medicină și filosofie însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la Radio România „Cronică cinematografică”, o emisiune de analiză cinematografică. Scrie scenarii și regizează filme documentare și scrie cărți și studii dedicate universului cinematografiei: "Uzina de basme", "Întâlniri cu cinematograful", "Note pentru azi", "De amore", "Momente din istoria filmului românesc", "Jean Mihail", "Filmul românesc de altădată". În 1941 este numit director al Centrului Național al Cinematografiei participând la realizarea unor filme precum "Odessa în
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
documentare și scrie cărți și studii dedicate universului cinematografiei: "Uzina de basme", "Întâlniri cu cinematograful", "Note pentru azi", "De amore", "Momente din istoria filmului românesc", "Jean Mihail", "Filmul românesc de altădată". În 1941 este numit director al Centrului Național al Cinematografiei participând la realizarea unor filme precum "Odessa în flăcări" și "O noapte furtunoasa" de Jean Georgescu. După cel de-al Doilea Război Mondial, este arestat pentru un timp și i se interzice să mai lucreze în cinematografie. Lucrează ca medic
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
Centrului Național al Cinematografiei participând la realizarea unor filme precum "Odessa în flăcări" și "O noapte furtunoasa" de Jean Georgescu. După cel de-al Doilea Război Mondial, este arestat pentru un timp și i se interzice să mai lucreze în cinematografie. Lucrează ca medic psihiatru la Spitalul Brâncovenesc până în 1975. A aparținut unei categorii privilegiate de scriitori-medici care au excelat deopotrivă în domeniul artei lui Esculap și în acela al literelor. Ca și unii dintre predecesorii sau conteporanii săi, cuprinzând arii
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
prin prisma formației sale de medic, el a avut de spus, ceva în plus despre epoca în care a trăit. A fost medic psihiatru, dramaturg, eseist,critic literar și dramatic, producător de file și neobosit cercetător în domeniul medicinei și cinematografiei. După terminarea Liceului militar “Mănăstirea Dealului” urmează strălucite studii universitare În 1931 își susține teza de licență în litere și filozofie,specialitate psihologie, estetică și istoria artei, cu subiectul Problemă temperamentului. Devine doctor în medicină și chirurgie în 1935, după
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
al profesorului H. Claude din Paris. A funcționat ca medic psihiatru la Spitalul Central de Boli mintale și nervoase din București (1935-1942), iar mai tarziu, la Spitalul Brincovenesc, până în anul 1976 când se întoarce la pasiunea să din copilărie :istoria cinematografiei. Ca neuropshiatru a publicat și comunicat aproape 100 de lucrări, dintre care unele în colaborări prestigioase : H. Claude, P. Sivadon, P. Rubenovitch. Întinderea vastă a preocupărilor sale a cuprins probleme de psihopatologie, terapie, istoria medicinii, patologia expresiei sau patografii ale
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
psihopatologie, terapie, istoria medicinii, patologia expresiei sau patografii ale unor artiști. Între anii 1935-1942 concomitent cu activitatea să medicală, este intens preocupat de critică literară, eseistica, dramaturgie dovedindu-se și un remarcabil traducător din Shaw, Brecht, Giraudoux, Shakespeare. În istoria cinematografiei românești, lucrarea să de teorie și critica cinematografică intitulată "Uzina de basme" (1935) rămâne de o importanță fundamentală în acest domeniu. Ca producător de filme realizează în 1943 "O noapte furtunoasa"in regia lui Jean Georgescu, având ca interpreți pe
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
este realizatorul filmului " Visul unei nopți de iarnă", tot în regia lui Jean Georgescu. În martie 1973 la București și aprilie în la Paris a inițiat și organizat două simpozioane pentru comemorarea a 75 de ani de la creearea simultană a cinematografiei științifice la București de către prof dr. Gheorghe Marinescu și prof. dr. Eugene Louis Doyen. Prin acest act de cultură Ion Cantacuzino a dat simbolic și sintetic, expresia celor daoua mari pasiuni ale sale, medicina și cinematografia. În plină putere de
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
de la creearea simultană a cinematografiei științifice la București de către prof dr. Gheorghe Marinescu și prof. dr. Eugene Louis Doyen. Prin acest act de cultură Ion Cantacuzino a dat simbolic și sintetic, expresia celor daoua mari pasiuni ale sale, medicina și cinematografia. În plină putere de creație, în noaptea de 26 iulie 1975, inima celui care și-a închinat întreaga să existența binelui, frumosului și adevărului, a încetat să mai bată. Moartea l-a surprins la datorie. O datorie pe care și-
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
ceremoniile (victoria romanilor asupra dacilor la Sarmizegetusa, celebrarea nașterii primului român, ridicarea la rang de municipiu) și cultul conducătorilor. El consideră că autorii filmului au apelat la denaturări și exagerări voite pentru a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. La începutul filmului sunt prezentate „frumusețile patriei”, pentru care strămoșii urmează să lupte și să se jertfească. Bogățiile țării sunt considerate ca
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Columna" (1968) - regizat de Mircea Drăgan. "Columna" continua acțiunea din "Dacii", scenaristul preluând unele personaje din filmul regizat de Sergiu Nicolaescu și anume: Decebal (Amza Pellea) și Marele Preot dac (Emil Botta). Filmul se afla în planul de realizări al cinematografiei românești, dar apariția peliculei "Dacii" (1967) dedicată războaielor daco-romane a urgentat intrarea sa în producție. Filmul "Columna" a fost o coproducție româno-est germană realizată de Studioul Cinematografic București și compania CCC-Film din Berlin (condusă de Artur Brauner). După discutarea scenariului
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
italieni Antonella Lualdi, Amedeo Nazzari și Franco Interlenghi, ale căror voci au fost dublate în varianta românească de Mircea Albulescu, Valeria Gagealov, Geo Barton și Gheorghe Cozorici. Muzica a fost compusă de Theodor Grigoriu și interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Efectele speciale au fost realizate de Teodor Drăgan, Nicolae Sanda, Iosif Drăgan și Vasile Dincă. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.), care l-a acceptat fără modificări
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Columna" a fost vizionat de 10.508.376 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El se află astfel pe locul 7 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. "Columna" a fost propunerea României la Premiul Oscar
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
1000. Monedele emise aveau putere circulatorie pe teritoriul României. Pe reversul monedei era reprezentat bustul actorului Ștefan Ciobotărașu, în rolul pe care l-a jucat în filmul "Columna". Tirajul avea 1.000 de bucăți. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Columna" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Filmele istorice realizate în timpul conducerii țării de către Nicolae Ceaușescu ar fi avut scopul să marcheze „noua doctrină a independenței față de Moscova, precum și
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]