12,997 matches
-
a sacrificiului: într-adevăr, înnoirea eshatologică nu numai că "salvează" omenirea, ci o făurește din nou, săvârșind învierea trupurilor. Acest lucru presupune o nouă Creație, indestructibilă, incoruptibilă. După cum vestește Yast, 19: 90: "Lumea materială nu se va stinge f. J. Minciuna va pieri". 111. Călătoria sufletului după moarte Riturile funerare, mitologiile morții, concepțiile în legătură cu postexistența sufletului se schimbă încet, în ciuda reformelor și convertirilor. Adică numeroase informații furnizate de textele avestice și pehlevi sunt valabile și pentru epoca prczarathustriană. Ritul atestat în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
capitol, e de ajuns să reamintim că tradiția iraniană asociază paradisul originar cu domnia lui Yima: timp de mii de ani moartea și suferința nu au existat și oamenii rămâneau veșnic tineri 63. Dar când Yima a început să rostească minciuni, xhvarena-ui său 1-a părăsit și în cele din urmă el însuși a pierdut nemurirea 64. Un alt mit eshatologic, deși independent la început, a fost integrat de către teologia zoroastriană în mitologia lui Yima: Ahură Măzdă îl previne pe Yima
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Totuși, împotriva sărmanului nu ridicam mâna mea când striga către mine, în nenorocirea lui. N-am plâns oare și eu împreună cu cel care-și ducea viața greu? Sufletul meu nu căina pe cel sărman?" (30: 24-25). "Umblat-am oare întru minciună și picioarele mele au zorit întru înșelăciune?" (31: 5) "Datu-m-am oare în lături când săracul dorea ceva și lăsat-am să se stingă de planșete ochii văduvelor? Mâncăm oare singur bucata mea de pâine și orfanului nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
liman veșnic: zoriți!", "Ascultă-mă, ascultă"). Structurile sunt voit oximoronice. Deși se regăsesc aici ecouri ale literaturii anterioare sau contemporane, dialogismul pare să fie voit. Oximoronul devine astfel o figură de construcție a discursului poetic: "Măinile albe, albe ca o minciună,/ Pe umeri clare, înfloresc,/ asemănarea lor poate vine din lună -/ Dar tinerețea, tinerețea lor are ceva drăcesc", Mâinile. Dacă, de exemplu, la Bacovia, cromatica tindea să capete alte semnificații decât cele tradiționale, acest fapt se datora modului de a percepe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ultima hrană materială sau spirituală la care au acces revoltații, dar și damnații sau poate sublinia ambiguitatea existenței, refuz al normelor, al convențiilor, cel puțin la nivel declarativ, pe de o parte, și, pe de alta, acceptare a acestora, a minciunilor pe baza cărora se constituie societatea, pentru că și atunci când omul îi poate depista lacunele, când îi poate vedea ridicolul, e nevoit să o accepte, măcar temporar, așa cum e - nimeni nu poartă războaie la nesfârșit, întotdeauna luptele sunt însoțite de armistiții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și deșertăciune”.8) „Epoca petrolului, a exportului bănos, a industriilor acumulate (trusturilor - n. m.), a marilor firme și bănci” - va scrie și Tudor Arghezi - „a împins (și la noi - n. m.) lumea într-o singură parte” și a făcut din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cîteva ori. Ipocriziile, „fie particulare, fie oficiale”, au falsificat, în această epocă, „etica noastră națională”. „Nu știu - susținea Perpessicius - ce-ar mai scrie astăzi Max Nordau și cît de diferită ar fi o nouă ediție a celebrei sale cărți «Minciunile convenționale». Ceea ce știu însă, cu certitudine, este că trăim un regim de unificare a minciunilor, dintre care atîtea au calitatea de a fi întreținute, sau, cu un termen așa scump tuturor organizațiilor politice, fie reacționare, fie de stînga, stipendiate”.3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
națională”. „Nu știu - susținea Perpessicius - ce-ar mai scrie astăzi Max Nordau și cît de diferită ar fi o nouă ediție a celebrei sale cărți «Minciunile convenționale». Ceea ce știu însă, cu certitudine, este că trăim un regim de unificare a minciunilor, dintre care atîtea au calitatea de a fi întreținute, sau, cu un termen așa scump tuturor organizațiilor politice, fie reacționare, fie de stînga, stipendiate”.3 ) Alături de meschinării, „secăturism”, minciuni, „inversiuni” erau „egoismul burghez”, rapace, lipsa de respect pentru merit și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
