11,656 matches
-
e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul e destul de trist. Dar madrigalurile, epitalamurile, liedurile sale nu sunt lipsite de grație și chiar de o undă de poezie simpatic infatuată. Gestul teatral (era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artă este o iluzie și o deșartă fanfaronadă." La început tendenționismul e discret, constând în zugrăvirea luptei între virtute și ispită. Cea mai bună nuvelă de această categorie este De la noi, la Cladova. De popa Tonea s-a îndrăgostit Borivoje, nevasta prea tânără a lui jupân Traico. Popa, om aprins și supus ispitelor, nu scapă neturburat, dar are totuși puterea să învingă demonul cu chip atât de ingenuu al sârboaicei. Scena respectivă este puternică și de un stil focos. Ocolită de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în acela de Bujorescu, și cum tânărul refuză, e găsit un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorică a țării. Sub raportul teatral piesa suferă de prea multă mașinărie scenică. Dezertorul e o piesă vie, ocazională, care folosește în chip original mediul mahalagesc pentru un eveniment sublim. A doua tinerețe (istorie dramatică a unui sexagenar exasperat de nevastă, trăind o clipă de fericire cu o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă un aer de lucru factice și stilizat în sensul grotesc și baroc al pieselor lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la pescuit la lupta în Convenție. Totul e plin de adevăr sufletesc, de cea mai rară pătrundere. Danton apare la începutul piesei cu șervetul la gât, ieșind din sufragerie, în această ținută sunt puse la cale întîmplă-rile istorice ale Revoluției. Nevasta lui Danton leșină în așteptarea loviturii. Danton, întorcîndu-se biruitor, pică de somn și întreabă casnic: "Ce-i asta?... De ce nu mi-ați făcut patul?" În plină încordare ministerială, el are timp să-și aducă aminte că era odată pasionat de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sexuale. Iubirile, în care femeia ia totdeauna inițiativa, se înfăptuiesc în medii și condiții variate: o fată de țăran de vreo 12 ani se lasă sărutată de căprarul Aurel într-un șopron, printre coceni; o altă dragoste, cu o tânără nevastă, bulgarcă, se realizează printre mormane de verze, în apropierea a două copile moarte, ciopârțite de porci; a treia experiență se face cu o "codană roșie", printre câini lătrători, pe ardei, și în spaima de a fi surprinși; a patra, printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mare compoziție care au rămas, totul se învîrtește în jurul economiei agrare. În planul întîi sunt trei generații, reprezentate prin bătrânul Urcan, prin fiul său Simon și noră-sa Ludovica, în fine prin flăcăul Valer, feciorul Ludovicei, și tânăra lui nevastă, Ana lui Triloiu. Urcan nu și-a "întabulat" pământul pe numele lui Simion și acum nepotul său Valer umblă să ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe frați de la dreapta moștenire. LITERATURA FEMININĂ: MARIA BANUȘ, REYMONDE HAN, IGENA FLORU, GEORGETA
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anatomicește -, decât înșelînd pe turci, aducîndu-le femei de pe "poduri" și crâșmărese, și dîndu-le drept soțiile lor... Iar A. Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu reacțiunea și din D-ale carnavalului sunt mahalagii - și încă pentru Rică Venturiano trebuie să facem excepție: el e un "intelectual" -, apoi personajele din comedia cea mai bună, din O scrisoare pierdută, nu sunt mahalagii. Trahanache e mare proprietar; nevasta lui o "damă mare"; Farfuridi, Brînzovenescu, Cațavencu sunt avocați, sunt "intelectuali", cei dintâi, împreună cu Trahanache, sunt "stîlpii puterii" dintr-un oraș de provincie; Tipătescu e un înalt funcționar și un om cult; Aga-miță Dandanache, un stâlp al partidului liberal etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a tras la un om din Adulam, numit Hira(în limba română cuvîntul hîră: ceartă, neînțelegere, tuse rea, mătreață, boală de piele). 38,2 Acolo Iuda a văzut pe fata unui canaanit numit Șua(braț, proprietate), a luat-o de nevastă și s-a culcat cu ea. 38,3 Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu pe care l-a numit Er”. Dacă ei scriu că filistenii din Gherar(sau poate Ghelar) erau conduși de Abi-melec, numele conducătorului înseamnă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
