12,817 matches
-
al treilea rând, ca ființă marcată de o „vinovăție perpetuă” ce mi-a rezervat În viață un statut de tolerat În mijlocul celor „aleși”, nu puteam avea inițiative. Trebuia ca vreo instituție să aibă nevoie acută de mine. știindu-se că stăpânesc câteva limbi străine, că aveam 863 Fălticeni se ceartă mai mulți, am să văd ce am să fac...”. După ce mi-a văzut lucrările, a convocat pe toți pictorii, care și ei i-au arătat ale lor și, În ședință a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost ieri la mine și i-am transmis urările matale, pe care le Întoarce amical. Ai mei trimit celor dragi matale complimentele lor, 572 Fiind prea bătrân și bolnăvicios, nu-l puteam aborda pe Învățătorul D. Frițescu, care de altfel stăpânea unele date despre Învățământul din zonă. 943 iar eu la fel - iar matale o prietenească strângere moldovenească de mână. V. Tempeanu 36 Bft. 4 aprilie 1972 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Felicitări pentru succintul articol, care rezumă perfect broșura lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și bucurie, În tot timpul, căci purul adevăr e În toată lucrarea unde figurăm și noi nepoții. Eu nu pot decât să te admir și săți mulțumesc din toată inima pentru munca judicioasă ce-ai depus și răbdarea care te stăpânește. știu că ai și alte lucrări, poate mai complicate ca a noastră, la care te-ai angajat de la sine, din dragoste. Aș vrea și eu să le știu, când timpul ne va permite. Cam de mult de când nu ne-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-se chiria. În 1969, după multe frământări (căci e foarte greu să te hotărăști să-ți cumperi propria casă), introducem cererea de cumpărare a apartamentului în care locuiam. Motivele care ne îndreptățeau la aceasta erau următoarele: prin cumpărarea casei rămâneam stăpâni pe întreg apartamentul fără a mai avea probleme cu a doua cameră. Rata lunară ce urma să o plătim în caz de cumpărare ar fi fost la nivelul chiriei majorate, în caz de necumpărare. Din nefericire însă, în urma unei propagande
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
capăt acestui exod de cetățeni, dintre care cei mai mulți sunt tineri. După război, unii dintre foștii prizonieri din Uniunea Sovietică, intelectuali, credeau că poporul trebuie să fie cât mai mult lipsit de cele necesare vieții normale, căci numai așa se poate stăpâni. Asta e politica vecinilor noștri. Numai așa a putut fi stăpânit poporul. Oare așa trebuie să fie și la noi? De ce ducem lipsă de unele articole de strictă necesitate? Cine are interesul să creeze nemulțumiri în popor? De ce prețurile cresc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
război, unii dintre foștii prizonieri din Uniunea Sovietică, intelectuali, credeau că poporul trebuie să fie cât mai mult lipsit de cele necesare vieții normale, căci numai așa se poate stăpâni. Asta e politica vecinilor noștri. Numai așa a putut fi stăpânit poporul. Oare așa trebuie să fie și la noi? De ce ducem lipsă de unele articole de strictă necesitate? Cine are interesul să creeze nemulțumiri în popor? De ce prețurile cresc mereu și salariile aproape că bat pasul pe loc? De ce este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oare ceea ce nu suntem și nici n-am vrea să fim: ipocriți, lași, slugarnici? Aceste josnice sentimente nu ne împiedică oare să simțim, să gândim și să creăm, deci să rămânem oameni? Cu excepția lui Béranger, eroul piesei, toate personajele sunt stăpânite de teamă în fața terorii și se transformă treptat în rinoceri, simbol al alienării. Discuțiile cu studenții au pus în lumină faptul că pierderea identității la personaje, printr-un jalnic și ireversibil proces de omogenizare, este posibilă datorită destrămării trăirilor interioare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unul din cele mai importante romane românești contemporane, roman care a zguduit conștiința celor ce au avut posibilitatea să l asculte. Monștrii născuți din voința dictaturii au fost imortalizați de Paul Goma cu atâta forță, încât cu greu îți poți stăpâni sentimentele de repulsie care îți zguduie ființa. Stăruie întrebarea: A fost posibil așa ceva? Paul Goma este singurul scriitor român (căci scriitorului îi revine misiunea să spună ce simte un popor) care a spus: Da, și încă azi sunt posibile erori