însă, cu certitudine, este că trăim un regim de unificare a minciunilor, dintre care atîtea au calitatea de a fi întreținute, sau, cu un termen așa scump tuturor organizațiilor politice, fie reacționare, fie de stînga, stipendiate”.3 ) Alături de meschinării, „secăturism”, minciuni, „inversiuni” erau „egoismul burghez”, rapace, lipsa de respect pentru merit și a grijii față de om, umilirea invalizilor de război și a pensionarilor (iar pe de cealaltă parte înmulțirea „îmbogățiților fără lege”, a „boierilor fără hrisoave și titluri”), șomajul intelectual, obscurantismul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1) „Bucata” lui Bacovia: „Enervat de această lungă agonie a unui veac suspect; umilit, mai mult ca totdeauna, de ironica reflexiune a unui poet din veacul viitor al frumuseții, veneam spre casă într-o noapte, tîrziu, înnebunit de mizeria și minciuna în care am apărut. Eram pierdut, inutil, mai ridicol ca niciodată. Orașul mic dormea în noaptea lui. Acasă, un plic alb, la aprinsul lămpii, apăru pe podele lîngă ușă, în tăcuta odaie unde stau de mult fără să fi avut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Felix Aderca?], „în jurul revistelor”, în „Scena”, 2, nr. 180, 11 iulie 1918, p. 1. 3. Ibidem Inversiunile epocii 1. Opere, p. 395. 2. H. Sanielevici, „O democrație ciudată”, în „Curierul nou”, 1, nr 11, 11 aprilie 1920, p. 161. 3. „Minciuni stipendiate”, în Memorial de ziaristică, Ed. Minerva, 1970, p. 181. 4. Eugenia Tiron, „Morișca”, comedie în patru acte de Dr. Ion Luca, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. „Zborul cărților” 1. Opere, p. 362. 2. „Catrene
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, Ed. Cartea Romînească, 1925, p. 182. 3. Din punctul de vedere al moralei creștine, instinctul sexual e o „uneltire a diavolului”, idee contrazisă într-o carte pe care, categoric, Bacoviaa citit-o: Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizației noastre, Traducere din limba germană de B. Marian și M. Negru, Ed. Librăriei Leon Alcalay, f.a. Minciunile... a fost carte unei întregi generații. (Cf. „Inimă de tată”, de Ioan Al. BrătescuVoinești, în „Viața Romînească, 2, nr. 9
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
instinctul sexual e o „uneltire a diavolului”, idee contrazisă într-o carte pe care, categoric, Bacoviaa citit-o: Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizației noastre, Traducere din limba germană de B. Marian și M. Negru, Ed. Librăriei Leon Alcalay, f.a. Minciunile... a fost carte unei întregi generații. (Cf. „Inimă de tată”, de Ioan Al. BrătescuVoinești, în „Viața Romînească, 2, nr. 9, 1907, p 342). „Transformism” 1. Opere, p. 324 2. La acesta se va referi Dragoș Protopopescu, în poemul „Un evoluționist
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce o doreau n-o găseau nici în ei înșiși: era o aspirație greu de atins. Intoxicați de manipulări, noi cei de azi am ajuns să nu mai credem aproape deloc în sinceritate. Pentru că totuși nu putem evita termenul, livrăm „minciuna” sub titlul de „sinceritate artistică”. Pe cea „genuină” o considerăm, cum făcea de curînd un poet, „o mare greșeală”. Dar - mă întreb - se poate ajunge la „autenticitate” și se poate obține „credibilitate”, fără sinceritate? Una liminară și integrală! Bacovia n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
învățători. Parțial e adevărat, însă pricina eu o văd în altă parte: în prejudecata ce-au avut o cînd relatau, un fel de autocenzură: nu vorbeau despre cel ce a fost, ci despre cel ce a devenit. Bacovia a scos „minciuna” din poezie. A frînat tendința de a da drumul elanurilor și iluziilor. A pus o estompă peste reverii. „Notele” sale sînt „realiste”. Dintre poeții romîni, el e singurul care te invită să-l judeci mai întîi (ca să folosesc o disociere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
realiste”. Dintre poeții romîni, el e singurul care te invită să-l judeci mai întîi (ca să folosesc o disociere gen Mihail Dragomirescu) cu „imaginația istorică”, nu cu „imaginația poetică”. Tot ce spune pare adevărat, de la datele meteorologice la aspectele sociale. Minciuna o îngădui sau o respingi. Adevărul, în schimb, cere confirmări. Faptul de a le fi găsit pe unele, în cercetările mele, mă determină să cred că și celelalte, pentru care nu am încă probe, există. Secretul artei lui Bacovia stă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poet caracterizat ca „sincer”, judecata lumii se concentrează mai tare asupra eticii decît esteticii sale. De aceea scrisul sincer oferă mai puțină libertate decît scrisul fabulatoriu, proteic. în cazul acestuia din urmă contează prea puțin dacă el conține adevăr sau minciună, iar raportările la biografia autorului nu sînt stringente. Valorizarea se face pe baza altor criterii: noutate, varietate, strălucire etc. Libertatea se reflectă și în productivitate. în timp ce Bacovia publică un volum la interval de aproape un deceniu, alții, care nu și-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ajung să alcătuiască o rețea densă, inextricabilă. Gîndindu-mă la mine încerc să-mi înțeleg (cum cred că a făcut și Bacovia) situația în locul și timpul în care trăiesc, mă compar, mă raportez la cunoscuți și necunoscuți, disociez între adevăr și minciună, între aspirații și posibilități. îmi trec prin minte devize, formule, vorbe tari, ironii, care mă urmăresc și în casă și la plimbare, de unde, nu o dată, mă întorc la fel ca poetul, „pierdut”, „cu brațele învinse”. Gîndindumă la mine, aș vrea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
