16,963 matches
-
ca psiholog al Biroului de Informații de Război (Office of War Information - Overseas Branch). Cumulate celor științifice, meritele militare i-au adus lui Guthrie o recunoaștere națională aparte. A fost numit decan al Școlii Superioare și director executiv al personalului academic al Universității Washington (1940-1951); a fost ales președinte al Asociației Americane de Psihologie; a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a numeroase universități americane și europene. Toate acestea nu l-au împiedicat să lase în urmă o operă enormă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și opera „gemenilor M&D”" Astfel au fost supranumiți doi dintre cei mai rafinați cercetători ai învățării sociale. Expresia făcea aluzie la Master Degree. Dar cei doi cercetători - Miller și Dollard - erau savanți care depășeau cu mult acest mărunt titlu academic. Au lucrat mereu împreună. Se completau reciproc. Născut pe 3 august 1909, Neal Elgar Miller a frecventat cursurile Universității Washington (licențiat în 1931), Stanford (masterat în 1932) și Yale (doctorat în 1935). Obținând doctoratul în psihologie, Miller a plecat în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aniversare a Institutului Californian de Tehnologie și de Congresul Internațional de Psihologie de la Moscova (1966), Simpozionul IBRO/UNESCO de la Paris (1968), Conferința Națională SIGMA XI-RESA (1968) și de Conferințele memoriale Langfeld de la Universitatea Princeton (1968). Ca recunoaștere a meritelor sale academice, N.E. Miller a primit titlurile onorifice de doctor al universităților din Michigan (1965) și Pennsylvania (1968) și o serie de premii importante: Warren Medal, acordată de Societatea de Psihologie Experimentală (1954), Newcomb Cleveland Prize al Asociației Americane pentru Dezvoltarea Științei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să apeleze la o autoritate pentru confirmarea judecății sale. 9. Interdependența, creativitatea și încrederea în sine sunt toate facilitate când autocritica și evaluarea primează, iar evaluarea altora are o importanță secundară. Cele mai bune institute de cercetare, industria, precum și lumea academică au arătat că, în mod cert, creativitatea înflorește numai într-un cadru al libertății. Evaluarea externă este, de obicei, inutilă dacă țelul este munca creativă. Pentru un părinte înțelept, aceasta trebuie să fie o lecție valoroasă - susține Rogers. Dacă cineva
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
era, bineînțeles, cel behaviorist, experimental, mecanomorfic; o psihologie care putea fi numită „clasică” pentru că se afla pe linia directă a concepției clasice de știință și care provenea din astronomie, mecanică, fizică, chimie și geologie; o psihologie care putea fi numită „academică” pentru că tindea să vină pe calea departamentelor de pregătire și licențiere în psihologie din universități. Această teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare detaliată și testată a lui Watson (1924), a lui Hull (1943) și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
clasice de știință și care provenea din astronomie, mecanică, fizică, chimie și geologie; o psihologie care putea fi numită „academică” pentru că tindea să vină pe calea departamentelor de pregătire și licențiere în psihologie din universități. Această teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare detaliată și testată a lui Watson (1924), a lui Hull (1943) și a lui Skinner (1938), depășind limitele inițiale în diverse alte domenii, precum achiziționarea deprinderilor motorii, devieri comportamentale și terapie, psihologia socială
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Bugental, 1967; Severin, 1965; Wilson, 1967). Maslow a încercat să rezume această evoluție. „Psihologia celor trei forțe” era în mare parte o reacție la „insuficiențele abundente” în investigarea celei mai înalte naturi a omului, din psihologia behavioristă și freudiană. Psihologia academică clasică nu și-a făcut un sistem pentru elementele înalte ale personalității, precum cele de altruism și demnitate sau căutarea adevărului și a frumuseții. Nu îți pui întrebări despre valorile umane dacă lucrezi într-un laborator cu animale! Desigur, psihologia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru a-și duce sarcina la bun sfârșit (fiind necesară contribuția tuturor membrilor pentru un asemenea deziderat). Instructorul observă și se focalizează atât pe performanța academică, cât și pe dezvoltarea competenței sociale de către participanți. Se observă astfel că o funcție importantă a învățării prin cooperare este aceea că se stabilește un echilibru între competiția indusă de învățământul tradițional și necesitatea creșterii abilităților de lucru în echipă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
