11,985 matches
-
se obțin prin umplerea sau decorarea ochiurilor unei țesături de fond sau aplicând prin coasere dantela pe o țesătură de fond care poate fi ulterior eliminată, total sau parțial. Astfel de produse (care cuprind în particular, toate broderiile pe tul, plasă sau chiar pe dantelă precum și orice alte broderii pe țesătură de fond ajurată preexistentă, ca și încrustațiile sau alte aplicații prin coaserea dantelelor pe țesături de fond ajurate preexistente) sunt broderii. Originea dantelei, ca și a multor arte textile, este
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
XIV-lea pentru a ajunge la o transparență totală numărul de fire scoase a crescut, iar unii meșteșugari au gîndit să evite scoaterea firelor unui țesut și au început sa coase cu acul un fundal nou, care semăna cu o plasă. Astfel nu era necesar de un suport textil pentru broderie, si unii au inceput să coase fundalul si ornametul concomitent. In această manieră s-a născut dantela cu acul, efectuată doar cu ajutorul acului și a aței. Acest tip de dantelă
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
țesută "de-a întregul". Acest tip este numit Torchon, sau dantelă numărată. A doua tehnică este lucrată cu un număr mic de mosoare cu ajutorul cărora se țese o panglică care repetă un ornament cursiv, golurile sînt umplute cu o bază (plasă) de fundal. Al doilea tip de dantelă este numită dantelă de Bruges sau de Rusia. Dantela cu panglică folosește o panglică care este plasată ca un ornament, iar golurile sunt umplute cu broderii sau dantele cu ciocănelele. Macramé-ul, arta modernă
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
cu climat uscat și fierbinte, iar, pentru o dezvoltare normală, încăperile în care vor fi cazați trebuie să le ofere condiții apropiate de cele din habitatul natural. Gerbilii se cazează în cutii de sticlă (tip acvariu) sau în cuști de plasă de sârmă deasă, mai rar de material plastic sau lemn deoarece rod aceste materiale. Deși gerbilii nu emană mirosuri urâte, interiorul încăperilor și a cuștilor va fi bine ventilat. Cea mai bună ventilație se realizează cu ajutorul instalațiilor de climatizare fixate
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
NUTS II. Acestea vor fi la rândul lor organizate în macroregiuni de nivelul NUTS I. Deasemenea, pentru a îndeplini standardele Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, o subdiviziune de nivel NUTS IV va fi creată (numită probabil canton sau plasă). Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, a declarat ca România trebuie să-și pună în aplicare programele de dezvoltare regională până în 2013 în structurile în care aceste programe au fost concepute și convenite cu Comisia Europeană, și evitând desființarea
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
italiană, azi Rijeka în Croația. Marina militară Română mai avea înainte de al Doilea Război Mondial alte două submarine: "Rechinul" și "Marsuinul". Erau motonave submarine clasice pentru epocă, dotate la prova cu tuburi lansatoare de torpile și de un tăietor de plase sau lanțuri, de șnorkel pentru motoarele diesel „Krupp” ("Delfinul"), respectiv „MAN” ("Rechinul" și "Marsuinul"), de electromotoare pe baterii pentru cursele în imersiune, de un periscop și de artilerie de suprafață pe punte, în fața chioșcului și la pupa. NMS "Delfinul" (NMS
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
aflându-se la o distanță de 3 km de gara Larga. În 1898 s-a construit o școală. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chelmenți a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică au existat aici o pretură, un spital de stat, un oficiu PTT de stat și un oficiu telefonic . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
o cantitate mare de pește pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de pește care pot fi de lungimi între 5 și 60 de cm, sau pentru că uneori rup plasele de pescuit. În afară de pești consumă melci, moluște, crustacei, viermi și cefalopode mici. Păsările sunt răspândite pe toate continentele în afară de Antarctica însă cele mai multe specii trăiesc în regiunile tropicale și regiunea sudică a zonelor temperate. Nu se găsesc cormorani în Asia Centrală sau
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
dimensiuni variate. Un teren de joc este presărat cu obstacole naturale sau artificiale pe care participanții le folosesc pentru a se ascunde. Terenul standard de joc pentru competiții este de L x l (50 m x 30 m), îngrădit cu plasa speciala pentru ca bilele cu vopsea sa nu ajungă în afara terenului, unde ar putea cauza accidente. Cât despre terenul aflat în pădure sau locații dezafectate, acestea ajungând pana la suprafețe destul de mari și care duc la obținerea unui cadru real, care
Paintball () [Corola-website/Science/313365_a_314694]
-
cel de "Shang Fang Si", prin care era autorizat să facă negoț cu arme și scule. În anul 105, Cai Lun are ideea de a fabrica hârtie din coji de copaci (în special dud), fibră de in, cânepă, textile vechi, plase de pescuit. Hârtia obținută s-a dovedit a fi de calitate mai bună și chiar mai ieftină decât cea de până atunci, obținută din bambus sau mătase. Ulterior procesului de fabricație i-au fost aduse diverse îmbunătățiri, la aceasta contribuind