and Security Monitor, 23 iulie 2004. 227 Elaine Sciolino, "Complexitatea Iranului: SUA și Europa abordează diferit problema", International Herald Tribune, 31 ianuarie 2005. 228 Mediafax, 4 februarie 2005, 22 februarie 2005. 229 Le Monde, 1 martie 2005. 230 Christopher Dickey, "Minciunile Iranului în legătură cu activitățile sale nucleare", Newsweek, 5 iulie 2005. 231 Conferința de presă a președintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, CNN International, 4 aprilie 2007. 232 BBC World, 30 martie 2006. 233 Joschka Fischer, "Ultima șansă a diplomației", El Pais, 30 mai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este alcătuită din politicieni care aparțin atât guvernului, cât și opoziției, fie că vorbim de planul local, național sau supranațional. Politicienii sunt descriși ca fiind aroganți, corupți, egoiști, incompetenți, iresponsabili, neserioși și criminali. Reprezentații VB vorbesc, în mod regulat, de minciună și de fraudarea alegerilor și caracterizează politicienii consacrați drept bandiți și șarlatani. Un aspect demn de notat este faptul că VB-ul descrie elita politică din Flandra în cu totul alți termeni decât elita politică din Valonia. Astfel, politicieni flamanzi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
faptului că López Obrador nu a dat un răspuns adecvat, clamând, în cel mai pur stil populist, că PRD nu dispune de fondurile necesare pentru a-și face publicitate electorală și că se bazează pe înțelepciunea poporului pentru a detecta minciunile PAN-ului. Acest aspect a devenit o parte integrantă a discursului său electoral: "Ei, cei care compun elita, vor să convingă poporul, ca și cum acesta ar fi prost. Poporul nu este prost. Prost este cel care crede că poporul este prost
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îndreptățiți să întrebe de ce am creat un stat al nostru dacă nu îl apărăm cu o calmă hotărâre așa cum fac alții. Se întreabă cum este posibil ca legile să fie încălcate în Slovacia prin răspândirea ideilor iredentiste, prin dezinformare și minciuni despre Slovacia și de ce nu se face nimic pentru a ne apăra dreptatea! Se întreabă la ce sunt buni diplomații slovaci, atât cei din afară, cât și cei de acasă dacă nu acționează prompt și hotărât pentru națiunea și statul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
slovaci, atât cei din afară, cât și cei de acasă dacă nu acționează prompt și hotărât pentru națiunea și statul nostru. Se întreabă cum este posibil ca oricine să vină în Slovacia oricând dorește și să-și reverse ura antislovacă, minciunile antislovace și rasismul antislovac cum vrea și când vrea în numele unui cosmopolitism și paneuropenism fictive. (Slovenská republika, mai 1996) Discursul lui Mečiar și al partidului său se aseamănă deci foarte mult cu populismul, dar având o nuanță specific națională. Atât
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reacție a secolului al XX-lea împotriva distanței create de obiectivizarea știrilor din presa americană dominantă. Acel tip de obiectivizare reprezintă, asemenea hainelor invizibile ale împăratului, o imagine sau o idee ce solicită niște concluzii majore. Doar subiectivitatea poate elimina minciuna, iar pentru a o elimina, practicanții jurnalismului literar se abțin de la a trage niște concluzii importante. Aceasta deschide calea către o încercare de inițiere a unui schimb de subiectivități cu Celălalt. Dar, deși această carte justifică existența unei istorii a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imaginat anumite pasaje din carte. Aceste descoperiri diminuează caracterul adecvării factuale a lucrării dar nu schimbă statutul cărții In Cold Blood de la nonficțiune la ficțiune, pentru că, așa cum declară Heyne, cartea nu este un "triumf" al ficțiunii asupra nonficțiunii ci al minciunii asupra "spunerii adevărate". Intenția auctorială și efectul asupra publicului sunt cheile care disting jurnalismul literar/nonficțiunea între formele literare, după părerea lui Heyne. Un asemenea flux de critici și incertitudini formale poate să ducă la concluzia că o formă de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]