11,301 matches
-
lucrările privitoare la Antichitate. Numele lucrării, data redactării sale, identitatea autorului / autorilor au pus probleme delicate cercetătorilor. Stelian Brezeanu a scris că prima mențiune bizantină a românilor nord-dunăreni sub etnonimul de daci a apărut în Lexiconul Suidas. Lexiconul conține un pasaj: „dacii, care acum se numesc pecenegi” ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. "Suda" este în același timp un dicționar care explică formele gramaticale complexe și dă definițiile unor cuvinte rare în greaca veche. Este și o enciclopedie care comentează
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
împăratului Ioan I Tzimiskes (976), în timp în articolul „Constantinopol” sunt menționați succesorii săi, Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea: problema este de a ști dacă nu este vorba de o interpolare mai târzie decât textul original. Pasajele referitoare la filosoful Mihail Psellos (secolul al XI-lea) par să fie interpolări posterioare. Înainte de redescoperirea oficială în Renaștere, lucrarea circulase totuși în Anglia medievală, întrucât Robert Grossetête (1175-1253) a tradus pasaje substanțiale într-un carnet de notițe pentru uzul
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
de o interpolare mai târzie decât textul original. Pasajele referitoare la filosoful Mihail Psellos (secolul al XI-lea) par să fie interpolări posterioare. Înainte de redescoperirea oficială în Renaștere, lucrarea circulase totuși în Anglia medievală, întrucât Robert Grossetête (1175-1253) a tradus pasaje substanțiale într-un carnet de notițe pentru uzul său personal. Mai multe etimologii au fost luate în seamă pentru acest nume de "Suidas" sau de "Suda". În 1998 Bertrand Hemmerdinger considera că Suidas este numele creatorului sau al coordonatorului grupului
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
și care ar fi fost pierduți pentru totdeauna, dacă o asemenea lucrare nu ar fi existat. Erasmus a citat și comentat Suda, foarte frecvent, în Maximele sale (1508-1536). După Küster, mulți savanți s-au ocupat de restabilirea sau de explicarea pasajelor din Suda. Jakob Gronovius, celebrul erudit olandez, excesiv și certăreț, a disputat mult despre această lucrare cu Küster.
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
a românului, sub formă de biografie orală de către personajul principal al românului, blonda. Povestea este formată dintr-un colaj de interviuri luat unui mare număr de personaje, care formează o imagine (uneori contradictorie) a vietii personajului titular. Românul alternează între pasaje scrise la persoana I și persoana a III-a, si se bazează preonderent pe dialog. De multe ori, gândurile personajelor se continuă în cuvinte, sau in narațiunea propriu-zisă, ori invers. Această tehnică șterge limitele tradiționale pe care majoritatea romanelor le
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
a bucuriei și a firescului, despre excese și limite, despre viața fără stratul de mucegăi al ipocriziei și despre întunericul propriei minți, despre încălcarea unor tipare ale fericirii din ce in ce mai des vehiculate în societatea consumerista actual.” Cristina Frîncu consideră totuși unele pasaje din carte ca fiind ușor suprarealiste, și neconforme cu expectativele cititorilor: ” capitolele despre plictiseală (...) mi-a(u) provocat un crampei de invidie, deoarece blondă noastră, absolventa de Arte, inca locuind cu părinții și șomera, își petrece timpul făcând cumpărături. Nu
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
sediul curiei diecezane a Patriarhiei Veneției. Este situat în Piață Sân Marco, alături de Bazilica Sân Marco, și are vedere la Piazzetta dei Leoncini. Inițial clădirea, împreună cu bazilica, făcea parte din complexul Palatului Ducal. Palatul, conectat la apartamentele dogilor printr-un pasaj ce trecea prin spatele absidei bazilicii, a fost construit în secolul al XVII-lea de către Monopola pentru a găzdui o nouă sala de banchete, destinată recepțiilor Signoriei și a Senatului din Veneția. După desființarea Republicii Venețiene (1797) și transformarea Bazilicii
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
unor probleme structurale s-a decis să se intervină în Sala Senatului și să se demoleze o capelă mică: pentru a permite desfășurarea în paralel a lucrărilor și a activităților instituționale, multe birouri au fost transferate și s-au deschis pasaje, nu fără a crea un deranj. După ce Sală dello Scrutinio a dobândit aspectul actual în 1531, a fost amplasat un orologiu pe peretele dintre Anticollegio și Senat și a fost distrus un mic turn de veghe. În timpul lui Pietro Lando
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții Trascăului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
