11,395 matches
-
a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Romanian Law; the traits of codification; the guidelines in defining the codification; the codification's forms; the demands concerning the codification and finally exemples of codification attempts on European level and on national level. I. Fundamentarea științifică a elaborării legislației Fondatorul utilitarismului, Jeremy Bentham, sublinia în cunoscuta sa lucrare "Teoria legislației" că menținerea securității juridice, ca funcție protectoare a dreptului, reprezintă cel mai important scop al acestuia. El credea în posibilitatea unei complete codificări științifice condiție a îndeplinirii funcției amintite -, realizabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
the 21st Century" și Certificatul de Expert în Drept al aceluiași Institut; Certificatul The International Business Who is Who Corp. Panama and Who is Who verlag für Personenzyklopädien A-G Elveția de înscriere în Enciclopedia personalităților din România (2007). Membru fondator și Vicepreședinte al Asociației Române de Filosofia Dreptului. Membru al Institutului Internațional de Sociologia Dreptului din Oñati, Spania, Membră a Comitetului de Cercetare pentru Sociologia Dreptului (RCSL). 1 Dintre ele, pot fi reținute cu titlu exemplificativ: Filanguri Cavalier Gaetano, La
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fapt ce explic] de ce șerpii își schimb] pielea cu una nou], în timp ce oamenii sunt sortiți s] se zbârceasc] și s] îmb]trâneasc]. Ghilgameș s-a întors în Uruk pentru a se încorona rege, p]stor al poporului s]u și fondator al vechii cet]ți. Legenda lui Ghilgameș, cunoscut] în întregul Orient Apropiat antic, prezint], printre aventurile monarhului, un comentariu cu privire la c]utarea sensului vieții. Dac] o etic] ce ignoră drepturile celorlalți sau care își epuiza forțele prin fapte eroice eșua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puncte de c]tre cei din urm] sugereaz] o orientare diferit] înspre sursele de la care deriv] valorile etice și înspre contextul de credinț] în care acestea dobândesc o semnificație. Poziția tradiționalist], așa cum este cuprins], de exemplu, în opera clasic] a fondatorului unei școli juridice, al-Shafi’i, afirmă c] fundamentele credinței țineau de practicare, nu de speculație. Fiind în totalitate împotriva credinței Mu’tazila potrivit c]reia rațiunea natural] facilita determinarea binelui și a r]ului, al-Shafi’i accentua revelația că principala
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin acțiune, dac] se dorește fondarea unei comunit]ți religioase adecvate. Argumentul lui Farabi, așa cum este menționat în opera să clasic], The Virtuous City [Orașul virtuos], sugereaz] un cadru comun care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
grecești destinate unui public român, deoarece gândirea greac] - în special stoicismul sub forme diferite - a dominat viața intelectual] din Romă, incepand cu fosta Republic]. Dar, în contextul actual, „etică greceasc]” înseamn] perioadă de la Socrate pan] la Epicur (341-271 î.Hr.) și fondatorii stoicismului grec, Zenon din Citium (334-262 î.Hr.), Cleantes (331-232 î.Hr.) și Chrysippos (280-206 î.Hr.). Chrysippos a fost deosebit de prolific și se crede c] ar fi fost autorul a peste șapte sute de „c]rți” (manuscrise), iar Epicur a scris aproximativ o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ce const] acest rol. Dreptul natural modern pleac] de la premisa c] individul are dreptul s] își stabileasc] singur scopurile și c] morală se refer] la condițiile în care acestea pot fi cel mai bine urm]rite. Hugo Grotius (1583-1644), fondatorul acestei noi teorii, a fost primul care a susținut c] drepturile sunt un atribut natural al individului, indiferent de contribuția adus] de acesta la comunitate. În lucrarea să, Despre dreptul p]cii și al r]zboiului (1625) el a sustinut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Kant a promovat o versiune radical] a moralei ca expresie a naturii umane. Cel puțin un aspect central al viziunii sale a fost susținut în mod independent atât de c]tre Thomas Reid (1710-1796), fondatorul școlii scoțiene a „simțului comun” din secolul al XIX-lea, cât și de Jeremy Bentham (1748-1832), promotorul teoriei moderne a utilitarismului. Acest aspect central era credință c] oamenii obișnuiți pot obține îndrumarea potrivit] pentru acțiune aplicând în mod consistent principiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fizic]) nu reușește s] se adapteze dorințelor teoreticienilor. Pentru a înțelege acest aspect, trebuie s] observ]m felul în care W.D. Ross, creatorul teoriei îndatoririlor prima facie, și-a argumentat ideile. (Ross nu a sustinut c] ar fi unicul fondator al teoriei - a lucrat la ideile sale cel putin datorit] lui H.A. Prichard.) Ross, care și-a desf]surat cea mai mare parte a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
