19,920 matches
-
se înrolează în armată, numai pentru că o văzuse pe logodnica sa, Marta Domșa, privind cu admirație un ofițer ungur. Din primele zile, eroul ia contact cu fața nevăzută a războiului și se cutremură. Acesta asistă la spânzurarea locotenentului ceh Svoboda, acuzat de dezertare la inamic, ascultă reflecțiile căpitanului Klapka, este din ce în ce mai tulburat. Apostol Bologa, ofițer artilerist, apreciat, decorat, cere să nu fie trimis pe frontul românesc, să lupte împotriva alor săi. El și alți ofițeri de alte națioalități erau supravegheați de către
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
știa că trebuie să respecte jurământul de credință, și totuși în fața acestor realități crude începe să șovăie. Venind acasă într-o permisie, rupe logodna cu Marta pentru că a auzit-o vorbind ungurește și îl lovește pe un individ care îl acuză de șovinism. Destinul face ca viitoarea lui logodnică, Ilona, să fie unguroaică, fiica groparului Vidor din satul Lunca, unde se afla frontul, chiar în fața românilor. Apostol Bologa privește îngrozit cum militarii maghiari îi spânzurau pe țăranii români, acuzându-i de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care îl acuză de șovinism. Destinul face ca viitoarea lui logodnică, Ilona, să fie unguroaică, fiica groparului Vidor din satul Lunca, unde se afla frontul, chiar în fața românilor. Apostol Bologa privește îngrozit cum militarii maghiari îi spânzurau pe țăranii români, acuzându-i de spionaj, deși ei mergeau în spatele frontului să-și apere ogoarele. El a fost numit din nou între jurații care condamnau la moarte. Se hotărăște să dezerteze și să treacă de partea românilor, este prins, noaptea, de locotenentul Varga
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cincea elegie Textul din A cincea elegie a fost conceput sub forma unui proces absurd, unde "inculpatul" nu înțelege acuzațiile și sentințele, din cauza limbajului. El nu înțelege nimic din înțelesurile secrete ale realului. La tribunalul "frunzelor, umbrelor, merelor, păsărilor", "inculpatul" acuzat de "ignoranță", "plictiseală", "nemișcare" așteaptă sentința. În timpul procesului, acesta face eforturi să înțeleagă motivele pentru care a fost condamnat. Sentințele "sunt parafate cu măruntaie de pasăre" sau sunt "scrise în limba sâmburilor". Acuzatul este convins că este învinuit pe nedrept
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și limitele cognitive; 6. Perspectiva paradoxală. Lumea nu numai că refuză să se lase cunoscută, "pe cale rațională", "dar și condamnă neputința de a cunoaște" (Daniel Dimitriu). Poetul a recurs la o parabolă, desfășurată în termenii unui proces, unde inculpatul este acuzat de o vină pe care n-a comis-o, iar din altă perspectivă, procesul pare justificat. În universul poetic, lumea este reprezentată de "umbre", "mere", "frunze", "păsări"; lucrurile sunt personificate și "între ele" se stabilesc diferite relații. Elegia se bazează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău[Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a face din fiicele lor partenere de tandrețe. Cunosc însă tați care conviețuiesc de ani de zile cu fiicele lor, iar mamele sunt împăcate, după ce mai întâi au fost disperate. Mamele par să-și apere soții; când o fiică își acuză tatăl de viol, mama este cea care, printr-o reacție de respingere, neagă tot ce s-a întâmplat, ceea ce este în favoarea soțului. Acest lucru este capital pentru fată. În loc să intre în tabăra femeilor, ea dobândește astfel un fel de al
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de tip conspirativ, cu fratele ei. Iar această alianță va duce la multe fapte condamnabile, spre disperarea mamei. Complexul Fedra. Căsătorită cu Theseu, Fedra se îndrăgostește de fiul acestuia dintr-o căsătorie anterioară. Pentru a nu fi descoperită, ea îl acuză pe băiat de a-i fi făcut avansuri, ceea ce duce la pedepsirea lui. Uită-te bine la profesoara ta de engleză! Te privește ca și cum ar fi îndrăgostită de tine, dar notele tale scad văzând cu ochii. Poate veți avea odată
