11,798 matches
-
1907-1921) și de institutorul liber Wetter (1921-1925). Din 1925, profesorul de religie mozaică nu a mai fost plătit din bugetul statului, ci din taxele elevilor mozaici. În perioada 1946-1956, profesorul Leon Rauchwerger a predat religia mozaică și limba rusă. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod. Timp de patru secole numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866 a consemnat la Nicula "160 de fumuri" (case), din care 142 aparțineau unor nobili români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
1907-1921) și de institutorul liber Wetter (1921-1925). Din 1925, profesorul de religie mozaica nu a mai fost plătit din bugetul statului, ci din taxele elevilor mozaici. În perioada 1946-1956, profesorul Leon Rauchwerger a predat religia mozaica și limba rusă. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
fost sfințită în anul 1894. În apropierea bisericii s-a construit și o școală, unde se preda în limba germană și polonă. Viața și-a urmat cursul normal și liniștit până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Poiana-Micului locuiau 1.614 credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 98,66% din populația localității). În vara anului 1939, toate familiile germane au plecat în Germania, împreună cu parohul romano-catolic. Ca
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
povestire se va afla la baza episodului "The Reichenbach Fall", al treilea episod al celui de-al doilea sezon al serialului TV "Sherlock", programat să fie lansat la începutul anului 2012. Locuitorii din Meiringen (în număr de 4.740, după recensământul din anul 2004) sunt încă recunoscători lui Doyle și lui Holmes pentru asigurarea unei celebrități mondiale și de durată a cascadelor și pentru promovarea considerabilă a turismului în localitatea lor. Un muzeu dedicat lui Holmes a fost organizat în subsolul
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
Prin votul prin Internet sau votul electronic se înțeleg metodele care utilizează un dispozitiv electronic conectat la Internet pentru a înregistra, număra sau transmite voturile. Se poate folosi atât pentru alegerile pentru funcții politice, cât și pentru decizii democratice, recensăminte, sondaje publice de opinie și altele. Votul prin Internet nu este o sarcină simplă. În primul rând votarea și numărătoarea voturilor trebuie să aibă loc conform legilor în vigoare, care trebuie să le prevadă în mod explicit. Apoi trebuie asigurată
Vot prin Internet () [Corola-website/Science/323079_a_324408]
-
fi considerat EDVAC (a fost proiectat dar care nu a funcționat) sau „Baby” sau Small-Scale Experimental Machine (care a și funcționat, 1948). În iunie 1951, UNIVAC I (Universal Automatic Computer) a fost primul calculator vândut unei instituții oficiale (Biroul de Recensăminte al Statelor Unite). În 1952, IBM a anunțat public mașina electronică de prelucrare a datelor IBM 701 și primul calculator IBM mainframe. Primul limbaj de programare generic de nivel înalt care a fost implementat vreodată, Fortran, era dezvoltat și la IBM
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
rectificări teritoriale în favoarea Ungariei. Pe 2 noiembrie 1939, Primul arbitraj de la Viena a transferat teritorii din sudul Slovaciei și Ruteniei în favoarea Ungariei. Era vorba de o regiune de 11.927 km², cu o populație de 869.299, din care, în conformitate cu recensământul din 1941, 86,5% erau etnici maghiari. Hitler a promis chiar că întreg teritoriul Slovaciei va fi transferat Ungariei, în schimbul sprijinului militar activ din partea Budapestei în războiul expansionist care urma să fie declanșat de Germania Nazistă împotriva Uniunii Sovietice, dar
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de cult. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 1.868 credincioși evanghelici (luterani), reprezentând 44,18% din populația localității. În anul 1940 etnicii germani au emigrat în zone ocupate de Germania Nazistă în perioada celui de-
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a crescut constant. În anul 1856 s-a organizat cimitir evreiesc care a fost închis în 1919, când s-a deschis unul nou în apropiere. Primul recensământ din 1857 a numărat 190 evrei dintr-o populație totală a localității de 2.703 oameni, reprezentând o pondere de 7,02%. În 1869 numărul evreilor crescuse la 800 (31,50%), în 1880 la 963 (32,54%), în 1890 la
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Gura Humorului, iar trei străzi au primit numele unor foști președinți ai comunității evreilor: Leib Schattner (1888-1903), Israel Ellenbogen (1904-1905) și Abraham Fischler (1905-1908). Imediat după al doilea război mondial, din nou, trei străzi au fost numite după evrei. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Șabat etc. În iunie 1940, noile legi adoptate de guvernul Ion Gigurtu au prevăzut confiscarea proprietăților, expulzarea din școli și din funcțiile publice a persoanelor de etnie evreiască și interzicerea medicilor evrei să trateze pacienți de alte etnii. Conform datelor recensământului din 1941, dintre cei 5.883 locuitori ai orașului (inclusiv satele vecine) un număr de 2.771 erau evrei (47.10% din populație). La 10 octombrie 1941, într-o singură zi, un număr de 2.945 evrei au fost deportați
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