importante în STAD (apud Friedman, Fisher, 1998): - realizarea unui scor de bază pentru fiecare elev din clasă, în funcție de performanța anterioară; - elevii sunt grupați în echipe de câte patru-cinci membri, eterogene din punctul de vedere al compoziției (în termeni de performanță academică, sex, rasă sau etnie); - înainte de pornirea programului de învățare au loc exerciții care să conducă la formarea și dezvoltarea indivizilor astfel aduși împreună în direcția unor echipe - este oferită membrilor echipei șansa de a se cunoaște reciproc; - materialul de învățare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să stăpânească conținutul întregului text, depășind, prin aceasta, procesul realizat în învățarea părții în care a participat în calitate de „expert”. Alte tehnici de tip mozaic sunt predarea reflexivă și procedeul cursant-profesor. Acesta din urmă presupune ca un cursant să acorde asistență academică colegilor ori unor cursanți cu mai puțină experiență în domeniu (în sens originar, cursanților mai tineri). Metoda posedă dublul avantaj de a se identifica drept o modalitate utilă și mai apropiată modului de a înțelege al celui asistat, dar este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci când dezvoltăm o atmosferă de cooperare, de negociere. Controversa creativă (intitulată și controversa structurată ori academică) reprezintă un mod de a folosi atât avantajele tehnicii tradiționale de dezbatere, cât și apropierea de situațiile reale pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson și Johnson
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de folosit. Rămâne în sarcina cititorului nostru să le experimenteze, să le adapteze și să le combine pentru a-și dezvolta propriul concept de învățare eficientă. Bibliografietc "Bibliografie" Altman, S.; Valenzi, E.; Hodgetts, R. (1985), Organizational Behavior - Theory and Practice, Academic Press Inc., New York. Argyle, M. (1983), The Psychology of Interpersonal Behaviour, Penguin, Londra. Badders, B. (1998), „Collaborative Work”, Ideas that Work Magazine, Eisenhower National Clearinghouse (ENC), Ohio. Baloche, L.; Mauger, M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
afaceri și „miliardari”). Academics, incluzând cercetătorii și studenții din instituțiile de învățământ superior. Există un important schimb de academicieni și cercetători între universități și instituții similare pentru diferite perioade de timp. Unele sunt pe termen scurt poate pentru un an academic, altele permanente (fenomenul clasic de brain drainexod al forței de muncă înalt calificate). Un număr din ce în ce mai mare de tineri urmează studii în străinătate la toate nivelurile universitare. Military personnel (personalul militar). Ei sunt excluși automat din categoria migranților și majoritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2001). Go west, young man, go west? Treasury Working Paper, 1/7 Wellington. Carrington, W.J., Detragiache, E. (1998). How Big is the Brain Drain? IMFWorking Paper, 98. Casey, Tom, Mahroum, Sami, Ducatel, Ken, Barré, Rémi. (2001). The Mobility of Academic Researchers. European Commission, Joint Research Centre. Constantin, Daniela-Luminița. (2002). Resursele umane în România: mobilitatea teritorială, București: Editura ASE. D’Costa, A. (2004). Globalisation, Development and the Mobility of Technical Talent. India and Japan in Comparative Perspective. UNU-WIDER Working Paper
