14,124 matches
-
a aprofunda cunoașterea. De aceea această construcție a adevărului a permis dezvoltarea științelor naturale, prin extinderea analizelor asupra substanței și transformărilor acestora. În acest context s-au dezvoltat diferite modalități de a vedea cunoașterea. Bonaventura identifică "întreita modalitate a teologiei: simbolică, proprie și mistică"136. În cazul analizei simbolice se realizează cunoașterea pornind de la lucruri, în cazul celei proprii reprezintă cunoașterea celor inteligibile, iar cea mistică pornind de la extazul supranatural. Modalitatea simbolică de cunoaștere subliniază faptul că natura este privită ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevărului a permis dezvoltarea științelor naturale, prin extinderea analizelor asupra substanței și transformărilor acestora. În acest context s-au dezvoltat diferite modalități de a vedea cunoașterea. Bonaventura identifică "întreita modalitate a teologiei: simbolică, proprie și mistică"136. În cazul analizei simbolice se realizează cunoașterea pornind de la lucruri, în cazul celei proprii reprezintă cunoașterea celor inteligibile, iar cea mistică pornind de la extazul supranatural. Modalitatea simbolică de cunoaștere subliniază faptul că natura este privită ca semne ale divinității. Ființa trebuia cunoscută ca ansamblu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a vedea cunoașterea. Bonaventura identifică "întreita modalitate a teologiei: simbolică, proprie și mistică"136. În cazul analizei simbolice se realizează cunoașterea pornind de la lucruri, în cazul celei proprii reprezintă cunoașterea celor inteligibile, iar cea mistică pornind de la extazul supranatural. Modalitatea simbolică de cunoaștere subliniază faptul că natura este privită ca semne ale divinității. Ființa trebuia cunoscută ca ansamblu în toate părțile ei "ca parte și întreg, ca imperfectă și perfectă în potență și act, după ceva și separată, după parte și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost Girolamo Savonarola, a cărui sistem de gândire de orientare aristotelică a fost pus în practică în republica Venețiană 151. Un al doilea curent este cel al reprezentării metaforice a naturii, pornind de la tradițiile arabe și ebraice, dezvoltă imagine simbolică asupra existenței. Acesta este prin structura sa un imaginar pulsional, și de cele mai multe ori a intrat în conflict cu prima imagine. Această imagine s-a dezvoltat pe două direcții principale: în primul rând pornind de la școala italiană în care includem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cele mai abstracte ale sistemului gnostic al omului. În acest sistem se încadrează tehnica memoriei a lui Lullus, cea a lui Giodano Bruno sau stenografia lui Thritemius. Indiferent de modalitatea în care era văzută lumea, ea era reprezentată în mod simbolic folosindu-se metafore sau semne. Mesajul nu era prezentat sub forma unui adevăr explicit, clar, ci într-o formă metaforică semiocultată, prin imagini ce trebuiau asimilate și interpretate ca atare. De aceea, universul imaginar renascentist trebuie considerat în cvasi totalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a se identifica cu libertatea de spirit ce-i părea specifică, el a sintetizat și toate curentele unei filosofii pulsionale specifice epocii. El este simbolul metaforei renascentiste prin toate componentele sale. Mesajul este transmis prin metafore ocultate, având o încărcătură simbolică care depășește posibilitate neinițiaților de a o pătrunde. În acest spirit putem să cităm versurile din poezia de deschidere din cadrul Despre cauză, principiu și unu: "Cuvântul meu nu-i înșelătorie! / - Ascultă-l plebe cruntă și murdară / iar ochii tăi pieziși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură Pentru a înțelege de ce a folosit Bacon această metaforă trebuie să-i identificăm originile ei. Aceasta nu a fost folosită doar pentru imaginea deosebită proiectată ci mai ales pentru că reprezenta una dintre tradițiile simbolice ale Evului Mediu și Renașterii. Ea a fost una dintre metaforele cel mai des folosite pentru a reprezenta posibilitatea de cunoaștere a realității. O întâlnim începând cu antichitatea ca reprezentând două aspecte: în primul rând cel mistic, prin care lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
