11,188 matches
-
liniilor de comunicație" cu trupele din zona de ocupație sovietică din Austria. Pe 18 iulie, la Geneva a avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de revolta din Ungaria. Eforturile Washingtonului de a se folosi de intervenția sovietică de la Budapesta ca de un instrument de propagandă nu au îmbunătățit situația. În februarie, reprezentantul SUA la Națiunile Unite i-a criticat pe sovietici pentru implicarea în afacerile interne ale Ungariei. Delegația română i-a reproșat Americii, în schimb, atacul împotriva Moscovei 899. Acest reproș era, însă, mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Washingtonului. Eforturile zgomotoase ale Bucureștiului de a urma un drum independent l-au determinat pe Hrușciov să convoace o întîlnire la nivel înalt a CAER. Din 1949, de la înființarea sa, CAER funcționase în primul rînd ca un mijloc de propagandă petru contracararea Planului Marshall și a Pieței Comune 1002. Acum, liderul sovietic dorea să facă din CAER o organizație economică suprana˛ională. Pe 6 iunie, ca un prim pas către punerea în practică a acestui deziderat, Hrușciov a prezentat delegaților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
situația. Succesorul său, Nicolae Ceaușescu, și-a retras echipa de negociatori de la Washington. Discuțiile cu Firestone și Eximbank se complicaseră întratît încît condițiile stabilite inițial, în vara anului 1964, nu mai erau valabile 1154. Stagnarea negocierilor, la care se adaugă propaganda susținută împotriva companiei Firestone au forțat firma să suspende discuțiile cu România, pe 19 aprilie. Crawford a trimis Departamentului de Stat cîteva scrisori tranșante, prin care explica efectele nocive pe care le putea avea acest deznodămînt asupra relațiilor româno-americane în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
DOS, Legația din București, documente diverse 1951-1952, Arhivele Naționale. 725Depeșă, de la Ministerul Comerțului Exterior din România, 24 decembrie 1952, p. 1, dosar 40.66/12-2452, cutia 1787, dosar zecimal 1950-1954, DOS, Arhivele Naționale 726Depeșă, Reacțiile reprezentanților occidentali de la București la propaganda Comerțului Exterior din România, 7 mai 1952, 2 p., dosar 466.00/5-752, cutia 2162, NND 862910, RG 59, Arhivele Naționale 727Telegramă, Informații despre București, de la Trieste, 12 noiembrie 1952, dosar 611.66/11-1252, cutia 2342, NND 832920, RG 59
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de instituire simultană a românei ca limbă cultă, fapt ce a contribuit mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu principele evanghelice" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 81). Prin "Romania", Heliade se referă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că este interesat exclusiv de rezultatul studiilor istorice, care trebuie să fie întotdeauna congruent cu interesul național. În schimb, școala nouă apreciază că odată "descătușați de datoria de a face mereu propagandă pentru unitatea neamului, care a fost din fericire împlinită, istoricii se vor putea îndrepta de acum spre cercetarea adâncită a rosturilor noastre, a vieții culturale, economice, sociale, fără alt scop decât acela al adevărului" (Panaitescu, cf. Giurescu, 1937, p. 49
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se în 1958), România manifesta o maximă sensibilitate față de evoluțiile politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei (1969, p. 165). Acest lucru avea să se schimbe radical după momentul de răspândie ideologică din 1971, care a re-focalizat direcția propagandei de stat de pe imaginea lui Lenin pe cea a noului secretar general al PCR. Ediția din 1979 a aceluiași manual de Istoria Patriei reflectă în mod eclatant această mutație cultică: locul portretului lui Lenin a fost luat de cel al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele politice ale zilei. Naționalismul a fost recuperat, radicalizat și reinstalat ca axă centrală a conștiinței istorice românești. Din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ante-socialistă, profund marcată de ideologia naționalistă. În același timp, deplasarea înspre naționalism a fost calculată ca strategie politică de consolidare a unui regim afundat din ce în ce mai adânc în criză structurală. Restârnirea fermentului naționalist și a sentimentelor patriotice (rămase încă nestinse de propaganda rolleriană) și amplificarea lor paroxistică a constituit o "terapie prin mit[o-istorie]" (Tomiță, 2007, p. 12) ca rețetă ideologică de compensare a gravele deficite economice. Reinventarea comunistă a soluției naționaliste a fost o manevră de legitimare politică, al cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din publicistica maestrului. De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări precum Memorii (1991), Nostalgia paradisului (1994