i-a pus pe filisteni să se răzbune asupra ivriților. ,,15,6 Filistenii au zis: Cine a făcut lucrul acesta? Li s-a răspuns: Samson, ginerele Timneanului(Temneanu este nume de familie în Moldo-va), pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui... 16,23 Și domnii fi-listenilor s-au adunat ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon(dag: strălucitor, luminos, adunare + on: neam, clan) ca să se veselească. Ei au zis: Dumnezeul nostru a dat în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
886-878 î.e.n.) duhul filistenilor și al arabilor, care sînt în vecinătatea etiopienilor. 21,17 S-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el, au jefuit toate bogățiile care se aflau în casa împăratului și i-au luat fiul și nevestele, așa încît nu i-a mai rămas alt fiu decît Ioahaz(871-831 î.e.n.)... 26,1 Tot poporul lui Iu- da a luat pe Ozia(802-750 î.e.n.) care era în vîrstă de șaisprezece ani și l-a pus împărat în locul tatălui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Israel. ,,9,1...Poporul lui Israel, preoții și leviții nu s-au despărțit de popoarele acestor țări, și au făcut urîciunile lor, ale canaaniților, hetiților, fereziților, iebusiți- lor, moabiților, amoniților, egiptenilor și amoriților. 9,2 căci și-au luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fii lor și au amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora”. Pe dracu neam sfînt, scufundați în răutăți și viclenii, puit cu toți ,,dulăii” drumurilor Canaanului unde mai era loc și de sfințenie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iubire a ivriților, botezată în secolul lll î.e.n. cu numele de Iahwe. Iar acțiunea de nimicire a filistenilor o găsim la 2 Samuel 3,14: ,,Și David a trimis soli lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, săi spună: «Dă-mi de nevastă pe Mical cu care m-am logodit, și-ți plătesc o sută de prepu- țuri de la filisteni»”. Ori mutilarea filistenilor pentru a intra cu forța în rîndurile mozaicilor, a fost la ivriți un plan de lungă durată și urmat cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au socotit că este mai bine o alianță cu acești neastîmpărați geți decît un război pe viață și pe moarte. Au propus ca fiica lui Cotizo să-i fie soață lui Octavian iar fiul lui Cotizo să o ia de nevastă pe fiica lui Octavian. Pentru a-și vedea nata, fiul lui Cotizo plea-că la Roma(T 47) dar pe drumul de întoarcere este atacat de o ceată de lifte iar o săgeată îl rănește rău în piept. Este adus pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rege. Perioada se numește Epoca Judecătorilor. Judecătorii erau șefi militari, consilieri, magistrați. Atunci apare sincretismul religios, cel care va duce la confuzia dintre Baal și Iahve. Templul din Ierusalimva fi construit de Solomon după modelul cananean. Solomon a acceptat cultele nevestelor sale străine și a permis construirea de altare/sanctuare în cinstea zeilor lor. După moartea lui Solomon, regatul s-a scindat în două: cel de nord, al lui israel; cel de sud, al lui iuda. Aici, iahve era adorat sub
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
efectele unei căsătorii obișnuite. Sunniții cultivau și principiul renunțării la o anumită soție atunci când aceasta nu mai corespundea standardelor. Faptul era menționat în contractul de căsătorie sub numele poligamiei limitate în timp. Există însă și poligamia concomitentă: ea limitează numărul nevestelor la doar patru. Dreptul musulman este și astăzi, în mare parte, unul tradițional, conservator. În ultimul timp s-au mai produs mutații, dar justificate prin argumente din viața și activitatea lui Mahomed. Aceste fapte sunt numite hadit, principiul de credință
