11,393 matches
-
ca deformare, degradare, metamorfoză în spațiul socio-economic și ca mistificare, dezinformare, trucare în spațiul ideologic 548). Dacă eliminăm din definiția minciunii două componente care apar foarte des în analiza acestui concept necesitatea aserțiunii unei propoziții false și intenția de a înșela, ajungem la o înțelegere a minciunii ca mască discursivă: nu există minciună în lipsa unei secvențe discursive contra mentem. Într-o primă instanță, aceste sumare caracteristici ale minciunii o apropie teoretic de seducție și seducția, la rândul ei, conține trăsăturile plăsmuirii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intre într-un alt ordin. Dar această suferință nu a durat mult. Într-adevăr, fratele William de Nottingham, de fericită amintire, și fratele Petru de Tewkesbury i-au arătat papei ceea ce predecesorul său decisese iar acesta, declarând că a fost înșelat, a revocat decretul, chiar dacă întârzierea a avut consecințe dăunătoare. 99. Fratele Albert a spus odată că noi trebuie să-i iubim foarte mult pe frații predicatori, pentru că fuseseră în mai multe privințe de mare ajutor pentru Ordinul nostru, și uneori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bine despre acest venerabil părinte Ioan din Parma, încât nu aș refuza să mă arunc la picioarele sale mărturisindu-mi vina și sperând în bunătatea sa. Dar sunt îngrijorat de miniștrii provinciali, pe care i-am ofensat, să nu mă înșele, aruncându-mă legat în închisoare, și să mă hrănească doar cu pâine uscată și puțină apă (cf. Is 30,20). În afară de aceasta, știind că am ofensat Curia Romană, cu siguranță cardinalul protector al Ordinului s-ar implica în stabilirea pocăinței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru ca astfel dreptatea sa să rămână pentru totdeauna (Ps 111,9). Apropiindu-se de pământul viziunii, pe muntele ce îi fusese arătat (cf. Gen 22,2), adică pe sublimitatea credinței, a oferit ca jertfă Domnului trupul său, ce odinioară îl înșelase, ca o fiică unică, asemenea lui Iefta (cf. Jud 11,1), punându-se sub focul carității, mortificându-și trupul prin foame, sete, frig, goliciune, multe privegheri și posturi. Și crucificând-o astfel împreună cu viciile și poftele (cf. 2Cor 11,27
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primii oratori americani cunoscuți care au vorbit despre servicii, Benjamin Franklin. Iată ce a avut acesta de spus despre clienți În 1749. Stabiliți-vă principiile pe o bază solidă: nu vă Întindeți mai mult decât vă ține plapuma, nu vă Înșelați vecinul și țineți Întotdeauna minte să nu-i faceți altuia ce nu v-ar plăcea să vi se facă dumneavoastră. Încercați să fiți astfel, indiferent dacă vă aflați În magazinul vostru sau altundeva. Prezența dumneavoastră ar putea Împiedica pierderea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
i s-a părut că vede o pompă veche de apă. La Început a crezut că este un miraj, deoarece căldura din deșert Îl face pe cel Însetat să aibă vedenii. Dar, apropiindu-se, a văzut că ochii nu-l Înșelaseră. Desert Pete, Însetat și sleit de puteri, a alergat cu puțina vlagă care-i mai rămăsese până a căzut lângă pompă. Acolo a zărit un vas mare cu capac, plin cu apă limpede și rece. A luat vasul și a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
anilor, am reușit să mă feresc de sarcinile neproductive. E timpul să nu vă mai ascundeți după deget O activitate care pare să fie productivă este o capcană a timpului foarte subtilă și eficientă. Este foarte ușor să te lași Înșelat crezând că, dacă ești ocupat, sigur ești productiv. Cu câțiva ani În urmă, am avut un angajat ce părea să fie cel mai harnic om pe care l-am cunoscut vreodată. Problema era că niciodată nu reușea să realizeze ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
față de poet, dar și excepționalitatea deciziei augustane care nu a ținut cont de nicio limită a justiției formale, a procedurii. Tocmai în acest ultim sens crede Concetto Marchesi că trebuie interpretate versurile iar noi nu putem spune că el se înșeală întrutotul. Tot el subliniază 117 că "Acesta este un reproș amar adus procedurii urmate de împărat care, pentru a împiedica un proces public, a vrut să-l lovească pe poet fără nicio altă hotărâre judecătorească și a mușamalizat, în mod