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Național (stagiunea 1888-1889) se sfârșește rău pentru Caragiale, toată presa fiind împotriva lui. Năpasta este primită cu mari rezerve de către critică și public. În 1891, scriitorul este respins de la premiul Academiei prin intervenția mărginită a lui D.A. Sturdza, care îl acuză de imoralitate în operă. Toate acestea contribuie la dezgustul crescând al scriitorului față de lumea în care trăiește, cu atât mai mult cu cât el, împreună cu familia, continuă să se zbată în dificultăți materiale. De câteva ori vrea să se mute
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
1908) vede destinul acelorași comedii ca pe cel al operelor literare ale antichității, inteligibile numai cu ajutorul unei critici masive, pentru explicarea aluziilor la instituții și obiceiuri desăvârșit criticate. De altă părere este critica naționalistă (D.A. Sturdza, N. Davidescu), care îl acuză pe autor că defăimează tot ce este românesc, numindu-l ultimul ocupant fanariot. Dincolo de toate aceste păreri, viziunea satirică asupra burgheziei românești, asupra moravurilor și pseudoculturii, portretul realist al personajelor care sugerează cu atâta putere viața prin gesturi, nume, situații
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și cea bisericească încearcă, prin elaborarea unei anaforale la 4 iulie 1792 și reluată apoi de mai multe ori, să stopeze înzestrarea fetelor pe spinarea bărbaților. Despre ce este vorba? Din ce în ce mai multe fete aduc în fața instanței bărbați pe care îi acuză de seducție și apoi de abandon, miza acestor acuzații fiind obținerea unei zestre sau a unui soț. Unii dintre ei, pentru a scăpa de rușine acceptă compromisul propus de soborul ecleziastic și alcătuiesc zestrea cerută de fată, alții „preferă să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu venit jăluitorului pedeapsă, dar fiindcă și preotul l-au iertat au rămas împăciut“, iată cum stinge mitropolitul Dositei un conflict izbucnit în iarna lui 1799 între Hrisant, brutarul din Răzvad, și preotul Hrisant din mahalaua Hanul lui Șerban Vodă, acuzat că întreține o relație amoroasă cu nora primului. Dintrecei 200 de preoți, care apar în documente, mai mult de jumătate au fost iertați și repuși în funcție la câteva luni după caterisire, deși acuzațiile aduse unora dintre ei sunt destul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în fața soborului și a Prea Sfinției Sale Mitropolitul. Legea le cere să fie „cu cucernicie și supunere“, „să stea în picere, când se judecă, și făr de îșlic“, dar pârâții nu numai că îi înjură pe membrii soborului, ci chiar îi acuză în plină adunare că sunt corupți și că s-au vândut celui care a avut mai mulți bani. La 30 iulie 1786, se află în fața mitropolitului Ilinca Brașoveanca și soțul ei Pană, ambii din București. procesul se judecă de cinci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a acoperit dreptatea și ia fără de a nu avea nici un fel de dreptate și temeiu la zisele ei umblând supărând cu jalbe mincinoase și pă noi“, se apără condicarul. Soborul ecleziastic între justiție și „voie vegheată“ Membrii soborului sunt deseori acuzați de favoritism sau de corupție. Mitropolitul nu trece niciodată cu vederea aceste afirmații, el cere o anchetă asupra celor acuzați că au luat mită sau că au făcut „voie vegheată“ în favoarea vreunui inculpat. Rezultatul anchetelor mitropolitane nu ne-a parvenit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu jalbe mincinoase și pă noi“, se apără condicarul. Soborul ecleziastic între justiție și „voie vegheată“ Membrii soborului sunt deseori acuzați de favoritism sau de corupție. Mitropolitul nu trece niciodată cu vederea aceste afirmații, el cere o anchetă asupra celor acuzați că au luat mită sau că au făcut „voie vegheată“ în favoarea vreunui inculpat. Rezultatul anchetelor mitropolitane nu ne-a parvenit, iar în condică, soborul se disculpă întotdeauna, susținând ne temeinicia acuzațiilor, nici un cleric corupt n-a fost niciodată judecat și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au luat mită sau că au făcut „voie vegheată“ în favoarea vreunui inculpat. Rezultatul anchetelor mitropolitane nu ne-a parvenit, iar în condică, soborul se disculpă întotdeauna, susținând ne temeinicia acuzațiilor, nici un cleric corupt n-a fost niciodată judecat și nici măcar acuzat de luare de mită sau favoritism. Persoane influente intervin însă nu numai pe lângă clericii tribunalului, ci chiar pe lângă mitropolit, în avantajul diferiților „protejați“. Intervențiile sunt vizibile mai ales la nivelul de sus al ierarhiei sociale, pentru că se exprimă deschis și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