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care mi-a dat-o soră-mea" - iar dacă-i spun că a lucrat din răsputeri făcând curățenie în casă, răspunsul poate fi: "Ei, presupun că n-ai văzut camera copiilor", îmi este greu să înțeleg de ce nu poate accepta nevastă-mea nici un compliment fără să-și minimalizeze meritele. Și mă și doare puțin. Cum puteți explica una ca asta?" Un soț rămas perplex Cunoaștem probabil, fiecare dintre noi, diverse persoane care cu greu ne acceptă complimentele sincere. Fac aceasta fie
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
adevărul este că în nici un caz nu aș dori să-mi petrec restul vieții în mijlocul unei cete de copii. Nu sunt deloc tipul matern. După o vreme am devenit foarte apropiați și, până să mă dezmeticesc, m-a cerut de nevastă. Cum lucrurile ajunseseră până aici, trebuia să-l lămuresc cum stă treaba cu copiii! Din păcate, asta a pus capăt legăturii noastre. M-am simțit îngrozitor după toată întâmplarea asta și-mi pare si acum rău. îl văd pe Don
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
stimul, bogate în teme și idei neobișnuite, ilustrând „capacitatea de a se juca cu ideile” și nonconformismul față de părerile convenționale. Despre aceeași imagine, un elev creativ a scris: „Omul se întoarce de la Reno, unde s-a dus să divorțeze de nevastă. Nu mai putea trăi cu ea, i-a spus judecătorului, pentru că își punea atâta cremă pe față noaptea, încât capul îi aluneca pe pernă și îl pocnea pe el în cap. Acum tocmai se gândește să inventeze o cremă de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Iată mai jos o listă cu cele mai folosite scuze. Citiți lista, analizați-vă atent și vedeți dacă folosiți una din aceste scuze. DACĂ aș fi avut bani... DACĂ aș fi învățat la timpul său... DACĂ n-aș fi avut nevastă și copii... DACĂ aș fi fost sănătos... DACĂ aș fi avut o slujbă mai bănoasă... DACĂ nu aș fi avut datorii... DACĂ m-aș fi născut bogat... DACĂ m-aș fi căsătorit cu persoana potrivită... DACĂ aveam propria mea afacere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
platou, operator și monteur. El schimbă cu dexteritate mediile și unghiurile de înregistrare, scoțând succesiv în prim-plan grupuri eteroclite de personaje - muncitori și aristocrați decrepiți, sindicaliști apatici, vedete culturale și sportive, șefi și lingăi subalterni, gospodine acrite, invidioase pe nevestele de activiști ajunși, dar mai ales o droaie de „înregistratori”, aflați pe urmele acestora, la vedere, sub lumini de reflector. Între portretizarea epică a unui personaj și tehnicile de descriere a unei persoane în vederea urmăririi active (adică a filajului) se
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
a lui T., alături de tema războiului, a luptei de clasă și a reconstrucției socialiste (cu insistență pe munca din uzine): Calea Griviței (1949), Din toamna lui ’39... (1949), Un cântec din ulița noastră (1953). Deja se simte influența folclorică (Cântec pentru nevastă) și apare o nouă dimensiune, aceea a universului mărunt, casnic, care anunță vocația poetului ca autor de literatură pentru copii. De asemenea, el cultivă specii fixe, precum rondelul, care, alături de sonet, va fi specia favorită a liricii sale din anii
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de viață (ca cea a banului din Miorița), un echilibru și o măsură în toate, fără nici o tânguire, moștenite din asprimea vieții din vremuri imemoriale. Caracterizarea personajelor 1. Vitoria Lipan Caracterizarea făcută de autor: * “Nevasta înțelegea ceva, dar era bănuitoare ca orice femeie și despinsă să sară la orice înțepătură” * “Ochii ei căprui, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe... acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute” * “Vitoria
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]