11,678 matches
-
de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la reforma agrara pentru că nu era de unde, așa că au fost nevoiți să-și ducă traiul fiecare așa cum putea. Într-o schița monografica făcută în anul 1973 de către învățătorul Birișan Grigore aflată în arhiva
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
a existat Castrul Roman Beroe, unde își avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenței lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagări, care avea în acea perioadă înțelesul de cetate și care includea populația militară și civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Obiectivele de importanță arheologică descoperite sunt ruinele bisericii romane baptisteriumul, monezi cu etigiile unor împărați romani din secolele al II-lea și al III-lea d. Hr., schelete de acum 1500 - 1600 de ani. Această cetate a
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
gorunul) care au fost declarate monumente ale naturii iar pădurea "Rezervație silvică". Suprafața actuală a acestei păduri este de aprox. 100 ha. În secolul XIX avea o întindere de cel puțin 4 ori mai mare însă nevoia constituirii de pământ arabil promovată de proprietarii de atunci a făcut ca ea să fie defrișată masiv prin arendare pe 2 sau 3 ani investitorilor interesați de lemnul acesteia. Mare lucru nu s-a făcut cu acest pământ deoarece fiind lipsit de stabilitate, a
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
ici, pe colo și cu câteva oi care încearcă să pască ceea ce nu se găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
sud a județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al râului Râmna. Denumită în vechime Târgul Cucului, localitatea s-a numit apoi Plaginești (după numele moșiei boierului Alexandru Plagino, care avea pe aici zeci de mii de hectare de arabil și păduri), devenit un timp Plăinești (cum apare la înregistrarea nașterii scriitorului Duiliu Zamfirescu din 1858, în Marele Dicționar Geografic al României din 1902 și în Enciclopedia României din 1938), Suvorov în timpul ocupației sovietice și Dumbrăveni după destalinizare.
Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/301873_a_303202]
-
amplasat aeroportul civil Mihail Kogălniceanu, care lega municipiul Tulcea cu orașele București și Constantă. În prezent, cursele de pasageri sunt suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
în liga județeană a județului Totova ( cu reședința la Bârlad) apoi după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 s-a înscris în liga județeană Vaslui. Echipa se numea «Avântul Ibănești». În 1980, terenul de fotbal a fost transformat de comuniști în teren arabil, un alt teren de fotbal fiind creat aproape de școală, pe șes în zona numită "Târna", teren folosit aproape exclusiv de elevi deoarece datorită migrației tinerilor către orașe, devenise dificil de creat o echipă de fotbal formată din adulți . După căderea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
secetoase iar iernile geroase. Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două corpuri de liceu (cu o suprafață de 4336 m), două
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
mai în vîrstă, amintesc de familii de boieri care au deținut moșii imense. Trei dintre familiile cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren arabil, vita-de-vie și păduri. Chiar lîngă biserică din Pogana se află mormîntul și un mic monument funerar al uneia dintre descendentele familiei Sturdza, Smaranda Sturdza. Potrivit spuselor localnicilor, statuia o reprezintă pe Smaranda Sturdza fără brațul drept, întrucît femeia chiar și-
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
În momentul de față mai trăiesc și descendenți ai unora dintre aceste familii de boieri. După decembrie ‘89 am fost nevoiți să le retrocedam o parte din averile înaintașilor lor. A fost vorba de cîteva sute de hectare de teren arabil, vie și pădure. Mulți dintre urmașii acestor boieri nu locuiesc în comuna, sînt împrăștiați pe la București, Brașov și alte colțuri ale țării. Foarte puțini dintre ei au păstrat pămînturile, căci majoritatea le-au vîndut unor firme din județ care sînt
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei lui Werenka, doar 56 familii, dar numărul familiilor crește, până în 1784, la 111, în tabelul parohiilor fiind menționate „Capucodrului încoace de apa Moldovei” (Capu Codrului) și „Capucodrului dencolo de apă” (Capu Câmpului). Din Ardeal
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
filială din Vorniceni (sau Tolova Mică). A fost dăruită de fiii lui Dragoș-Vodă (incorect, fiind vorba de Drăgoi, fiul Vasutcăi, strănepot marelui pan Drăgoi, n.n., de monahul Teodosie și de sora sa Eudochia mănăstirii Voroneț. ...Comuna posedă 959 hect. pământ arabil, 155 hect. fânațuri, 45 hect. grădini, 450 hect. islaz, 3 ari vii, 209 hect. pădure, 11 ari heleștee. Se găsesc 135 cai, 886 vite cornute, 731 oi, 709 porci, 116 stupi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoiești se
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în care se varsă râul hantesti care străbate satul Hănțești. Fauna este reprezentată de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului. Satul Berești este așezat la o distanță de 4 km nord de centrul comunei. Satul Arțari se află la o distanță de 9 km nord-vest
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
județul Suceava, Moldova, România. La jumătatea secolului al XIX-lea, pe teritoriul actualului sat Poiana, pădurea era extrem de întinsă, faldurile ei părând a fi fără margini. În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise boierului Lupu Răftivanu, care moștenise un întins perimetru arabil și de păduri. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci. Într-o poiană aflată în pădure, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare. Silvicultura Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea de precipitații este de peste 700 mm³ anual, capătă diferite grade de podzolire. Vegetația zonei se încadrează în cea de pădure, dar depresiunea propriu-zisă este despădurită, în mare parte arabilă și locuită (sau locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916 - fânaț; 569 - pășune), iar restul constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Căra. În anul 1346 satul Boju, alături de Pată și Rediu, erau parte integrantă a moșiei nobilului ungur Chech de Rediu. Conform unei statistici din 1720 satul se întindea pe o suprafață de circa 700 iugăre, din care circa 600 erau arabile, diferența reprezentând fânețe naturale. În anul 1900 statisticile consemnează extinderea satului, suprafața fiind de 3381 iugăre (circa 1700 ha), ponderea fiind deținute de familii nobiliare maghiare. Încă din timpul românilor, Boju a constituit răscruce de drumuri ce lega exploatarea de
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
de 26 m, partea carosabilă 7,5m X 2, fundația este din piatră spartă. În zona Șesul de Sus-Chișter este un pod cu 15 piloni. Suprafața satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]