11,729 matches
-
din Statele Unite ale Americii trăiesc În sărăcie. Din punct de vedere al sărăciei printre copiii Statele Unite ale Americii se află pe locul 22, ocupând penultima poziție printre națiunile industrializate. Numai Mexic este În urma Statelor Unite ale Americii. Toate cele cincisprezece națiuni europene puternic dezvoltate au mai puțini copii care trăiesc În sărăcie decât Statele Unite ale Americii 81. Chiar dacă considerăm sărăcia absolută, folosind definiția americană a sărăciei, copii americani sunt mai săraci decât cei din nouă națiuni europene 82. În prezent, 11,7 milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a ajunge din urmă națiunile bogate prin stabilirea unui regim al proprietății private asemănător cu cel de care se bucură Europa și America de mai bine de două sute de ani, pare logică. Există totuși și alt motiv pentru care societățile dezvoltate sunt prinse Între vechiul regim de proprietate bazat pe schimbul produselor pe piață și un nou regim al proprietății bazat pe dreptul la acces reciproc În rețele - acesta este dat de creșterea În vulnerabilitate, care, În mod inevitabil acompaniază schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
liberi, În timp ce grupurile etnice sunt preocupate față de interesele mai tradiționale ale comunității. De exemplu, anumite grupuri culturale din Africa practică Încă mutilarea genitală a femeilor, considerând-o a fi un ritual de trecere la maturitate. Grupurile de femei din țările dezvoltate și din Lumea a Treia au Încercat să oprească această practică, pretinzând că violează dreptul uman fundamental al femeii de a-și controla propriul corp. Ele acuză că practica este o modalitate prin care bărbații le mențin pe femei În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
terenuri agricole de care dispune pentru a produce turte de in, de bumbac și de rapiță, hrană pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri de inimă, apoplexie, diabet și cancer - cauzate de supraconsumul de carne de vită hrănită cu grâne și al altor feluri de carne, care au un conținut mare de grăsime, În timp ce săracii din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încă În pădurea tropicală a Amazonului, jungla din Borneo și În alte petice de natură sălbatică se bucură de o legătură nereprimată cu lumea naturală. În timp ce vânătorii-culegătorii aveau o oarecare măsură a conștiinței de sine, ea nu era Încă bine dezvoltată. Îșirăiau viețile Într-un mod aproximativ nediferențiat, ca parte a unui Întreg social mai mare, care, la rândul lui, era perceput ca o parte a unei naturi nediferențiate și mai mari. Viața lor de zi cu zi era trăită În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Tema corespunde atât entității afectate de diverse procese și acțiuni, cât și "obiectului" predicatelor esive, obiectului posesiei etc.; tipurile de Pacient/Temă diferă în funcție de tipul predicatului semantic la care se raportează; sunt considerate prototipice Pacientul și Tema care transferă "energia dezvoltată" în acțiune, sursa energiei fiind Agentul (pentru verbele agentive) și Pacientul afectat sau Tema afectată de energia dezvoltată în proces (pentru verbele nonagentive ergative). ● Manoliu-Manea (1993: 74) definește Pacientul ca participantul afectat, "fiind într-o stare" sau "suferind, trecând printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezmorțit, -ă nom. dezmorțirea, dezmorțitul A SE DEZUMFLA Baloanele se dezumflă de la căldură tranz.: Căldura dezumflă baloanele part. dezumflat, -ă nom. dezumflarea, dezumflatul A SE DEZVOLTA Afacerea lui Ion se dezvoltă rapid tranz.: Ion își dezvoltă rapid o afacere part. dezvoltat, -ă nom. dezvoltarea, dezvoltatul A SE DILATA Vara, asfaltul se dilată tranz.: Căldura dilată asfaltul part. dilatat, -ă nom. dilatarea, dilatatul A SE DISTRUGE Hardul se distruge din cauza virușilor tranz.: Virușii distrug hardul part. distrus, -ă nom. distrugerea, distrusul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezmorțitul A SE DEZUMFLA Baloanele se dezumflă de la căldură tranz.: Căldura dezumflă baloanele part. dezumflat, -ă nom. dezumflarea, dezumflatul A SE DEZVOLTA Afacerea lui Ion se dezvoltă rapid tranz.: Ion își dezvoltă rapid o afacere part. dezvoltat, -ă nom. dezvoltarea, dezvoltatul A SE DILATA Vara, asfaltul se dilată tranz.: Căldura dilată asfaltul part. dilatat, -ă nom. dilatarea, dilatatul A SE DISTRUGE Hardul se distruge din cauza virușilor tranz.: Virușii distrug hardul part. distrus, -ă nom. distrugerea, distrusul A SE DIZOLVA Zahărul se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai multe forme fundamentale: forma directă (in directum), directă colectivă, alternantă și intercalară. Forma in directum, cea mai veche, solistică și fără niciun refren, a fost prima formă de psalmodie atestată în celebrările liturgice. De aici, a început virtuozismul solistic, dezvoltat ulterior în perioada cântului gregorian în forma de Tractus, Graduale și Versus din Alleluia. Această formă muzicală inițială se bazează pe cantilație, adică intonarea unui text pe aceeași treaptă melodică sub forma unui recitativ, care în mod gradual suferă aporturi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