2 din raportul de și Turismului activitate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. În obiectul de activitate Idem activitățile de interes general și/sau comunitar din sfera de competență a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului sunt preponderente în raport cu activitățile în interes personal nepatrimonial al asociațiilor sau fondatorilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Nu desfășoară activități angajate Idem politic în mod partizan, inclusiv cele de sprijinire sau promovare a unor partide ori alianțe politice sau electorale, candidați în alegeri ori persoane care ocupă funcții de demnitate publică ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Nu desfășoară activități exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
mod partizan, inclusiv cele de sprijinire sau promovare a unor partide ori alianțe politice sau electorale, candidați în alegeri ori persoane care ocupă funcții de demnitate publică ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Nu desfășoară activități exclusiv în Idem interesul personal nepatrimonial al asociaților sau fondatorilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Durata de funcționare, conform Statutul, actul statutului, permite desfășurarea pe constitutiv durată nedeterminată a unor activități de interes general și/sau comunitar b) a realizat majoritatea obiectivelor stabilite; ... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Rea- Înde- �� liza- pli- rea nirea indi- cri- cato- teri- rului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
Data și fundațiilor înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor/Registrul federațiilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cod fiscal nr. ...... anul ......, eliberat de ....... Cont bancar nr. ....., deschis la banca ......../(adresa băncii) Numele persoanei/persoanelor cu drept de semnătură ............. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Persoanele fizice/juridice la constituire Numărul asociațiilor/ numele fondatorilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Membrii asociați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fondator/fondatori ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Sfera obiectului de activitate prevăzut în statut Scopul (se definește în conformitate cu art. ..... din statut) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obiectivele stabilite în statut: de interes general, de interes comunitar, respectiv în domenii respectiv în interesul precum: dezvoltare public al unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor/Registrul federațiilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cod fiscal nr. ...... anul ......, eliberat de ....... Cont bancar nr. ....., deschis la banca ......../(adresa băncii) Numele persoanei/persoanelor cu drept de semnătură ............. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Persoanele fizice/juridice la constituire Numărul asociațiilor/ numele fondatorilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Membrii asociați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fondator/fondatori ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Sfera obiectului de activitate prevăzut în statut Scopul (se definește în conformitate cu art. ..... din statut) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obiectivele stabilite în statut: de interes general, de interes comunitar, respectiv în domenii respectiv în interesul precum: dezvoltare public al unei comuni- socială, asistență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
în Registrul asociațiilor și fundațiilor/Registrul federațiilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cod fiscal nr. ...... anul ......, eliberat de ....... Cont bancar nr. ....., deschis la banca ......../(adresa băncii) Numele persoanei/persoanelor cu drept de semnătură ............. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Persoanele fizice/juridice la constituire Numărul asociațiilor/ numele fondatorilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Membrii asociați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fondator/fondatori ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Sfera obiectului de activitate prevăzut în statut Scopul (se definește în conformitate cu art. ..... din statut) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obiectivele stabilite în statut: de interes general, de interes comunitar, respectiv în domenii respectiv în interesul precum: dezvoltare public al unei comuni- socială, asistență tăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