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și acum vreau să vă spun cum am trăit noi, țăranii, înainte. Viața noastră nu a fost niciodată ușoară și a trebuit să muncim din greu, dar n-am dus lipsă de nimic, am avut ce mânca și am fost stăpâni pe roadele muncii noastre. Astăzi am ajuns să mâncăm și pâinea cu porția. Valea Mureșului fiind regiune deluroasă, cu puțin pământ arabil, ocupația noastră de bază era creșterea vitelor, a porcilor, a oilor, dealurile fiind bogate în pășune. Îmi amintesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fel inimitabil de a se abstrage totuși din zona prea Încărcată și tulbure. Părea neatent și uituc; nu era decât unul dintre efectele imediat vizibile ale unui eficient sistem de selecție și apărare; fără greș În a-și urmări disponibilitățile, stăpânea o adevărată strategie a priorității ce nu trebuie nicicum abandonată. Mereu „Între”... de la o Întâlnire cu un fost coleg la un concert, de la o vizită la o expoziție la o carte, la un spectacol de balet... concentrat cu totul nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și reticent cu măsură, de un particular farmec exotic și o delicată politețe, o civilitate cărturărească, aș zice. Când văzuse cartea pe care o citeam nu și-a ascuns mirarea și nici eu nu mi-am putut, la rândul meu, stăpâni uimirea față de uimirea sa. „EPISTOLAR? Asta citești dumneata, aici?” Da, tocmai Îmi adusese cineva volumul de la București, eram curios, mă apucasem imediat să-l citesc, stimulat nu doar de numele celor care contribuiseră la el, ci și de elogiile care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
biruință pentru neamul nostru. M-am uitat la camaradul meu, cu care intrasem în această seară pe drumul legionar. Camaradul s-a mulțumit să asculte, dar n-a răspuns. Eu am fost emoționat până la lacrimi și din cauza timidității, care mă stăpânea n am răspuns nici eu nimic. Mai târziu am aflat că, fără să vreau, am procedat bine, fiindcă în Legiune nu se răspunde niciodată în asemenea ocazii, după cum se întâmplă în organizațiile democratice. Ce s-a mai discutat după aceea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o preocupare pentru pregătirea oamenilor pentru funcțiunile viitorului stat legionar. INSTITUȚIILE. Nu ne-am preocupat până acum de ele în afară de comerț. Trebuie să ne preocupe de-acum încolo, să ne facem o concepție despre ele și să încercăm a le stăpâni încă de pe acum. Plan de lucru Preocupările legiunii trebuie să se îndrepte în momentul de față în trei mari direcții: * EDUCAȚIA OMULUI, a maselor, a națiunii, a populației, care educație va asigura existența spirituală a statului. * CUNOAȘTEREA ȘI STĂPÂNIREA REALITĂȚILOR
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nopții. M-am coborât încet spre casă. Ceilalți stăteau cu toții în dâra cinei De la vatra din tindă lumina focului pătrundea afară și se arunca în fâșii în noaptea întunecoasă. Peste dealurile dimprejurul satului nu mai era lumina de altădată. Noaptea stăpânea opacă și grea. În pustiul din curte vibra parcă un cântec. Prin pacea serii pătrundea duhul de dincolo de mormânt și cu el venea Ion Banea, ca să ureze noapte bună părinților, care, lipsiți de somn, îngână un fir de poveste mută
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zăbovit în București, am avut ocazia să stau de vorbă cu sute de legionari. În rândurile tuturor luase loc o atitudine de dezaprobare a miniștrilor, care se țineau morțiș de posturile lor. Erau unii oameni care nu-și mai puteau stăpâni indignarea. Până la 185 urmă li s-au deschis ochii și celor mai liniștiți și mai puțin intransigenți de felul lor. Toate elementele cinstite și de bună credință s au alăturat Mișcării și blocul unității ei creștea pe zi ce trece
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
București să conducă luptele întregii Mișcări. N-a făcut aceasta mânat de vreo pornire personală, ci numai din dragostea de a servi Garda de Fier. A simțit în el chemarea de a se avânta în această vâltoare, pe care a stăpânit-o cu hotărârea și curajul lui de a înfrunta la fiecare pas primejdia morții. Voința lui nezdruncinată a condus lupta întregului an 1938. Răbdarea și nervii săi tari au putut birui toate greutățile de reorganizare ale Legiunii, atunci când trebuia întâi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui, nu se poate realiza decât pe plan internațional: „O rezolvare totală a acestor probleme nu se poate obține decât printr-o acțiune a tuturor neamurilor creștine, trezite la conștiința primejdiei comuniste.” în 1922 a plecat în Germania, la studii, stăpânit de gândul de a găsi și peste hotarele patriei oameni mânați de aceeași credință și idei pentru care lupta El. Acolo, apropiindu și urechea sufletului Său, a auzit bătaia inimii poporului german pentru acela care avea să