11,661 matches
-
general referitoare la buna administrare a justiției și protecția drepturilor fundamentale ale individului, dispozițiile de lege criticate realizând un dezechilibru între aceste două interese concurente. Astfel, persoana care dorește să recurgă la concursul justiției în vederea realizării drepturilor și intereselor sale subiective prin intermediul acestei căi de atac este condiționată de încheierea unui contract de asistență judiciară prin avocat la formularea recursului. 6. Fiind o condiție de admisibilitate a recursului, legiuitorul impune în sarcina individului costuri suplimentare, care nu pot fi justificate din
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
de competențe, luând la cunoștință, evaluând și selectând ofertele furnizorilor de formare eligibili: (1) inițial, din perspectiva unor criterii obiective, precum conformitatea cu regulile generale și specifice prestabilite sau cu legea; (2) ulterior, pentru ofertele conforme, din perspectiva unor criterii subiective, precum prioritatea, interesul, capacitatea de finanțare etc. 1.2. Înființarea și operaționalizarea Institutului Național de Administrație (INA), ca școală de formare aplicată pentru administrație și actor implicat activ în implementarea politicilor de formare pentru administrație. Rolul și mandatul INA vor
STRATEGIE din 8 septembrie 2016 privind formarea profesională pentru administraţia publică 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275865_a_277194]
-
pentru modificarea unor planuri sectoriale în domeniu. De asemenea, un rol important în cadrul procesului îl vor avea și furnizorii de servicii de formare, însă contribuția acestora nu poate fi decât cel mult estimată, ea fiind voluntară și dependentă de interesul subiectiv pentru implicare. Colectarea datelor cu privire la implementarea strategiei revine instituțiilor cu atribuții în domeniu, Cancelaria Prim-ministrului fiind instituția care centralizează aceste date și întocmește rapoartele de monitorizare. Acestea vor fi publicate spre formulare de propuneri și recomandări, în mod similar
STRATEGIE din 8 septembrie 2016 privind formarea profesională pentru administraţia publică 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275865_a_277194]
-
poate fi amânată", consacrându-se astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceeași decizie, Curtea a mai statuat că invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât acesta este, prin definiție, de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. De asemenea, prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
că invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât acesta este, prin definiție, de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. De asemenea, prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998, Curtea a statuat că situațiile extraordinare au un caracter obiectiv, în sensul că existența
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
3) În patrimoniul universităților pot exista și drepturi de creanță izvorâte din contracte, convenții sau hotărâri judecătorești. (4) Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. ... (5) Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii. ... (6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276157_a_277486]
-
urmărirea faptei - legea procesuală distinge între criterii de ordin obiectiv - conținutul faptei, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările concrete de săvârșire, urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii - și, respectiv, criterii de ordin subiectiv. Criteriile de ordin subiectiv sunt aplicabile doar în măsura în care autorul faptei este cunoscut, având calitatea de suspect sau inculpat și vizează persoana inculpatului sau a suspectului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. Potrivit
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
distinge între criterii de ordin obiectiv - conținutul faptei, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările concrete de săvârșire, urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii - și, respectiv, criterii de ordin subiectiv. Criteriile de ordin subiectiv sunt aplicabile doar în măsura în care autorul faptei este cunoscut, având calitatea de suspect sau inculpat și vizează persoana inculpatului sau a suspectului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. Potrivit art. 18^1 din
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleși în cadrul unității administrativ-teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunității locale. Alegerea este o opțiune a electoratului, și nu a persoanei care candidează, ceea ce înseamnă că alegerea nu ține de resortul subiectiv al acesteia din urmă. Or, o carieră profesională se formează și se dezvoltă distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat. 51. De aceea, Curtea constată că este opțiunea legiuitorului să stabilească diverse categorii de
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
a fost sau nu pedepsit, este suficient că s-a identificat și probat faptul că bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Pe de altă parte, procurorul precizează că, în cazul infracțiunii corelative, din punct de vedere subiectiv, este necesară îndeplinirea unei cerințe esențiale, respectiv cunoașterea de către făptuitor a faptului că bunul are ca proveniență o faptă prev��zută de legea penală, fiind lipsit de relevanță dacă are cunoștință cine este autorul sau dacă acesta răspunde penal. Or
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
fost sau nu pedepsit, fiind suficient că s-a identificat și probat că bunul este provenit din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Pe de altă parte, în cazul infracțiunii corelative, s-a susținut că, din punct de vedere subiectiv, este necesară îndeplinirea unei cerințe esențiale - cunoașterea de către făptuitor a faptului că bunul are ca proveniență o faptă prevăzută de legea penală, fiind indiferent dacă cunoaște sau nu cine este autorul acesteia din urmă sau dacă acesta răspunde penal. Prin
