14,519 matches
-
a trecut frontiera bulgaro-română și a înaintat spre Dobrogea. Generalul rus Andrei Medardovici Zaioncikovski și trupele sale au sosit în grabă pentru a întări frontul aliat româno-rus, în încercarea de oprire a armatei lui Mackensen mai înainte ca acestea să cucerească calea ferată București - Constanța. Au urmat lupte grele, cu atacuri și contraatacuri viguroase până pe 21 septembrie. În Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nouă ofensivă pe 20 octombrie, după o lună de pregătiri atente, și trupele amestecate de sub comanda sa
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la prăbușirea sistemului defensiv al Armatei României. Acest fapt se datora însă, pe lângă superioritatea forțelor germane și unei erori de planificare a Marelui Cartier General
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
mai serioasă desfășurarea evenimentelor din ziua de 16 septembrie." După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanșat contraofensiva împotriva dispozitivului Armatei 2 române care s-a retras prin luptă pe aliniamente succesive, pierzând tot teritoriu dintre Mureș și Olt cucerit în prima fază a operațiilor. Faza finală a acestei succesiuni de retrageri a fost bătălia de la Brașov, desfășurată între 7 și 8 octombrie 1916. Deși raportul de forțe nu era unul foarte defavorabil, trupele române, deși s-au luptat cu
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
rezervă se afla la 18 octombrie aproape în același loc în care se afla cu paisprezece zile înainte, la intrarea trecătorii Branului spre bazinul Câmpulung. [...] Cheia poziției inamice, Muntele Mateiaș (1.241 m) foarte bine întărit, nu a putut fi cucerit; și când la 13 octombrie au început din nou atacuri foarte puternice din partea adversarului, executate cu forțe noi aduse, corpul a fost bucuros să se poată menține. El" [generalul Kurt von Morgen, n.n.] "a suferit în câteva locuri chiar înfrângeri
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a Carpaților. "Grupul Olt, n-a înaintat până pe linia, pe care trebuia s-o ajungă. [...] Înaintarea s-a înfăptuit prin luptele cele mai grele. Românii au rezistat cu disperare. Fiecare munte trebuia luat cu asalt. Chiar dacă prin acest procedeu noi cuceream pradă bogată, prizonieri, material, trebuia în schimb să plătim înaintarea noastră cu sacrificii serioase." Prima bătălie din defileul Jiului s-a desfășurat între 23 - 29 octombrie 1916. Obiectivul forțelor germano - austro-ungare era de a trece munții Carpați prin trecătorile Surduc
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
17 Pionieri. Bătălia a început cu o puternică pregătire de artilerie pe durata a două zile, 9/22-10/23 iulie 1917. În dimineața zilei de 11/24 iulie, a fost declanșat atacul marile unități de infanterie. La ora 10 este cucerit satul Mărăști, iar până la sfârșitul zilei s-a reușit ruperea frontului Diviziei 218 Infanterie germană într-un sector cu lățimea de 10 kilometri. Acțiunea ofensivă a continuat și în ziua de 12/25 iulie obligând inamicul la o retragere generală
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
întoarcerea flancului drept al Armatei 2 române și flancului stâng al Armatei 9 ruse. Pe direcția principală de efort fuseseră concentrate 34 de batalioane de infanterie sprijinite de 136 de piese de artilerie, dintre care 36 grele. Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din Octombrie și au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune decât să iasă la rândul ei din război și să accepte condițiile umilitoare
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
major au fost prezentate ori de câte ori autoritățile civile sau militare evitau să lichideze evrei din teama de consecințe sau pentru că nu credeau în existența unor asemenea ordine. La 9 septembrie 1941, după eșecul încercării armatei conduse de Nicolae Ciupercă de a cuceri Odessa, Antonescu l-a numit pe Iacobici comandant al Armatei a IV-a. Aceasta era o schimbare insuficientă, întrucât forțele și mijloacele de luptă rămâneau neschimbate. În consecință, Antonescu a cerut intervenția aviației de bombardament și a trupelor speciale germane
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
când a înlăturat asediul Alcázarului de la Toledo. O garnizoană naționalistă condusă de colonelul Moscardo deținuse Alcázarul din centrul orașului de la începutul rebeliunii, rezistând câteva luni împotriva câtorva mii de soldați republicani care încercuiseră și clădirea izolată. Inabilitatea lor de a cuceri Alcázarul a fost o lovitură gravă adusă prestigiului Republicii, fiind considerată inexplicabilă în condițiile superiorității numerice uriașe din zonă. La două zile după spargerea asediului, Franco s-a proclamat "Generalísimo" și "Caudillo" („căpetenie”) unificând cu forța diversele elemente falangiste, regaliste