titlul de Cogitationes privatae. În această lucrarese fac referiri la elementele din prima zi a Genezei prin precizarea că Dumnezeu este cel care a separat lumina de întuneric care reprezintă separarea bunului de rău111. În aceeași lucrare este realizată corespondența simbolică între diferite elemente. Astfel lumina semnifică cunoștințele gândite adică trecute prin cogito (cogitationem). Deoarece lumina cunoașterii nu poate reprezenta decât cunoștințele certe, certitudinea reprezintă lumina și incertitudinea întunericul. Separarea celor două se realizează în prima zi a meditației. După descrierea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în omul de știință modern. Filosofia și demersul științific al sfârșitului Renașterii sunt dominate de această dorința de putere. Fiecare din mințile luminate ale epocii încercă să ocupe poziția care îi permitea să influențeze și să schimbe curgerea istoriei. Personajul simbolic sfârșitului de Renaștere și al epocii Reformei este Faust 122, cel care va renunța la sufletul său pentru a obține putere. Indiferent dacă ne referim la tragedia lui Goethe sau la legendele secolului al XVI-lea, avem de-a face
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon's Cipher in so Called Shakespeare's Plays, Chicago, R. S. Peale & Co, 1888. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. II, Editura Tehnică, București, 1995. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. III , Ed. Tehnică, București, 1997. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999. Eco, Umbero, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991. Eco, Umberto, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chișnău, 1994. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 1994. Ellul, Jacques, Histoire des institutios. Le moyen
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două forme al căror sens este asemănător: i-mediat, atunci când dorim să subliniem legătura directă fără intermediar între noi și mediu și cel de imediat atunci când considerăm că această subliniere nu este absolut necesară. 1 Gilbert Durand, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999, p.125. 2 Chiar și termenul imaginație are drept rădăcină cuvântul imagine, dar datorită unei îndepărtări parțiale de sensul inițial, sensul imaginației a fost dezvoltat într-o relație de sinonimie aproape perfectă cu cel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vechi și noi sau Ce naște din pisică”, de N. Filimon); b. susținut: 1. de un subtitlu; 2. de o explicație ce începe cu „în care este vorba despre”. Titlul mai poate fi: a. tern, banal, fără valențe artistice, poetice, simbolice etc.; b. tentant, incitant; - incitarea cititorului se poate face de la primul contact cu titlul sau abia după terminarea lecturii; - îi creează cititorului o stare de lipsă (el simte că-i lipsește ceva în cunoașterea sa, iar umplerea acestei lipse se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei părți indivizibile se numește motiv.” Ț B. Tomașevski); - poate fi socotit un (pre)text în alcătuirea operei literare;(ex: un număr simbolic, un subiect, un personaj, o formulă care se repetă în momente variate ale aceleiași opere literare etc.) - se recunoaște după insistența cu care este reluat, subliniat, evidențiat de către autor;rolul său este de a evidenția, de a pune mai bine
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
interpretabil; 4. are o perspectivă largă, deschisă; 5. sensibilizator; 6. concret; 7. deliberat; 8. neconvențional; 9. ipotetic; 10. relativ; 11. aproximativ; 12. integrativ. SIMBOLUL ARTISTIC 1. o imagine reluată cu insistență; 2. apare într-o poziție Ț cheie; 3. sensul simbolic e potențial, nerealizat; 4. termenul simbolic își păstrează și sensul propriu; 5. deci: are sens propriu + sens figurat + sens simbolic; 6. se realizează printr-un transfer de sens, prin cumul de sensuri; 7. presupune o comparație externă; care este potențială
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deschisă; 5. sensibilizator; 6. concret; 7. deliberat; 8. neconvențional; 9. ipotetic; 10. relativ; 11. aproximativ; 12. integrativ. SIMBOLUL ARTISTIC 1. o imagine reluată cu insistență; 2. apare într-o poziție Ț cheie; 3. sensul simbolic e potențial, nerealizat; 4. termenul simbolic își păstrează și sensul propriu; 5. deci: are sens propriu + sens figurat + sens simbolic; 6. se realizează printr-un transfer de sens, prin cumul de sensuri; 7. presupune o comparație externă; care este potențială, nerealizată; 8. vizează nivelul intelectului, al