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a mărturisit clar acest lucru, suntem îndemnați să credem că acesta a fost mobilul acestui dur demers ovidian: prin acesta poetul își promitea fie rechemarea la Roma, fie cel puțin o îmbunătățire a locului de exil. Din păcate, sulmonezul se înșelase: "Dar, iată ca a șasea iarnă m-a găsit tot exilat la polul nins". De-acum unica sa speranță era Carus "datorită strânselor legături de alianță" (per studii communia foedera sacri), căci pasiunea sacră a poeziei îi unește. Ovidiu spera
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de obicei de Ovidiu pentru a-și defini colegii din domeniul artelor de nouă orientare, este atribuit aici unui filosof sau, oricum, unui gânditor. Și, dacă reminescențele ovidiene legate de omul și ideile lui Brutus asasinul lui Cezar -, nu ne înșeală, înseamnă că și destinatarul scrierilor sale, Brutus, al cărui nume face trimitere la toate aceste elemente, trebuie să fi trăit într-un mediu spiritual mai degrabă stoic. Din moment ce acesta este mediul spiritual în care destinatarul respectiv trăiește sau în care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care-i sunt imputate, dar vrea să încerce este o tentativă constantă a poetului să-l facă (să le facă) să fie luat(e) nu ca intenționat(e) ci ca greșit(e), datorat(e) ignoranței și timidității. S-a lăsat înșelat de aparențe, pe care le-a luat drept realități, urmându-le servil, pentru că era vorba de persoane sus-puse, față de care Ovidiu manifesta supunere. Și aici acuzația la adresa celorlalți iese aproape spontan din gura poetului. Doar dacă... Lingua sile: taci, limba
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să povestești nimic în plus; aș vrea să pot îngropa totul sub cenușa mea! Să ne gândim un moment că un Messalinus sau un Paulus Fabius Maximus ar face parte din acele personaje sus-puse (nomina magna), cu privire la care Ovidiu se înșelase în ceea ce privește ideile și sentimentele pe care aceștia le nutreau față de instituția imperială. În acest caz s-ar putea explica cu ușurință că Ovidiu însuși se oprește înspăimântat pe marginea prăpastiei care i se deschide în față în momentul tentativei sale
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
discerni dacă prietenia lui Pompeius este mai degrabă o dovadă a greșelii lui Ovidiu sau mai mult un ajutor: Erroris nam tu, vix est discernere, nostri Sis argumentum maius, an auxilium. (v. 25-26) Exprimarea este oarecum ambiguă: dacă nu ne înșelăm, pare a sugera că sprijinul care i-a fost dat în mod constant de Sextus Pompeius nu este un ajutor oarecare (auxilium), ci, mai degrabă, argumentul, dovada cea mai mare (argumentum maius) a erorii lui Ovidiu (adevărata "eroare" pe care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ar putea afirma că, în ochii lui Ovidiu, Sextus Pompeius s-a bucurat de cea mai mare stimă și considerație din partea opoziției, numai după moartea lui Paulus Fabius Maximus, care fusese adevăratul idol al Sulmonezului. Și poate Ovidiu nu se înșela cu totul când și-a pus speranțele în Sextus Pompeius. Cum se știe287, în anul 8-9 d.H., Sextus Pompeius era probabil (cum rezultă și din scrisorile lui Ovidiu) guvernatorul provinciei Macedonia, în 14 d.H., era consul împreună cu Sextus Apuleius. Avea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe cea care nu era limitată de autoritatea lui Augustus, dar nu libertatea în sensul antic: cu alte cuvinte, libertatea sa era mai degrabă libertinaj. În fața acestei diversități de sensuri a noțiunii de libertate, era ușor ca cineva să se înșele, voit sau nu, asupra sentimentelor celuilalt: în "libertatea" lui Augustus era mult loc pentru autoritatea personală; în cea a lui Paulus Fabius Maximus era mult loc pentru o eventuală întoarcere la echilibrul forțelor aristocratice republicane; în cea a lui Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de clar în elegia Amores, III, IV: "Crudule amant, impunând un paznic tinerei fete, tu faci un lucru zadarnic: femeia trebuie apărată de temperamentul ei. Dacă una, nu din teamă, rămâne castă, aceea e cu adevărat castă; cea care nu înșeală, pentru că nu poate, aceea înșeală. Chiar dacă îți vei fi păzit bine corpul, sufletul este adulterin; sufletul nu poate fi supravegheat ca să nu vrea, nici nu-ți poți feri corpul, chiar dacă închizi totul: închiși pe-afară cu toții, adulterul va fi înăuntru
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