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
apropiau de Valencia, guvernul a trebuit să se mute din nou, de această dată la Barcelona. Bătălia de la Teruel a fost o importantă confruntare între trupele naționaliste și cele republicane. Orașul aparținea naționaliștilor la începutul luptei, dar republicanii l-au cucerit în ianuarie. Trupele franchiste au lansat o ofensivă și au recuperat orașul la 22 februarie. Totuși, pentru a face aceasta, Franco a trebuit să se bazeze mult pe susținerea aeriană germană și italiană, răsplătindu-i pe aceștia ulterior cu drepturi
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
tuturor speranțelor pentru o alianță antifascistă cu puterile occidentale. Retragerea de la Ebro practic a determinat rezultatul final al războiului. Cu opt zile înainte de anul nou, Franco a contraatacat cu forțe masive într-o invazie a Cataloniei. Trupele lui Franco au cucerit Catalonia într-o campanie-fulger în primele două săptămâni ale lui 1939. Tarragona a căzut la 14 ianuarie, urmată de Barcelona la 26 ianuarie și Girona la 5 februarie. La cinci zile după căderea Gironei, restul rezistenței din Catalonia a fost
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Spania au făcut să dispară orice speranțe ale republicanilor într-o intervenție occidentală pentru îndepărtarea lui [[Francisco Franco|Franco]]. [[Teritoriul Memel]] a fost separat de [[Prusia Răsăriteană]] germană în 1920 și a fost pus sub administrație franceză. Zona a fost cucerită de [[Ordinul Teutonic]] în [[evul mediu]], și a aparținut Prusiei pentru cel puțin 500 de ani. Germanii erau majoritari în Memel, în care aproximativ doar un sfert din populație de declara de etnie lituaniană. În 1923, forțele lituaniene au ocupat
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
și-a dat seama că otomanii erau în spatele armatei sale. Atât Huniade cât și sultanul au dat ordin să se ocupe dealurile din zonă, pentru o amplasare cât mai bună în teren. În urma unei lupte intense, creștinii au reușit să cucerească pozițiile dorite și au fortificat tabăra utilizând carele de luptă din dotare. A doua zi a început bătălia propriu-zisă. Huniade a atacat primul cu trupele sale de cavalerie grea și ușoară, având ca obiectiv flancurile otomane. Cavaleria s-a ciocnit
Bătălia de la Kosovo Polje (1448) () [Corola-website/Science/304903_a_306232]
-
însuși Alexandru Vaida-Voievod. Împreună cu Cochi (născută Miculescu) - cadru didactic la Facultatea de Fizică - căsătoriți din 1955 a avut un băiat și două fete. Băiatul "Alexandru Brăduț Șerban", cunoscut între prieteni și sub numele de "Cuxi", este primul român care a cucerit vârful Matterhorn (Mont Cervin, Monte Cervino) din Alpii Apenini. În 1983, în vârstă de 23 de ani, aflat la schi în zona refugiului Gențiana, de lângă cabana Pietrele din Munții Retezat, avea să fie surprins de o avalanșă și să își
Alexandru Șerban () [Corola-website/Science/305543_a_306872]
-
umane și economice, a fost răvășită de un cumplit război civil, în cursul căruia se apreciază că au fost uciși 15 milioane de oameni. În timpul revoluției ruse și a războiului civil care a urmat, mai multe națiuni neruse și-au cucerit independența, unele numai pentru a o pierde în scurt timp. Republica Populară Ucrainiană și Republica Populară Belarus au avut fost state efemere, ocupate la scurtă vreme după proclamarea independenței de Rusia Bolșevică. Finlanda, după proclamarea independenței, a trecut prin războiul
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
de Rusia Bolșevică. Finlanda, după proclamarea independenței, a trecut prin războiul civil. A fost nevoie de două războaie cu Uniunea Sovietică (în 1939-1940 și 1941-1944) pentru ca Finlanda să-și asigure în mod definitiv suveranitatea. Lituania, Letonia și Estonia și-au cucerit o independență care părea definitivă. În 1939, Uniunea Sovietică avea să anexeze țările baltice, care nu aveau să-și recucerească independența decât după prăbușirea Uniunii Sovietice. România, care cuprindea în 1916 teritoriile fostelor Principate Române Valahia și Moldova, s-a
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
Ἀμφίπολις/"Amphípolis") a fost un oraș elen, întemeiat pe teritoriul Traciei de conducătorul de oști atenian Hagnon în anul 436/437 î.Hr., cu un număr relativ modest de coloniști. Colonia a devenit independentă în anul 424 î.Hr., a fost ulterior cucerită de macedonieni și a devenit apoi capitală provincială în Imperiul Roman. Cetatea a fost importantă datorită controlului pe care-l oferea Atenei asupra coastei trace și asupra minelor de aur din munții Pangaion. Portul ei, aflat la vărsarea râului Stirmon