forma de Tractus, Graduale și Versus din Alleluia. Această formă muzicală inițială se bazează pe cantilație, adică intonarea unui text pe aceeași treaptă melodică sub forma unui recitativ, care în mod gradual suferă aporturi muzicale minime și apoi tot mai dezvoltate. Abaterea de la treapta melodică principală, pe care este intonat textul, constă în elevația melodică (evidențierea silabelor tonice pe o treaptă diferită față de cea principală) și coborârea spre grav a finalelor. Un alt element care a intervenit a fost reglementarea punctuației
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Imperiul Rus a exercitat, prin regimul de asuprire și prin însăși mărimea sa pe două continente, o presiune și o amenințare extrem de puternică asupra micului teritoriu dintre Prut și Nistru, exprimată sugestiv prin expresia pohod na Sibir, metodă reluată și „dezvoltată” mai apoi de puterea sovietică. Imediat după izbucnirea războiului, C. Stere combătuse orice alianță cu Rusia, cu un regim politic caracterizat prin lipsa libertăților democratice și a drepturilor naționale, cu Rusia unde „fără judecată și fără nici o altă formă de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
susțin acțiunea de urmărire a acestora. Fiind un grup formal, scopurile clasei școlare sunt prescrise de persoane exterioare grupului și vizează procesul de instrucție și educație. Existența scopurilor comune nu anulează însă scopurile individuale. Cele două categorii de scopuri trebuie dezvoltate, armonizate și integrate reciproc. Numai pe această bază poate fi evitată existența unor scopuri paralele, care provoacă disfuncționalități ale grupului. Subordonarea și integrarea conștientă a scopurilor individuale în cele comune depinde de măiestria pedagogică a profesorului (metode pedagogice utilizate, stilul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se opun una alteia, dar se și completează adesea sau, pur și simplu, se ignoră reciproc. Găsim aici, ca în orice disciplină științifică, teorii și chiarlegi. Desigur, teoriile și legile cu care lucrează deocamdată sociologia, comparate cu cele din științele dezvoltate, ar trebui mai degrabă puse în ghilimele. Deși infinit mai fragile decât acestea din urmă, teoriile și legile sociologiei nu trebuie însă judecate după standarde diferite. Ele sunt, cel puțin în intenție, la fel cu cele din științele naturii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și de fapte empirice. Cel mai adesea, ele sunt însă mai puțin decât ipotezele cu care ne-au obișnuit științele dezvoltate, fiind formulări încă primitive, compuse din abstracții confuze. Problema lor nu este aceea de a fi testate - admise ca legi sau respinse ca erori -, ci de a fi precizate, dezvoltate din formulări aproximative, vagi, puțin diferențiate, în formulări tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social, putând fi considerate astfel a fi doar un singur caz. Țările care actualmente se industrializează se influențează și ele reciproc în strategiile pe care le adoptă. În plus, ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identificat cel mai adesea cu sistemul lui Parsons. O asemenea identificare nu este numai incorectă, dar și periculoasă. Între timp, modelele „clasice” au fost supuse unei critici amănunțite. În practica sociologică, schema funcțională nu a încetat să fie utilizată și dezvoltată, depășindu-se multe dintre aceste limite. Strategia analizei va fi cu totul alta aici: pe baza diferitelor modele funcționale, cât și a practicilor explicative de tip funcțional, voi încerca să detașez o schemă explicativă eliberată, pe cât posibil, de formulările care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modificări în starea acestora, a parametrilor lor funcționali, fapt care are consecințe importante pentru configurația cerințelor lor funcționale. Acest lucru este valabil pentru toate sistemele deschise, cu autoreglare, și, în mod special, pentru sistemele sociale care au și proprietatea autoorganizării dezvoltată în mod deosebit. Efortul fizic solicitat de o activitate sportivă cere un număr mai mare de calorii