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aproximativ; 12. integrativ. SIMBOLUL ARTISTIC 1. o imagine reluată cu insistență; 2. apare într-o poziție Ț cheie; 3. sensul simbolic e potențial, nerealizat; 4. termenul simbolic își păstrează și sensul propriu; 5. deci: are sens propriu + sens figurat + sens simbolic; 6. se realizează printr-un transfer de sens, prin cumul de sensuri; 7. presupune o comparație externă; care este potențială, nerealizată; 8. vizează nivelul intelectului, al gândirii; 9. poate exista mai presus de limbaj. SIMBOLUL ȘTIINȚIFIC *ex.: H (hidrogen); U
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
II-a marchează prezența alocutorului sau a locutorilor. Personajul poate fi: 1. a. principal (central); b. secundar; c.episodic; 2. a. simplu (schematizat); b. complex; 3. a. realist; b. alegoric: poate fi ilustrarea unui principiu; deci nu are decât valoare simbolică, alegorică; 4. a. pozitiv; b. negativ; 5. a. feminin; b. masculin; 6. a. copil (adolescent etc.); b. adult (matur, vârstnic etc.); 7. a. individual; b. colectiv; c.exponențial (generic, reprezentativ); 8. a. implicat; b. observator (martor, în expectativă, apectator al
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci, asocierea nu se face cu o noțiune generală; - numele (chiar prin
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în /cu sens figurat; (!!) unele au încărcătură simbolică și acceptă mai multe interpretări: cuvânt Ț cheie sau cuvânt Ț simbol;propozițiile, frazele au un conținut semantic neașteptat, irealizabil în afara versului; (!!) de aici Ț inefabilul poeziei. Alte obiective,de urmărit: 1. perspectiva; 2. universul poeziei (de obicei, asigurat de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
face cu un scop; ae deci o teleologie, tendențiozitate; - îndeplinește un rol moral; - are și o morală (!! dar nu în genul fabulei); una implicită, dedusă sau deductibilă, fără a mai fi necesară exprimarea (reproducerea) ei; - acționează asupra conștiințelor în mod simbolic; ca niște parabole sau exemple din care se trag învățăminte; - lupta se dă între inteligență și forță (brută, brutală); - haiducia este o formă a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
îndoielnică 1. Orice teorie a elitelor acceptă principiul societății ierarhice. Mai mult, elitele nu reprezintă instrumentul acestei ierarhii, ci acele grupuri în interiorul cărora se formează decizia politică și influența socială, ce pot controla anumite segmente din societate și emite reprezentări simbolice 2. În acest sens, o istorie a elitelor ar trebui să pună accent tocmai pe grupurile conducătoare percepute ca purtătoare ale puterii, fie aceasta politică sau simbolică. Problema majoră care se ridică vizează clarificarea conceptului de elită, existând numeroase accepțiuni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și influența socială, ce pot controla anumite segmente din societate și emite reprezentări simbolice 2. În acest sens, o istorie a elitelor ar trebui să pună accent tocmai pe grupurile conducătoare percepute ca purtătoare ale puterii, fie aceasta politică sau simbolică. Problema majoră care se ridică vizează clarificarea conceptului de elită, existând numeroase accepțiuni ale sale care provoacă serioase confuzii în discursul public sau în cel academic. Dincolo de elitele sociale, administrative, elitele politice noțiunea de elită este specifică societăților liberale și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
permite schimbarea. Deci, este vorba de o elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă unor teologi protestanți din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dragostea sa de oameni. Aceste Paști sunt temelia și taina însăși a Bisericii", în timp ce "Paștele anual nu este numai săvârșirea jertfei, ci și vedenia mai dinainte ca într-o prefigurare a roadelor acesteia pentru universul întreg; el este deci vedenia simbolică a jertfei și a rostului ei pentru soarta lumii, în cadrul unui șir întreg de semne care se urmează în vreme (calendarul)"13. Între sărbătorirea anuală și simbolică a Învierii universale a lui Hristos și săvârșirea reală a jertfei euharistice se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]