III, IV: "Crudule amant, impunând un paznic tinerei fete, tu faci un lucru zadarnic: femeia trebuie apărată de temperamentul ei. Dacă una, nu din teamă, rămâne castă, aceea e cu adevărat castă; cea care nu înșeală, pentru că nu poate, aceea înșeală. Chiar dacă îți vei fi păzit bine corpul, sufletul este adulterin; sufletul nu poate fi supravegheat ca să nu vrea, nici nu-ți poți feri corpul, chiar dacă închizi totul: închiși pe-afară cu toții, adulterul va fi înăuntru. Cine poate păcătui, păcătuiește mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
amărăciune. Nu vrea să se „primejduiască”, cum zice Într-un vers citat Înainte. Caută simpatia, și „glasul de cuget” se arată a fi mai puternic decît glasul simțurilor. Recomandă, În toate, „tarea răbdare” și, Într-un Răspuns la plîngerea unui Înșelat de o femeie, se arată sceptic privitor la femei: „Eu știu că ele și adormite Izdovesc lucruri mai negîndite... .................................................... Din multe pătimi eu am știință, Ș-aș zice multe de-a lor ființă, Dar e un lucru ce treaba strică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
autenticitatea, răspîndirea) limbajului. În limba aspră a lui Conachi aceste două repere sună astfel: „dascăl și povățuitor adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos că auzul nu Înșală pe stihuitor, dar obiceiul limbii s-a schimbat Între timp. Rămîne simțirea (patima) nediminuată, neintimidată de potopul de nenorociri căzute pe capul ei. Ea inventează mereu poezia, Întemeiază ființa, provoacă scrisul. Scriitura nu este, la Conachi, gratuită, poetul nu scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ea Însăși obiect erotic și instrument de seducție erotică). Iatacul nare propriu-zis o identitate. Ca orice lucru sfînt n-are chip Este un spațiu al bănuielii: reveria unei intimități misterioase Conachi nu se incumetă să-l descrie. Dacă nu mă Înșel, singurul element de interior pomenit În poeme este oglinda. Obiect-simbol, obiect narcisiac, martor al frumuseții, imagine a dublului... Conachi o limitează la banala alegorie a trădării frumuseții... Iatacul este, În realitate, un peisaj sărac. Imaginația este, În schimb, productivă cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sine, meditativ dar angajat într-o crâncenă "luptă cu forma", și tocmai de aceea în stare să plămădească literaturii noastre "un destin rece de abstracție străbătută pe dedesubt de lava emoției și a pasiunii". Or, autorul "real" pare să fi înșelat așteptările inginerului cu suflet sensibil. Din scrisoarea critică a lui Bizu merită reținută și observația că diferența dintre "romanul" unei vieți oarecare (la îndemâna oricărui veleitar cu memorie bună) și marea literatură (operă de imaginație și de transfigurare) ar ține de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inginerul exagerează iar, în spiritul concepției sale maniheiste, și ajunge la concluzia necesității unei hermeneutici în răspăr, cu semn negativ, singura capabilă, după credința lui, să descifreze adecvat semnele lumii. Luând drept adevăr ceea ce nu era decât aparență, Bizu se înșelase amarnic de unde și noua lui convingere, că nimic nu e, în realitate, ceea ce pare a fi. Dimpotrivă, candoarea poate ascunde foarte bine ticăloșia (ca în cazul Dianei), tot așa cum comportamentul dezinhibat, aparenta ușurătate maschează, de fapt, puritatea sufletească. Pentru că Silvia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să-i dea folosință nouă. 4 scaun ar părea Cu spătarul în podea Și picioarele în sus Cine oare-așa l-a pus? 5 se poate să mă-nșel, E o secera de oțel. Dar, deși-i unealtă nouă, Coada ei e frântă-n două. 6 e un melc rotit În căsuța răsucit. Parcă-ar vrea să se răstoarne Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o coasă Nu vă temeți, nu-i tăioasa! Are coadă lungă, lungă, Să-i ajungă... 8 e-așa că un colac Cu miere și cu mac! Nu-l mâncați Că vă-nșelați! 9 un cârlig să fie? Cine știe? Este greu de-asemuit, Dar e noua, negreșit. 10 va trimite vestea Că s-a încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi pare, Un băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De aceea, le-am menționat doar “ca fapt divers” în reportajele mele, fără a insista prea mult, din motive lesne de înțeles. M-am înșelat, însă, cînd am aflat mai târziu că seismologii Centrului de Fizică a Pământului, între care C. Radu, A. Utale și A. Galeriu, au cules asemenea “predicții” țărănești din 1565 de localități ale țării, grav afectate de cutremur; privind comportarea neobișnuită
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]