Cai Lun () [Corola-website/Science/313413_a_314742]
-
4,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,49%). Pentru 4,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Ciurari, Ciumați, Coeni și Izvoarele, având în total 2134 de locuitori ce trăiau în 492 de case și 10 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Izvoarele și Coeni) și două
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
în 492 de case și 10 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Izvoarele și Coeni) și două școli, iar principalii proprietari de pământ erau statul, Elena Ștefănescu, D.H. Vasile și A. Stolojan. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 3762 de locuitori în aceleași sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București. Satul Ciumați (pe atunci aflat temporar în comuna Mironești) a primit în 1964 denumirea de "Teiușu". În 1968
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
pe rînd funcțiile de consilier cultural al municipiului Timișoara, secretar general al orașului, ajutor de primar, iar din 1924 avocat-șef al Timișoarei. Între 1927 și 1928 a fost deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal și pretor în plasa Buziaș, iar între anii 1933 și 1937 a fost prefect al județului Timiș-Torontal. Între 2 noiembrie 1944 și 18 februarie 1945 a fost Subsecretar de stat în Ministerul de Interne. În perioada când a fost prefect al județului s-a
Dimitrie Nistor () [Corola-website/Science/314840_a_316169]
-
au o distribuție globală și în secolul XIX populația lor număra milioane. Cu toate acestea în ultimii 100 de ani oamenii le-au pus la probă. Țestoasele marine sunt capturate pentru carne, piele și carapace, mai mult se îneacă în plasele de pescuit sau rămân prinse în paragate (unealtă de pescuit, formată dintr-un șir de cârlige cu nadă), utilizate pentru ton. Zonele unde se hrănesc sunt contaminate sau distruse, li se strâng ouăle, iar locurile de perpetuare se transformă în
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
(n. 1914, Vintere, comitatul Bihor - d. 28 iunie 1978, Oradea), a fost episcop român unit (greco-catolic) de Oradea. s-a născut în anul 1914, în localitatea Vintere, aflată pe atunci în comitatul Bihor, plasa Ceica. Iuliu Hirțea și-a făcut "studiile elementare " în satul natal, Vintere, apoi cele liceale, la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș". După liceu, a studiat "teologia" și "filosofia" la "Institutul „De Propaganda Fide” de la Roma", și a obținut titlul de
Iuliu Hirțea () [Corola-website/Science/314992_a_316321]
-
600 ha de teren al statului către țăranii săraci și cu puțin pământ. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șichirlichitai a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români, ruși și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.267 locuitori din sat, 4.095 erau
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Broasca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.636 locuitori din sat, 1.466 erau ruși (89.61
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Lărgeanca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate importantă de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.127 locuitori din sat, 1.188 erau ruși (55
Lărgeanca, Ismail () [Corola-website/Science/318387_a_319716]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Necrasovca-Veche a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.089 locuitori din sat, 2.070 erau ruși (99.09%), 3 bulgari (0.14%), 1 român
Necrasovca-Veche, Ismail () [Corola-website/Science/318383_a_319712]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sofian-Trubaiovca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, populația era formată din ucraineni și ruși, în proporții aproximativ egale. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.560 locuitori din sat, 1.271 erau ucraineni (49.65%), 1
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Matroasca-Cuhurlui a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate importantă de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.142 locuitori din sat, 1.383 erau ruși (64
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hasan-Aspaga a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.565 locuitori din sat, 1.593 erau ruși (62.11
Hasan-Aspaga, Ismail () [Corola-website/Science/318374_a_319703]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Câșlița-Dunăre a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.059 locuitori din sat, 2.381 erau ruși (77.84
Câșlița-Dunăre, Ismail () [Corola-website/Science/318405_a_319734]
-
să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Erdec-Burnu a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. În perioada interbelică, satul a purtat și denumirea de Ion Gheorghe Duca, după numele omului politic liberal Ion Gh. Duca. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Pocrovca-Nouă a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 985 locuitori din sat, 921 erau români (93.50%), 37 ruși
Pocrovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318406_a_319735]