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
cea de-a doua urmând cu necesitate celei dintâi. 42. Lămurirea ce ar putea fi adusă chestiunii de drept care face obiectul sesizării nu poate influența soluționarea pe fond a cauzei, de vreme ce prima instanță a tranșat litigiul statuând asupra însuși dreptului subiectiv privind valorificarea perioadei de activitate lucrată în grupa de muncă, prin raportare la actele normative care operează o astfel de încadrare, iar prin motivele de apel nu se contestă posibilitatea caselor de pensii de a nu valorifica mențiunile privind încadrarea
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
constant, în jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective" ( Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
în vigoare a Legii nr. 165/2013 , în sensul emiterii unei decizii de admitere sau de respingere a acestora. 20. În plus, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței sale, a unui drept - subiectiv ori procesual - inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
va învesti instanța de judecată. 26. În acest sens, instanța supremă a subliniat că dreptul de acces la un tribunal este, în esență, un drept procedural, care nu poate fi confundat cu dreptul material la acțiune și nici cu dreptul subiectiv civil și că este de principiu că actele procedurale (cum este și cererea de chemare în judecată) trebuie întocmite cu respectarea cerințelor de fond și de formă existente la data efectuării lor. 27. În concluzie, având în vedere și aceste
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală. 29. Din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 53, Curtea a reținut condițiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, respectiv: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
de extraneitate, determinarea legii de procedură aplicabile se face potrivit normelor cuprinse în cartea a VII-a. ... Cartea I Dispoziții generale Titlul I Acțiunea civilă Articolul 29 Noțiune Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces. Articolul 30 Cereri în justiție (1) Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
apărărilor. ... Articolul 33 Interesul de a acționa Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Articolul 34 Realizarea drepturilor afectate de un termen (1) Cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual poate fi făcută chiar înainte de împlinirea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
de drept, respectiv îndoiala rezonabilă. În egală măsură se reglementează și în art. 100 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. Așa fiind, dispozițiile legale criticate afectează dreptul la un proces echitabil, deoarece instituie un criteriu vag și subiectiv de apreciere a probelor. 8. Domnul avocat Vasile Pantea, în calitate de apărător al aceluiași autor, pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, deoarece menținerea sintagmei "convingerea judecătorului" duce la aprecieri greșite, acesta putând emite presupuneri cu privire la probele administrate. Or, câtă
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
cu exigențele prezumției de nevinovăție reprezintă premisa unei concordanțe între adevărul judiciar și adevărul obiectiv și darea unei soluții fundamentate pe probatoriu, motiv pentru care, în respectarea principiilor Legii fundamentale, se impune renunțarea la evaluarea probatoriului pe baza unei convingeri subiective, supuse erorii. 14. Existența unor probe dincolo de orice îndoială rezonabilă reprezintă o componentă esențială a unui proces echitabil și instituie obligația pentru acuzare de a proba toate elementele de vinovăție într-o manieră aptă să înlăture dubiul. De aceea, instituirea
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
o astfel de hotărâre trebuie să se întemeieze pe fapte și împrejurări certe, lipsite de orice dubiu și motivate în raport cu întregul probator al cauzei. În același timp, noțiunea de "convingere" utilizată în textul criticat nu are sensul unei simple opinii subiective a judecătorului, ci acela al certitudinii dobândite de acesta în mod obiectiv, pe bază de probe indubitabile, sens în care chiar textul de lege menționează în mod expres și explicit că, pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
mod esențial, diferită de cea a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Cod de procedură penală din 1968, constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 171 din 23 mai 2001 a Curții Constituționale, întrucât acele prevederi induceau ideea unui criteriu subiectiv de apreciere a probelor, și anume convingerea personală a judecătorului chemat să se pronunțe asupra acuzației aduse unei persoane. 25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 26. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate în Dosarul nr. 486D/2015 sunt constituționale, deoarece legea nu conține prevederi care ar da posibilitatea utilizării unor criterii subiective de apreciere a probelor. Textele contestate trebuie corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală privind aflarea adevărului, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a statuat că impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului
DECIZIE nr. 840 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
plată, lichide și exigibile, persoanelor fizice sau persoanelor juridice rezidente și/sau nerezidente în România, respectiv salariaților unității administrativ-teritoriale, în ceea ce privește drepturile salariale izvorâte din raporturile de muncă și prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli; ... o) dreptul real este dreptul subiectiv, patrimonial, în temeiul căruia titularul său poate să exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct și nemijlocit, fără intervenția altei persoane. Drepturile reale pot fi: ... o1) drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 46 din 21 mai 2013(*actualizată*) privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270306_a_271635]