micii slujbași se află mai totdea una sub protecția unui boier. La acesta aleargă în momente de restriște sau atunci când au nevoie să le descâlcească vreo problemă cu justiția. Numele lui este invocat în jalbă de către jeluitor, dar și de către acuzat atunci când consideră că influența acestuia îi „acoperă“ dreptatea. Nume ca Brâncoveanu, Văcărescu, Filipescu sau Pârșcoveanu revin adesea pe buzele împricinaților ca un fel de pavăză, sperându-se că ar putea dacă nu să-i sperie pe judecători, cel puțin să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vagi, confuziile nu pot fi evitate. Apoi domiciliul împricinatului nu se cunoaște, el se află pe cuprinsul județului, dar nu se știe cu precizie unde. Ispravnicii de județ privesc misiunea să răscolească tot județul și să-l dea teslim pe acuzat în mâinile neferului care adusese porunca. Ames tecul dintre slujbașii laici și ecleziastici naște confuzie și abuzuri în executarea sarcinilor primite. Astfel, la sfârșitul lui august 1776 preoții din satul Licherești, județul Ialomița, primiseră misiunea de a-l prinde și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mărturia po tlo ge ni lor este clară și bine formulată, botenii mărturisesc numai frânturi din faptele la care au fost martori. Mărturia lor este chinuită, prost scrisă și pe alocuri indescifrabilă. Ba mai mult, acești țărani nepricepuți se văd acuzați de potlogeni că tot ceea ce au mărturisit nu reprezintă adevărul, deoarece „sunt toate rubedeniile ei, iar nu oameni străini dentr-a cel sat“. Importanța mărturiilor este însă acoperită de cununia ilegitimă săvârșită de femeie. Că a suferit sau nu contează mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
discursul reflectă realitatea cotidiană din majoritatea cuplurilor sărace și prezente în arhiva judiciară. femeia nu greșește cu absolut nimic, de scriin du-și viața ca pe „o mare de lacrimi“, dar uneori accentuează trăsăturile negative ale celui pe care îl acuză. În plus, ea omite povestirea anumitor fapte pentru a nu se prezenta pe sine într-o lumină de favorabilă. Mesajul ei trebuie să fie cât mai convingător și, în același timp, să stârnească mila asistenței, să smulgă lacrimile soborului. Femeia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pot fi oricând păcălite și manipulate din cauza statutului lor de inferioritate. Frica de pedeapsa fizică atrage mărturisirea, dar numai pentru urechile curții, căci o dată ieșiți pe porțile Mitropoliei, împricinații neasgă tot și chiar pornesc jalbă împotriva celui ce i-a acuzat, complicând inutil procesul. Alții mai îndrăzneți pornesc jalbă la domnie, acuzându-i pe clerici „că le-au acoperit dreptatea“. Sensibili la astfel de acuzații, domnul și mitropolitul reiau procesul. Sarcina judecătorilor este și foarte dificilă, căci a discerne cu răbdare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Frica de pedeapsa fizică atrage mărturisirea, dar numai pentru urechile curții, căci o dată ieșiți pe porțile Mitropoliei, împricinații neasgă tot și chiar pornesc jalbă împotriva celui ce i-a acuzat, complicând inutil procesul. Alții mai îndrăzneți pornesc jalbă la domnie, acuzându-i pe clerici „că le-au acoperit dreptatea“. Sensibili la astfel de acuzații, domnul și mitropolitul reiau procesul. Sarcina judecătorilor este și foarte dificilă, căci a discerne cu răbdare între frânturile de realitatea pe care fiecare le prezintă, între poveștile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția cere ajutorul celordin jur pentru a-și salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Neaga din Vlăiculești, județul Ialomița, își acuză soțul că nu o chivernisește și că nu-i aduce de cheltuială, ba mai mult, că în vremea răzmeriței a lăsat-o singură fărămâncare și fără protecția necesară. În această situație, s-a văzut obligată să pă ră seas că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]