cu agricultura, cu creșterea vitelor și oilor și confecționarea coveților. În timp, satele Buninți și Mihoveni au ajuns să se apropie prin extinderea satelor și mutarea vetrelor acestora. În 1890, satul Mihoveni avea o populație de 1.049 locuitori. Conform recensământului din 28 februarie 1919, satul Mihoveni avea 303 case, iar satul Buninți 190 case, o școală, un oficiu poștal, un restaurant, o biserică și o moară. Satele Buninți (aflat înspre Șcheia) și Mihoveni s-au contopit în anul 1942 sub
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
Ilișești locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de drumul care leagă Suceava de Gura Humorului, pe o uliță laterală aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
construită în anul 1891, din lemn, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Valea-Seacă (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857 locuitori ai comunei Valea Moldovei, 5.820 s-au declarat de religie ortodoxă (99,36%), 15 de religie romano-catolică (0,25%), 6 penticostali, 6 adventiști, 3 creștini de rit vechi, 3 musulmani, 2 creștini
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de școală, de biserica ortodoxă și cimitir. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
Biserica Albă (în , în ) este o localitate din Maramureșul de Nord, raionul Rahău, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Este situată în apropierea localității Slatina. Are o populație de 3.056 de locuitori (potrivit recensământului din 2003) Prima atestare documentară despre Biserica Albă datează din 11 august 1373. Regele Ludovic cel Mare a dat poruncă ca Balc, Drag și Ioan, fiii voevodului Sas, să ia în stăpânire domeniul moșiei Cuhea cu aparținătoarele ei și a
Biserica Albă, Rahău () [Corola-website/Science/323366_a_324695]
-
a dăruit domnitorul Munteniei, Constantin Brâncoveanu (1668-1714), un potir cu inscripția „dăruit de Vodă Brâncoveanu”. Tot în această mănăstire, cu hramul Înălțarea Domnului, a trăit episcopul Iosif Stoica și, tot aici a fost locul de înmormântare a episcopilor Maramureșului. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Biserica Albă era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Biserica Albă, Rahău () [Corola-website/Science/323366_a_324695]
-
fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. După datele recensământului din 2002, în comuna Frasin mai locuiau 74 germani (reprezentând 1,13% din populația localității). Din cadrul acestei comunități provine preotul Iosif Schurgoth (1905-1986). El s-a născut la 15 martie 1905, la Frasin, a urmat studii teologice în Italia și
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
crucii, sub acoperișul de formă semicirculară, se află următoarea inscripție în limba germană: ""Andenken an die Heilige Mission. 1905. Rette deine Seele"", a cărei traducere în limba română este următoarea: ""În amintirea sfintei misiuni. 1905. Mântuiește-ți sufletul"". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Bucșoaia locuiau 363 credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 29,13% din populația localității) și în satul Frasin 727 credincioși romano-catolici (34,22%). Marea majoritate a lor era de etnie
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Gura Humorului, filiala din Frasin avea în anul 1993 un număr de 75 de familii cu 159 credincioși. După înlăturarea regimului comunist, în timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș ca paroh de Gura Humorului (1996-2006), a fost renovată biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147 de religie romano-catolică (2,25%), 19 penticostali, 4 creștini după Evanghelie, 2 adventiști, 1 greco-catolic, 1 evanghelic (luteran) și
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
și Paulina Gröss au donat în 1903 trei clopote, care fuseseră confecționate de atelierul lui Peter Hilzer din Wiener Neustadt. Pe clopote se află următoarea inscripție: ""Peter Hilzer, K.u.K. - Hof Glocken-Gießer in der Wiener Neustadt 1903"". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Arbore locuiau 422 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 7,10% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În noiembrie 1940, membrii familiilor Gebert și
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
ajutat de pr. Józef Muszynski din Galiția. După numirea pr. Wochowski în 1928 ca superior al Sanctuarului marian de la Cacica, a fost numit ca paroh pr. Emanuel Dziewior, care fusese preot misionar aici în urmă cu 20 ani. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Solonețul-Nou locuiau 915 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 74,14% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie poloneză. Capela de lem fiind neîncăpătoare și destul de
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
zone din Transilvania. Că și contrapondere a acestui fenomen de emigrare, localitatea a fost repopulata prin aducerea de familii din Țară Oltului, în special din zona Avrigului, Oltețului și Beșimbacului. Tot în acești ani se menționează ca rezultat al unui recensământ, existentă în Chirpăr a 78 de gospodării locuite, 2 incendiate și 25 părăsite. Una din primele imagini ce înfățișează satul Chirpăr este o acuarela executată în tus de către preotul Daniel Josef Gottschling în jurul anului 1815. În această se poate observa
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]