devină Führer-ul. Tot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrașcu face, drege, ca și cum informatorii noștri sunt mereu cu el, totuși nici până azi nu a fost prins, cu toate că am fost asigurat permanent că în câteva zile îl vom aresta. (xerox D3). Se vădește starea de nervozitate și neputință care stăpânea Ministerul de Interne, precum și nerăbdarea de a se ajunge la capturarea lui. La una din consfătuirile lui Nicolae Petrașcu cu oamenii de teren din organizația Capitalei, Vică Negulescu îi aduce la cunoștință, că Dr. V. Noveanu îl caută cu mare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de a rezista decadenței morale, care zguduia neamul nostru după sfârșitul războiului mondial și a continuat să existe și să se dezvolte ca o necesară înfruntare a crizei morale, care a bântuit viața publică a României până în prezent. Gândul care stăpânea pe făuritorul Mișcării Legionare era să redeștepte ceea ce se mai găsea bun în fiecare om, pentru ca mai apoi, prin practicarea virtuților creștine, să ofere neamului un om nou și statului un cetățean corect, care să fie instinctiv refractar egoismului lipsit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a îngăduit acest moment de victorie. Aceeași poziție de respect și lealitate față de stat și structurile lui, ca în rândurile Evangheliei: Dați lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu și Cezarului ce este al Cezarului. Sigur că Cezarul roșu, care stăpânea țara de la distanță, putea face neamului mult, foarte mult rău, dar dacă elementul om va fi cel făurit de Legiune, cu dragostea lui nemăsurată pentru țară și semeni, undele răului se vor atenua sau chiar vor fi stăvilite. Nu se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1938. Legea fundamentală face deosebire între români și străini numai sub raportul politic, adică al cetățeniei. În materie de drepturi patrimoniale, două excepții sunt prevăzute sub imperiul acestui regim: a. - în ce privește proprietatea imobiliară, numai cetățenii români au dreptul de a stăpâni imobile rurale (art. 7 al. 5 din Constituție); b. - în ce privește întreprinderile industriale, nu se acordă beneficiile Legii pentru încurajarea industriei naționale din 1912, decât acelor întreprinderi care folosesc cel puțin 75% din personal cetățeni români iar pentru personalul tehnic Legea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s’au promulgat următoarele Legi: 1. Decretul-Lege pentru trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul statului (Monitorul Oficial No. 233 din 5 Octombrie 1940), În virtutea acestei Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține proprietăți rurale în România, sub nici un titlu sau calitate, ca: proprietari, uzufructuari, asociați, administratori. Sunt proprietăți rurale, în sensul Legii, toate bunurile agricole, bălțile, viile, live zile, conacurile, grădinile, etc., fără distincțiunea dacă aceste bunuri sunt situate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1940. Legea mai prevede interzicerea formală pentru evrei sau societățile evreești de a dobândi sau deține în viitor asemenea bunuri. Se consideră evreești societățile civile sau comerciale de orice natură în care majoritatea capitalului aparține evreilor. Toate acțiunile societăților care stăpânesc bunuri imobiliare rurale sau industriale din acele supuse expro prierii - se nominalizează spre a se putea face controlul proprietății lor. Decretul-Lege dă pădurile expropriate în posesiunea Statului și organizează comisiunea de evaluări. Ambele Decrete-Legi au fost aplicate numai în ceea ce privește exproprierea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Economiei Naționale asupra întreprinderilor comer ciale și industriale - din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16). În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că „instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într’un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a urmărit o informare exactă asupra drepturilor și intereselor economice, aflate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cât mai puțini străini, pentru ca golurile ce se vor ivi, să fie completate numai cu români. Plecarea lor însă nu trebuie să întârzie, este un moment istoric, ce trebuie prins, căci numai scăpându-ne de evrei, vom putea să fim stăpâni în țara noastră. ȘEFUL BIROULUI 7 B. MAIOR, Popescu Eugen 9 NOEM. 1941 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.013 M, rola 21, dosar 566/1941, filele 1-12. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]