decât efortul unui sociolog de a scrie un articol. Un mediu dinamic, aflat în rapidă schimbare, cere sporirea capacităților creative și adaptative ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viața acestor comunități este relativ rudimentară, prin producția lor neputând să-și satisfacă decât un număr relativ restrâns de necesități, timpul liber pe care și-l acordă are o pondere relativ ridicată. Intrate însă în contact cu alte colectivități mai dezvoltate, angrenate în sistemul schimburilor economice cu acestea, ele tind să-și intensifice efortul productiv, restrângându-și în consecință volumul de timp liber. Explicația acestei relații cauzale (contacte economice, scăderea volumului de timp liber) este următoarea: nivelul scăzut al forțelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de producție modern, a unei mase mari de imigranți nedisciplinați, extrem de inegali din punctul de vedere al pregătirii profesionale, cu o mare mobilitate geografică, orientați puternic spre câștig. Dimpotrivă, din cauza modificărilor din condițiile social-economice și culturale de viață din societățile dezvoltate actuale, sistemul productiv se află sub o presiune crescândă de a oferi munci interesante, complexe, care presupun o calificare ridicată. Promovarea principiului muncii îmbogățite nu are rațiuni în procesul evoluției tehnologice, ci în impactul exigențelor colectivității asupra acestuia. Devine astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mă voi mărgini să argumentez doar faptul că este necesar să considerăm conștiința ca unul dintre factorii ce au o contribuție independentă la explicarea fenomenelor sociale, schițând, totodată, câteva direcții în care ar putea fi considerată o asemenea contribuție. Ipoteza dezvoltată aici este că această contribuție independentă a conștiinței se realizează pe două căi distincte: prin conținutul conștiinței - cantitatea și calitatea cunoștințelor de care dispun membrii colectivității - și prin forma acesteia - prin strategiile sale de desfășurare care, în calitate de fapt social, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stă în relații de determinare reciprocă cu toate celelalte fenomene sociale. Procesele cognitive iau în mod necesar o formă socială și psihologică. Problemele lor interne sunt de natură psihică și socială, cerând soluții de tip psihologic și social. Ipoteza generală dezvoltată aici este, în consecință, următoarea: unele particularități ale fenomenelor socialesunt explicabile prin forma proceselor cognitive implicate în desfășurarea acestora. Importanța caracteristicilor proceselor cognitive pentru explicarea diferitelor fenomene sociale nu a fost investigată într-o măsură suficientă. De aceea, mă voi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative globale, modelul client/consultant cunoaște și el o deplasare vizibilă spre modelul coparticipării. Sociologul începe să se facă tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de imperii sau descompunerea acestora într-o pluralitate de state naționale. Societățile evolutive. Dinamica lor în timp este caracterizată printr-un model relativ ordonat de creștere, de la o stare mai puțin diferențială, mai rudimentară, la o stare mai diferențială, mai dezvoltată. Societatea capitalistă este o societate evolutivă din punct de vedere economic. Dacă am compara societatea americană de la începutul secolului cu societatea americană din prezent, ceea ce ne-ar „sări în ochi” de la bun început este creșterea economică, cu toate consecințele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o societate evolutivă din punct de vedere economic. Dacă am compara societatea americană de la începutul secolului cu societatea americană din prezent, ceea ce ne-ar „sări în ochi” de la bun început este creșterea economică, cu toate consecințele sale. Remarcabil pentru societățile dezvoltate economic este faptul că sistemul politic nu mai fluctuează cu largi amplitudini în jurul unei baze economice relativstabile. Este vorba de o evoluție organică a întregii societăți. Istoria tinde să își modifice structural profilul. Ea devine cadrul temporal al dezvoltării planificate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dar nici creșterea, dezvoltarea lor. Sistemele sociale sunt caracterizate printr-un proces, foarte frecvent, de creștere, dezvoltare. Capitalismul nu este o structură statică. El are dinamica sa proprie. Capitalismul din faza acumulării primitive a capitalului este diferit de capitalismul matur, dezvoltat caracteristic momentului actual. Procese importante de schimbare au avut loc în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]