puterii în perioada medievală − înțelese și ca o putere simbolico-religioasă −, ci și studiul instituțiilor, al ceremonialurilor și al artei sacre. Mai mult chiar, dată fiind apartenența sa la gruparea adeptă a "noii istorii", Le Goff critică moderat "disprețul" pe care fondatorii școlii de la Annales (Lucien Fevbre, Marc Bloch și Fernand Braudel, continuatorul din generația imediat următoare al primilor doi) l-au manifestat față de istoria politică, de istoria-povestire și de istoria evenimențială (Braudel, Mediterana I 41-43) din cronici, din tratatele medievale de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a devenit o știință complexă și a intrat în cele din urmă într-un dialog interdisciplinar creator cu majoritatea domeniilor umaniste. În descendența unor precursori reintegrați în rândul modelelor teoretice (cum ar fi Giambattista Vico, adesea considerat drept unul dintre fondatorii gândirii moderne asupra istoriei) sau a unor mișcări de idei precum iluminismul european, filosofia istoriei din secolul XX, polemică sub raport științific, a redefinit și a reinterpretat obiectul de studiu al istoriografiei, plasat acum în cadrul mai larg al culturii și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ulterioară, prin intervenția imaginației, componente ale structurilor simbolice (sacre sau profane: spre exemplu, ideea de construcție religioasă, pusă în scenă de un domnitor - al cărui gest edilitar a fost memorat datorită repetării lui -, ajunge în timp o componentă a mitului fondatorului de civilizație creștină și a planului simbolic de guvernare "delegată" de către divinitatea însăși - cazul lui Constantin I sau al lui Ștefan III al Moldovei). În procesul de modificare a semnificației informațiilor din cadrul mentalului colectiv intervin asupra reprezentării (ca schemă) trei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
facă niciodată; ele de altfel continuă să susțină, după 1453, cu diverse motivații, importante mănăstiri ortodoxe din teritoriile administrate de imperiul otoman (Pippidi 81-84), chiar în defavoarea financiară a sistemului monastic intern. Paradoxul continuă 24: așadar, deși etnic descendenți ai romanilor, fondatori ai imperiului de la Constantinopol, nu devin "rhomei" - de fapt, nu au statutul privilegiat al acestora, de primă populație bizantină, când sunt pomeniți totuși în secolul X; deși ortodocși, nu au fost niciodată cetățeni cu drepturi depline ai imperiului bizantin; deși
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților eponimi. Acest din urmă motiv narativ al originii așeza imaginarul popular românesc în rândul tradițiilor din spațiul european care aveau ca model imaginea fondatorilor mitici ai civilizației Romei: Romulus și Remus.26 Istoria trece în mit prin sacrificiu, iar civilizația supraviețuiește prin urmele ei materiale și prin jertfă. De aceea, descălecatul lui Traian are la bază nu doar structurile unui ritual civilizator (înfruntarea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară la nivelul comunității, el dublează într-o oarecare măsură modelul politico-religios și cultural al lui Constantin I. Eroul Alexăndriei (text din Codex Neagoeanus), deși este adaptarea locală a unui personaj străin, întruchipează suma atributelor regalității
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele clericale ale mișcării iezuite și ale fondatorului Companiei lui Iisus, Ignatio de Loyola. Pe de altă parte, imaginarul mistic al occidentului creștin se clădește pe fundamentul dogmei religioase, modificate și adaptate la evoluția spiritului și a civilizației materiale, dar se reflectă în egală măsură în pictura religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate administra fonduri de pensii facultative numai în baza autorizației de constituire și a autorizației de administrare, emise de Comisie. Articolul 5 Pentru eliberarea deciziei de autorizare de constituire a societății de pensii, Comisia analizează cererea și documentația depuse de către fondatori sau de reprezentanții lor legali și verifică dacă sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute în prezenta normă. Secțiunea a 2-a Condiții generale Articolul 6 Societatea de pensii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții generale: a) să se constituie sub forma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180634_a_181963]
-
suplimentare; ... f) participațiile mai mici de 1% să nu reprezinte, cumulat, mai mult de 10% din capitalul social; ... g) să aibă un consiliu de administrație alcătuit dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3 persoane; ... h) fondatorii să facă dovada vărsării integrale și în formă bănească a capitalului social, care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Lege și de normele emise în aplicarea acesteia; ... i) dovada plății taxei de autorizare de constituire ca societate de pensii. ... Secțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180634_a_181963]
-
și în formă bănească a capitalului social, care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Lege și de normele emise în aplicarea acesteia; ... i) dovada plății taxei de autorizare de constituire ca societate de pensii. ... Secțiunea a 3-a Condiții privind fondatorii Articolul 7 (1) La evaluarea fondatorilor se va urmări ca aceștia să dispună de o situație financiară care să le permită onorarea obligațiilor lor patrimoniale și participarea la capitalul social al societății de pensii. ... (2) Persoanele juridice care au calitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180634_a_181963]