11,932 matches
-
în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi și lichizi este, în mod convențional, formată din cinci elemente chimice pure: carbon (C), hidrogen (H), sulf (S), oxigen (O) și azot (N), la care se adaugă două componente care formează "balastul": apa (W - notația provine din ) și cenușa (A - notația provine din ). Se consideră că elementele C, S și H ard, conform reacțiilor: Oxigenul se consideră că se
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
hidrogen (H), sulf (S), oxigen (O) și azot (N), la care se adaugă două componente care formează "balastul": apa (W - notația provine din ) și cenușa (A - notația provine din ). Se consideră că elementele C, S și H ard, conform reacțiilor: Oxigenul se consideră că se adaugă la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente: azotul, apa și cenușa nu reacționează. Erorile introduse de aceste simplificări sunt cu totul neglijabile din punct de vedere energetic. În tehnica arderilor se consideră că compoziția
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
introduse de aceste simplificări sunt cu totul neglijabile din punct de vedere energetic. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor gazoși este formată din hidrocarburi CH, hidrogen (H), oxizi de carbon (CO și CO), hidrogen sulfurat (HS), azot (N), oxigen (O) și vapori de apă (HO). Elementele combustibile ard conform reacțiilor: Oxigenul se consideră de asemenea că se adaugă la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente nu reacționează.
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
energetic. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor gazoși este formată din hidrocarburi CH, hidrogen (H), oxizi de carbon (CO și CO), hidrogen sulfurat (HS), azot (N), oxigen (O) și vapori de apă (HO). Elementele combustibile ard conform reacțiilor: Oxigenul se consideră de asemenea că se adaugă la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente nu reacționează.
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
din Rusia, care se varsă în Marea Albă și în Marea Baltică. În timpul migrației, își schimbă complet înfățișarea, îmbrăcând o haina nupțială. Călătoria nupțială o face în luna iulie și august, și pentru a ajunge în apele de munte bogate în oxigen, el trece peste toate zăgazurile râurilor. În timpul călătoriei nupțiale, care poate dura și un an de zile, somonul nu mănâncă nimic, iar produsele sexuale se dezvoltă în timpul acestei călătorii pe seama grăsimii și a mușchilor. La sfârșitul călătoriei somonii sunt foarte
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
unei lungi călătorii a umanității. Acum 2,4 -1,5 milioane de ani, primii proto-oameni sau hominizi pășesc pe un pământ ale cărui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe scoarța planetei), prin contactul cu oxigenul având capacitatea de a forma cristale, care s-au combinat creând roci solide, roci ce puteau fi cioplite și ajustate fără a se sparge. Indivizii ce proveneau din specia Homo Habilis ( al cărui volum cranian varia acum între 500 și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
municipale, rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești sau din stațiile de epurare industriale. Materiile combustibile pot fi obținute atât prin prelucrare biologică, cât și prin procese de piroliză și gazeificare la presiune înaltă în atmosferă săracă în oxigen. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasmă) pot produce un gaz de sinteză (syngas) cu o compoziție și mai bună, format din monoxid de carbon și hidrogen. Deșeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
sintetice (procedeul Fischer-Tropsch). De asemenea, la presiuni și temperaturi mai ridicate, alături de metanol se mai obțin alcooli superiori, îndeosebi alcool izobutilic. Sinteza metanolul este descrisă de reacția: Obținerea gazului de sinteză prin conversia metanului se poate realiza catalitic în prezența oxigenului, a vaporilor de apă și dioxid de carbon. Aburul favorizează trecerea oxidului de carbon în bioxid de carbon, iar în exces de acest compus, echilibrul se deplasează spre formare de CO, o reacție puternic endotermă: Gazul de sinteză obținut, după ce
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
la presiunea necesară și trimis la reactorul de sinteză a metanului. Metanolul brut obținut trebuie eliberat de impurități (gaze dizolvate, eter metilic, alcooli superiori, urme de acizi, etc.). Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °. Lungimea
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol molecular ce are valoarea
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol molecular ce are valoarea de 5,67 x 10
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol molecular ce are valoarea de 5,67 x 10 cm (1,7 Debye). În stare lichidă, metanolul se prezintă sub forma unor asociații moleculare legate între ele prin intermediul legăturilor de hidrogen, lucru indicat de