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
și asupra minelor de aur din munții Pangaion. Portul ei, aflat la vărsarea râului Stirmon, se numea după așezarea tracă inițială "Eion" sau "Eunea Hodoi". "Aioneios" se numise probabil și râul. Atena încercase deja în anul 464/465 î.Hr. să cucerească ținuturile de pe coasta sudică a Traciei, însă oștirile ateniene au fost înfrânte atunci de tribul tracic al edonilor, în bătălia din Dabrescos. s-a predat în anul 424 î.Hr., în cursul războiul peloponeziac, fără a opune rezistență spartanului Brasidas, deoarece
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
regiunea Stirmonului, tocmai deoarece spartanii nu erau de acord cu cedarea ținuturilor. Amfipolis a refuzat hegemonia ateniană chiar și după retragerea spartanilor. Într-o campanie purtată între anii 365 și 363 î.Hr. strategul atenian Timoteos a încercat din nou să cucerească cetatea, dar nu a reușit, în pofida ajutorului macedonean. Ulterior regele macedonean Perdiccas al III-lea a susținut orașul împotriva Atenei. Polisul elen l-a însărcinat din nou pe Timoteos, în anul 360/359 î.Hr., cu o campanie îndreptată împotriva Amfipolisului
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
cu Atena s-a dovedit a fi un tertip al lui Filip al II-lea al Macedoniei, folosit de acesta pentru a câștiga timp să-i înfrângă pe iliri și să-și consolideze regatul. În anul 356 î.Hr. Filip a cucerit Amfipolisul, care a devenit de aceea o sursă a discordiei dintre macedoneni și greci. Astfel, macedonenii au câștigat minele de aur și argint din Pangaion. Sub Filip al II-lea se băteau monede în Amfipolis, așa-numiții philippeoi. Pentru perioada
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
califi a Imperiului Islamic după ce domnia celor Patru Califi (Abu Bakr, Umar, Uthman și Ali) a luat sfârșit. Califatul Umayyad era la vremea aceea (posibil) pricipala putere militară a lumii. Califatul a fost extins mult în timpul Umayyazilor. Armatele musulmane au cucerit Africa de Nord și Persia spre sfârșitul anilor 600, mărind granițele imperiului de la peninsula Iberică în vest, la Pakistanul de astăzi în est. Imperiul Islamic al Umayyazilor a fost un domeniu vast care cuprindea mai multe nații. Umayyazii au distrus cele două
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
Malik, guvernatorul-general al provinciei al-Andalus, au invadat Septimania în 719, după ce au năvălit peninsula Iberică. Începând din anul 720, Al-Samh și-a organizat capitala la Narbonne, numită de mauri "Arbūna". Odată ce portul Narbonne a fost asigurat, umayyazii au atacat și cucerit cu repeziciune orașele slab apărate Alet, Béziers, Agde, Lodève, Maguelonne și Nîmes, aflate sub controlul vizigoților. Campania militară a umayyazilor în Aquitania a suferit o întârziere temporară la bătălia de la Toulouse (721), când ducele Odo al Aquitaniei (cunoscut și ca
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
guvernatorului al-Andalusiei, ‘Abd-al-Rahmân, care a zdrobit revolta imediat și și-a îndreptat atenția contra lui Eudes. ‘Abd-al-Rahmân avea o armată uriașă formată din cavalerie grea arabă și cavalerie ușoară berberă, plus trupe din toate provinciile Califatului, în încercarea umayyazilor să cucerească Europa la nord de Pirinei. Ducele Eudes (numit și rege de unii cronicari), i-a întâmpinat pe arabi la Bordeaux cu armata sa, dar a fost învins, iar orașul Bordeaux a fost prădat. Măcelul creștinilor de la bătălia de la râul Garonne
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
conducerea unuia din cei mai capabili și mai renumiți comandanți ai lor, cu o armată de veterani, și profitând de toate avantajele aparente de timp, loc și circumstanțe, au pornit arabii la cel mai mare efort al lor de a cuceri Europa la nord de Pirinei. Victorioasa armată musulmană din Spania, dornică să jefuiască noi orașe și locuri sfinte creștine, și plină de o încredere fanatică în invincibilitatea puterii lor." După nimicirea lui Eudes și distrugerile din sudul regiunii, cavaleria umayyadă
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
Jennifer Joanna Aniston (n. 11 februarie 1969) este o actriță, regizoare, producătoare de film și femeie de afaceri americană. Ea a cucerit faima internațională pentru rolul lui Rachel Green în sitcom-ul Friends ("Prietenii tăi") (1994-2004), rol pentru care ea a câștigat un premiu Emmy, un Glob de Aur și un premiu Screen Actors Guild Award. În 2012, Aniston a primit o stea
Jennifer Aniston () [Corola-website/Science/305607_a_306936]