13,755 matches
-
mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru cunoașterea argumentelor oamenilor politici de care nu sînt apropiat (25%); pentru că omul politic invitat se apropie de concepțiile mele (22%); pentru că mă interesează politica și urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sînt apropiat (25%); pentru că omul politic invitat se apropie de concepțiile mele (22%); pentru că mă interesează politica și urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au văzut la televizor nici o emisiune oficială, 50% pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5,5% au urmărit în mare măsură emisiuni dedicate celui dintîi și 5,3% pentru cel de-al doilea. Dezbaterea televizată dintre cei doi candidați a fost urmărită de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală caracterul nociv al unor programe televizate. Cercetătorii au vrut să afle dacă urmărirea unor emisiuni violente la televizor îi poate face pe indivizi agresivi în viața reală, așa cum s-a observat că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată. Subiecții care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată. Subiecții care au participat la studiul realizat de Meyer (1972) au fost insultați de către complicele experimentatorului. Apoi au urmărit o situație de agresiune la televizor. Într-un caz, agresivitatea era justificată pentru că un om bun reacționa agresiv împotriva unui om rău. În alt caz, agresivitatea s-a dovedit a fi nejustificată, cel rău agresându-l pe cel bun. La sfârșitul experimentului, subiecții aveau ocazia să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității nejustificate. Convingeri normative transmise prin intermediul mijloacelor media. Simplul fapt de a vedea scene violente influențează și menține comportamentul agresiv. Spectatorul sintetizează convingerile și atitudinile propriilor experiențe și interacțiuni cu mediul social, acesta incluzând și mijloacele media. Violența mediatizată la televizor sau pe alte suporturi contribuie la formarea unei viziuni despre o lume bine organizată în care agresivitatea este considerată ca fiind normală, acceptabilă și chiar necesară, cel puțin în cazul unor conflicte (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cantitatea de violență mediatizată "înghițită" de către un copil de 8 ani prezice recurența fanteziilor agresive și a comportamentului delicvent la vârsta de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de Eron, 1994). Influențele externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive văzute la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă, dezbaterea vizând efectul violenței televizate asupra agresivității manifestată de către telespectator nu a fost încă încheiată. S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
telespectator nu a fost încă încheiată. S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii încă nu știu exact să spună dacă faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor favorizează apariția agresivității, sau dacă predispozițiile agresive ale individului îl determină pe acesta să urmărească emisiuni cu violență. Ba mai mult, s-ar putea să existe și alți factori care ar putea explica predispoziția agresivă și atracția pe care o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multe emisiuni cu violență, manifestă mai des la maturitate comportamente agresive (Eron, 1982 citat de Eron, 1994; Turner, Hesse și Paterson-Lewis, 1986). Procedura generală a studiilor constă în a-i întreba pe adolescenți ce fel de emisiuni priveau la televizor când erau mici și cu ce frecvență. Nivelul de violență al emisiunilor este evaluat de o echipă independentă. Intensitatea agresivității manifestate de către adolescent este și ea evaluată separat, de către colegii de clasă și profesorii adolescentului. Studiile au semnalat o puternică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacțiile emoționale ale copiilor față de agresivitatea reală. Un alt efect obținut în cadrul aceluiași experiment a permis înțelegerea mai aprofundată a mecanismului de învățare prin observație. La sfârșitul experimentului copiii trebuiau să enumere emisiunile pe care le urmăresc de obicei la televizor. Emisiunile au fost clasificate în funcție de conținutul lor agresiv. Apoi înregistrările cu schimbările fiziologice ale copiilor la momentul urmăririi conflictului real de la școala primară au fost corelate cu emisiunile pe care le urmăresc de obicei. Rezultatele au confirmat că cu cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atât aceștia erau mai puțin sensibili la conflictul din viața reală. Cercetările efectuate pe teren demonstrează că marea majoritate a copiilor (chiar și cei care nu manifestă tendințe agresive evidente) devin mult mai agresivi după ce urmăresc emisiuni cu violență la televizor pe o perioadă mai lungă de timp. Ce se întâmplă cu telespectatorii adulți? Violența mediatizată afectează și comportamentul adulților. Acum câțiva ani în urmă, un bărbat din Texas intra cu mașina în vitrina unei cofetării, scoțând o armă și trăgând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mod constant acte de violență, ei devin mult mai toleranți față de aceasta. Unii cercetători au măsurat reacțiile fiziologice ale tinerilor în timp ce urmăreau un match de box violent. Schimbările fiziologice provocate de excitație, anxietate sau plăcere la cei care priveau zilnic televizorul s-au dovedit a fi mai puțin importante decât la cei care priveau foarte rar. Acest proces de desensibilizare poate proteja, într-o anumită măsură, individul