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
de o puritate înaltă. Alcoolul poate fi folosit pe post de combustibil, fiind posibilă adăugarea sa la carburanții convenționali sau utilizarea de metanol pur, fără sulf. În celulele de combustie reprezintă un furnizor de hidrogen. Din metanol prin oxidare cu oxigen pe un catalizator de argint sau prin procesul Formox (oxidare cu oxid de fier / molibden / pe catalizator de oxid de vanadiu), la 400 °C, se obține formaldehidă: În 2003, în SUA și Canada, s-au obținut cinci milioane de tone
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
Amestecul respirabil este o compoziție gazoasă omogenă formată din oxigen și unul sau două gaze neutre, utilizată în aparatele de respirație pentru scufundări, pompieri (respirație de protecție), camerele de recompresie și oxigenoterapie, submarine, costumele spațiale de cosmonaut, aparatele de anestezie etc În scufundarea autonomă amestecurile respirabile sunt utilizate în aparatele
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
folosite și în activitățile de scufundare profesională cu alimentare de la suprafață, scufundare în saturație, case submarine și laboratoare hiperbare. Gazele neutre (inerte) folosite sunt: heliu, neon, argon; se mai pot folosi azot și hidrogen. Amestecul de respirație rezultat din combinarea oxigenului cu aceste gaze se mai numește și amestec de respirat sintetic. Amestecurile gazoase sintetice sunt utilizate în scufundare pentru evitarea unor accidente de scufundare ca narcoza azotului, hiperoxia, S.N.I.P. (Sindromul Nervos al Înaltelor Presiuni). După numărul componentelor principale din amestecul
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
din amestecul respirabil, acestea pot fi: Amestecurile binare, cel mai des utilizate în scufundare, sunt amestecurile azot-oxigen, (Nitrox) și amestecurile heliu-oxigen (Heliox). Cele mai frecvente amestecuri de respirație binare utilizate în scufundări autonome sunt cele care utilizează următoarele concentrații ale oxigenului: Și aerul este un amestec respirabil binar (20% oxigen-80% azot), bineînțeles nesintetic. Recent, se utilizează, în mod experimental, amestec binar hidrogen-oxigen (Hidrox) cu concentrații ale oxigenului mai mici de 4% și amestecuri neon-oxigen (Neox). Nitrox (N-O) este un amestec
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
de respirație binare utilizate în scufundări autonome sunt cele care utilizează următoarele concentrații ale oxigenului: Și aerul este un amestec respirabil binar (20% oxigen-80% azot), bineînțeles nesintetic. Recent, se utilizează, în mod experimental, amestec binar hidrogen-oxigen (Hidrox) cu concentrații ale oxigenului mai mici de 4% și amestecuri neon-oxigen (Neox). Nitrox (N-O) este un amestec respirabil sintetic format din azot și oxigen. Aerul poate fi considerat un amestec respirabil format din 2i% oxigen și 79% azot. Amestec supraoxigenat este un amestec
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
binar (20% oxigen-80% azot), bineînțeles nesintetic. Recent, se utilizează, în mod experimental, amestec binar hidrogen-oxigen (Hidrox) cu concentrații ale oxigenului mai mici de 4% și amestecuri neon-oxigen (Neox). Nitrox (N-O) este un amestec respirabil sintetic format din azot și oxigen. Aerul poate fi considerat un amestec respirabil format din 2i% oxigen și 79% azot. Amestec supraoxigenat este un amestec respirabil în care oxigenul are o proporție mai mare de 21%. Utilizarea unui amestec de respirație Nitrox este consemnată în anul
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
experimental, amestec binar hidrogen-oxigen (Hidrox) cu concentrații ale oxigenului mai mici de 4% și amestecuri neon-oxigen (Neox). Nitrox (N-O) este un amestec respirabil sintetic format din azot și oxigen. Aerul poate fi considerat un amestec respirabil format din 2i% oxigen și 79% azot. Amestec supraoxigenat este un amestec respirabil în care oxigenul are o proporție mai mare de 21%. Utilizarea unui amestec de respirație Nitrox este consemnată în anul 1912 când apare primul raport "Westfalia Maschinenfabrik" asupra utilizării amestecurilor azot-oxigen
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
4% și amestecuri neon-oxigen (Neox). Nitrox (N-O) este un amestec respirabil sintetic format din azot și oxigen. Aerul poate fi considerat un amestec respirabil format din 2i% oxigen și 79% azot. Amestec supraoxigenat este un amestec respirabil în care oxigenul are o proporție mai mare de 21%. Utilizarea unui amestec de respirație Nitrox este consemnată în anul 1912 când apare primul raport "Westfalia Maschinenfabrik" asupra utilizării amestecurilor azot-oxigen în aparatele autonome de scufundare. În anul 1970 Morgan Wells începe mai
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]