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2010). History, Ideology and Collective Memory. Reconstructing the Identities of Timișoara by Means of Monographies and Street Names during the Communist Regime (1947-1989). Acta Universitatis Sapientiae. European and Regional Studies, 1(1), 83-102. Doob, L.W. (1950). Goebbels' Principles of Propaganda. The Public Opinion Quarterly, 14(3), 419-442. Draaisma, D. (2000). Metaphors of Memory. A History of Ideas about the Mind. Cambridge: Cambridge University Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke Orizont închis, Al. Zub Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dat, în confruntare, o altă culoare locală, mai aproape de receptivitatea la inițiative privind formele noi de cultură,neimpuse de autorități, dar acceptate de către acestea, chiar dacă sub rezerva unei strânse supravegheri. Astfel Cercul literar „Al. Sahia” de la Casa de Cultură, destinat propagandei de partid, a putut deveni, în mai puțin de trei ani, Cenaclul literar „G. Călinescu”, ale cărui întruniri săptămânale promovau talentele autentice și autonomia esteticului. Au fost invitați scriitori de prestigiu din țară, au avut loc schimburi de idei cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea fi strămutați în altă parte; -pe timpul lucrului să fie deaproape supravegheați pentru a nu se deda la propagandă subversivă și să fie feriți de contactul cu lucrători de la alte întreprinderi; -la 1 noiembrie 1923 să fie trimiși în grupuri peste graniță fără a putea fi cedați sau angajați la alte întreprinderi din orice altă regiume a țării și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peste graniță fără a putea fi cedați sau angajați la alte întreprinderi din orice altă regiume a țării și să li se asigure supraveghere medicală”. Este evidentă teama autorităților românești de morbul ideilor subversive comuniste, ce începuse să infesteze, prin propagandă ilicită sau pe față. Ne aflăm cu acest document pe 17 martie 1923, la doar câteva zile înainte de votarea Constituției României din acest an, 26-27 martie. Tot cu lucrători bulgari, dar pe malul de vest al Bârladului, s-au menținut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de orice format, se încadrează la poziția 49.11. 5 - Sub rezerva Notei 3 de la acest Capitol, poziția 49.01 nu cuprinde publicațiile care sunt destinate în principal reclamei (de exemplu broșuri, prospecte, cataloage comerciale, anuare publicate de asociații comerciale, propagandă turistică). Aceste publicații sunt încadrate la poziția 49.11. 6 - În sensul poziției 49.03, albume sau cărți cu imagini pentru copii se considera albumele sau cărțile pentru copii, a căror ilustrație constituie atracția principala și al căror text nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
altor instituții române 6. Activități de expediții speciale și vama, aprovizionarea 2 autoturisme misiunilor diplomatice române din străinătate, servicii break administrative și logistice 2 autoturisme de teren 2 autoutilitare 7. Autoturisme de serviciu pentru preluarea tipăriturilor 2 autoturism materialelor de propagandă, cultura, articolelor break promoționale, destinate misiunilor diplomatice române, oficiilor consulare, altor reprezentante din străinătate 8. Activități de transport special și alte activități 1 microbuz specifice Ministerului Afacerilor Externe (curieri 1 autoturism diplomatici, predare și preluare curier TAROM etc.) de oraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247259_a_248588]
-
credite, respectiv ordonatorii terțiari care nu sunt în subordinea ordonatorilor secundari, pe baza prevederilor legale în vigoare. (2) Inscripțiile de pe autovehiculele din dotare nu pot conține mesaje, sloganuri, nume ori alte forme de promovare a imaginii unor persoane sau de propagandă politică ori comercială; prin termenul persoane, în sensul prezentului alineat, se înțelege persoane fizice sau alte persoane juridice/organisme decât Ministerul Administrației și Internelor și structurile sale. ... ------------- Alin. (2) al art. 46 a fost introdus de pct. 11 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244949_a_246278]