de eventualele decepții impuse de viața socială, dar poate avea și alte consecințe negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce este mai grav e faptul că agresivitatea învățată astfel "funcționează". Modelele agresive, fie că este vorba de părinți, de semeni sau de persoane mediatizate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau pentru eventuala lor folosire. Nivelul de cunoștințe pe care individul crede că-l are pentru a face față situației (sentimentul de a fi expert) și aplicarea acestor cunoștințe depind de frecvența expunerilor sale ulterioare. Urmărirea frecventă a violenței la televizor poate desensibiliza individul sau îl poate face mai puțin sensibil și mai puțin afectat în plan emoțional, lucru valabil atât pentru adulți, cât și pentru copii. Efectele violenței televizate pot influența funcționarea psihologică a individului la diferite niveluri. Se poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vedre social, dar și prezența unor acțiuni de-a dreptul reprobabile. Rezultatele unui studiu longitudinal de 22 de ani pe un grup de tineri (Huesmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984, citat de Eron, 1994) stabilesc legătura dintre atitudinea tinerilor față de televizor și comportamentul lor agresiv măsurat în trei rânduri (la 8, 18 și 30 de ani). Rezultatele indică o corelație între violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Huesmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984, citat de Eron, 1994) stabilesc legătura dintre atitudinea tinerilor față de televizor și comportamentul lor agresiv măsurat în trei rânduri (la 8, 18 și 30 de ani). Rezultatele indică o corelație între violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de violență televizată asupra agresivității. În opinia lui Huesmann (1986 citat de Huesmann, 1998), comportamentul social este în mare parte controlat de scenariile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trăite prin intermediul mijloacelor media. Copii se pot folosi de aceste scenarii pentru a face față situațiilor problematice. Din acest punct de vedere, mai multe variabile intermediare pot facilita corelația dintre violența mediatizată și învățarea agresivității: (a) identificarea cu personajul de la televizor, (b) imaginarea unor fantasme agresive, (c) apariția convingerii că mijloacele media reflectă o imagine corectă a realității sociale. Copiii care se identifică cu personajele de la televizor cred în realitatea mediatizată, iar cei care imaginează diverse fantasme agresive, nefiind populari și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot facilita corelația dintre violența mediatizată și învățarea agresivității: (a) identificarea cu personajul de la televizor, (b) imaginarea unor fantasme agresive, (c) apariția convingerii că mijloacele media reflectă o imagine corectă a realității sociale. Copiii care se identifică cu personajele de la televizor cred în realitatea mediatizată, iar cei care imaginează diverse fantasme agresive, nefiind populari și având performanțe școlare scăzute, riscă și mai mult să învețe scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici din lipsă de probe empirice și din cauza raționamentelor mult prea simpliste. În opinia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mintea lumii, televiziunea atunci, ca și acum zecile de posturi de televiziune, s-a dovedit a fi un partizan al puterii și ale unor grupuri de interese. Au dreptate americanii să ne poreclească că suntem un popor de ―privitori la televizor. Tot ce a fost mai rău în Europa și-a făcut loc în România. în cadrul Cooperativei Agricole de Producție din Hudești s-au executat lucrări de amenajare a irigațiilor pe o suprafață de 571 ha pe tarlalele Cuzoaia și Lișna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rețeaua cooperației de consum s-a lărgit prin înființarea de noi unități de aprovizionare și desfacere în satele Alba, Vatra, Mlenăuți și Bașeu. Unitățile cooperatiste au început să fie aprovizionate cu produse ale industriei ușoare, electrotehnice, aparate de radio și televizoare, frigidere, mașini de spălat, mobilă etc. Odată cu introducerea sistemului de contractări și achiziții, rolul cooperativei și a filialelor sale din satele comunei a crescut foarte mult. Pentru ținerea la zi și corectă a evidenței contabile au fost școlarizați la Federala
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dialog pe aceeași scenă. Merită a fi scoase în evidență activitățile de înalt nivel artistic ale corului comunei și ale grupului vocal-folcloric conduse de prof. Neculai Guragata și de înv. Costache Jacotă. Baza materială a fost asigurată prin existența unui televizor, a unui aparat de radio, o stație de amplificare, aparat de proiecție pentru ecran lat, scaune individuale, mese etc. La fel și celelalte cămine culturale din comună dispuneau de o bază materială corespunzătoare pentru desfășurarea unor activități culturale diverse. Până în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Fălticeni, județul Suceava. A primit invitații și le-a onorat la Suharău, George Enescu, Avrămeni, Mileanca, Concești. Ar fi de dorit ca și în localitățile comunei să prezinte recitaluri, măcar câte odată pe an. Populația s-a cam săturat de televizoare. Există apoi centrul de informații pe bază de calculatoare, costume naționale și mobilier corespunzător. Mai trebuie să menționăm că la acest cămin există în momentul de față stația de cablu TV la care sunt racordate și celelalte sate ale comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]