836 m. atins în "Vârful Drocea") sunt dezvoltate pe strate de sedimentare alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice, calcare, tufuri vulcanice și roci de granit. Situl „” adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
ale orașelor Ineu, Pâncota și Sebiș. Aceasta este străbătută de drumul național DN79A care leagă satul Vârfurile (DN76) de orașul Chișineu-Criș. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 24.424 hectare
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
2014, într-un tesear în care se înfățișa momentul când Cenușăreasa auzise despre moartea tatălui său, întâlnirea acesteia cu prințul în pădure, momentul când rochia mamei ei i-a fost distrusă de mama ei vitregă și fiicele sale, și un pasaj comic cu Zâna Bună ce trasformă un dovleac într-o caleașcă. Primul trailer oficial a debuatt pe 15 mai, 2014. Trailerul a derulat pe o perioadă de 1 minut, neoferind nici o scenă din film, ci doar un condur strălucitor, care
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
tătar al Kievului (1369) se pare că au loc niște negocieri între părți. Astfel pentru a-i pedepsi pe nesupuși, hanul dă dreptul lituanienilor de a intra pe pământurile ce-i aparțineau "de jure", însă nu "de facto". Conform unui pasaj de Maciej Stryjkowski care a călătorit prin Dobrogea în secolul al XVI-lea, acesta evidențiază faptul că tătarii de acolo spun că strămoșii lor au fost izgoniți din Podolia (se pare că întreaga regiune a Nistrului mijlociu purta numele respectiv
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Banca Națională, a fost dezvelit în 9 septembrie 2013 monumentul lui Eugeniu Carada, monument care fusese demolat în perioada comunistă. La numărul 3 se află sediul central al instituției Avocatul Poporului și între numerele 3 și 5 este intrarea în Pasajul Macca-Vilacrosse (cod LMI ), care face legătura cu Calea Victoriei.
Strada Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/333118_a_334447]
-
ascunse ale cuvintelor din Scriptură, «deoarece în Tora se află ascunse toate tainele și miracolele, și în comorile sale sunt pecetluite toate frumusețile înțelepciunii»3/ de a cultiva mințile învățăceilor prin explicații simple și cuvinte plăcute, atunci când aceștia citesc acele pasaje ale Torei care sunt de obicei citite Sâmbăta și de sărbători. Comentariul lui Ramban la Cartea Facerii descrie cerul și pământul ca fiind create dintr-o substanță necorporeală. Textul lui Ramban, îmbinând interpretări aggadice și mistice, se baza pe un
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
dar a cerut să fie garantată deplina libertate de vorbire. Vreme de 4 zile (20-14 iulie) el a discutat cu Pablo Christiani în prezența regelui, a curtii și a numeroși clerici catolici. Subiectele polemicii erau: Christiani susținea, cu sprijinul unor pasaje din Midrash, că înțelepții din rândurile Fariseilor credeau că Mesia trăise în perioada talmudică, și că ei credeau cu mare convingere, că Mesia îi precedase lui [[Iisus Hristos|Iisus}. Ramban a replicat spunând că interpretările lui Pablus Christiani erau niște
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
care deși susține o cauză greșită, să-și argumenteze poziția atât de bine. Dar Dominicanii, s-au declarat și ei victorioși, și atunci Ramban s-a văzut obligat să publice textul dezbaterilor. Din textul publicat Pablo Christiani a selectat anumite pasaje, pe care le-a definit ca blasfemii împotriva creștinismului și l-a denunțat pe rabin în fața marelui magistru Raymond de Penyafort. Un act de acuzare a fost înaintat în fața regelui în care rabinul era învinuit de o vină capitală. Jaime
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
un comisar politic de o implacabilitate iacobină) luptă cu insurgenții regaliști conduși de nemilosul marchiz de Lantenac (unchiul lui Gauvain). Pe măsură ce asediul se apropie de sfârșit și castelul este în flăcări, Lantenac încearcă să fugă, împreună cu ceilalți supraviețuitori, printr-un pasaj secret, dar se întoarce pentru a salva din foc trei copii ce rămăseseră blocați în turn. Gauvain este mișcat de generozitatea inamicului său și după o luptă interioară îl lasă să scape, rămânând el-însuși în celula acestuia. Este judecat de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
urmă de îndoială locul decisiv. În toate cele trei texte avem o povestire centrată asupra unui personaj, narată fie la persoana întâi, cum este cazul microromanului care dă și titlul volumului, fie dintr-o perspectivă extrem de apropiată personajului, cu numeroase pasaje de discurs indirect liber, cu intromisiuni voite ale vocii auctoriale în text. De altfel, acest omniprezent personaj central diferă foarte puțin de la un text la altul și are o consistență lichidă, curgînd mereu în noi tipare, evoluînd liber în jurul unor
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]