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ed. a II-a, 1998). București: Editura Univers Enciclopedic. Druker, P. (2000). Managerial Challenges for the 21st Century. Basic Books. Ferro, Anna. (2004). A picture of the highly skilled labour migrations from Romania, International Roundtable on Brain Drain and the Academic and the Intellectual Labour Market in South-East Europe, UNESCO-CEPES, The European Centre for Higher Education, București 18-19 iunie. Gaillard, J., Gaillard, A.M. (1998). The International Circulation of Scientists and Technologists: A Win-lose or Win-Win situation? Science Communication, vol. 20, 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care predă un curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul cuvenit, odată cu venirea la catedră a lui Dimitrie Gusti în 1910, în urma unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologiei, iar efectele acestor beneficii s-au văzut după 1990 în crearea unui mare număr de facultăți sau secții de sociologie, în funcționarea unor instituții de cercetare și în constituirea unui corp de profesioniști cu poziții de vârf în lumea academică autohtonă și internațională. Cele două teme aprofundate în Istoria sociologiei românești sunt pline de idei și sugestii de interpretări. Prima se referă la devalorizarea antreprenorilor privați, odată cu instituirea socialismului de stat, a doua dezbate instituționalizarea capitalului social-politic și contraselecția clasei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unele dintre carențele semnalate sunt pe cale să fie depășite. În ultimii ani au început să apară și lucrări de sinteză, cu viziuni cuprinzătoare asupra modernității românești, elaborate din perspective comparative, dar care nu sunt cunoscute, din păcate, decât în cercuri academice restrânse. Semnalez, în treacăt, două lucrări de asemenea factură, datorate unor autori de prim rang ai școlii sociologice actuale. Am în vedere cartea lui Ilie Bădescu, Idei politice românești (Editura Mica Valahie, 2004), și pe cea a lui Dan Dungaciu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
putea deveni, într-adevăr, în urmă cu o sută și ceva de ani, un „brand” al gândirii românești. Dar trebuie spus că nici unul dintre autorii de prim rang ai acestei teorii nu a reușit să impună în mediul științific și academic european conceptele și perspectiva lor analitică originală asupra procesului de modernizare. Autorii români ai teoriei erau și ei marcați, seduși sau timorați de prestigiul științific al teoriilor sociologice occidentale (într-o perioadă când „constrângerile modelului occidental erau prea puternice”, notează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
, publicație editată în anul 1903, sub egida Întrunirii Academice Române „Bucovina”; apare la Cernăuți, un singur număr. Intenția programatică a editorilor este ca „de la un suflet la altul, de la o idee la alta să ducă pe aripile însuflețirii naționale acele simțăminte frumoase și acele inspirațiuni nobile, care sunt în
ALMANAH LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285271_a_286600]
-
Societății, când scriitorii români intenționaseră să-și dea concursul în vederea scoaterii la lumină, din cinci în cinci ani, a unui almanah care să facă „cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat), Liviu Rebreanu (Învățătorul), publicistică semnată de Al. Mocsonyi, At. M. Marienescu, Ioan Slavici (Creșterea rațională - un eseu despre om văzut
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin a primit
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
de Bogdan Crețu, Editura Compania, București, 2011. Coordonează volumul Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012. Stagii de cercetare la Paris, Roma, Barcelona. Cronicar literar, eseist; a publicat peste 500 de articole în principalele reviste de cultură și academice din țară. Semnează prefețe la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în "Ziarul de Iași". Premii: Premiul pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și înfurcată, numit la noi "gaiță" sau "șorliță""3. Controversele lexicale nu au însă autoritate în domeniul ornitologiei. Neavând suficiente cunoștințe pentru a porni o cercetare pe cont propriu, voi merge pe mâna unui specialist la care aderă comentatorii ediției academice din 1974: Al. Filipașcu. În articolul său din 1969, Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, autorul identifică Brehnacea cu acvila țipătoare sau cu acvila de munte. În orie caz, cu o acvilă: "Înainte de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament prosocial, opusul manifestărilor violente. în consecință, putem afirma că bunăstarea psihologică a copilului, adolescentului, precum și a adultului este în mare măsură afectată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]