13,186 matches
-
Stahl și Nicolae Iorga. Copil fiind, Paul H. Stahl își amintește că atunci când a fost în vizită în casa lui Nicolae Iorga a fost uimit de numărul impresionant de cărți: „Avea mai multe cărți chiar decât bunicul meu. Că și bunicul meu avea casa plină de cărți, până sus urcau cărțile, pe toți pereții” (p. 68). Henri Stahl, pentru că despre el este vorba, a scris o lucrare fermecătoare despre viața cotidiană din Bucureștii anilor de început ai secolului trecut. Referitor la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
HOGAȘ, Calistrat (19.IV.1847, Tecuci - 28.VIII.1917, Roman), prozator. Era fiul Marioarei (n. Stanciu) și al lui Gheorghe Dimitriu, preot. Numele i-a fost schimbat în școală cu porecla unui bunic, pentru a fi deosebit de alți elevi omonimi. A făcut liceul la Iași, la fosta Academie Mihăileană (devenită Liceul Național; 1859-1867), unde i-a avut colegi de clasă pe A. D. Xenopol, Al. Lambrior, V. Conta, G. Panu, C. Dimitrescu-Iași, iar printre
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
mult umor, cu o exprimare mai puțin caducă este și piesa Omul de zăpadă (1927), spectaculoasă prin răsturnările de situație care aduc biruința iubirii adevărate asupra aventurilor galante. Mai lipsite de substanță și de calități sunt comediile în trei acte, Bunicul (1913), Cuceritorul (1914), și cele într-un act, Mătușă-mea (1914), Boier Buflea (1916), Rândunica (1917), Vălul de pe ochi (1918), Femeia și telefonul (1929). Un reviriment cunoaște autorul cu farsa Încurcă-lume (1929), jucată mulți ani în București și în marile
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Domnița Ruxandra, București, 1907; Floare de nalbă, București, 1908; Noaptea Învierii, București, 1909; Când ochii plâng. A fost odată, Craiova, 1911; Păianjenul, București, 1913; Bunicul, București, 1913; Cuceritorul, București, 1914; Sorana (în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești), București, 1916; Caricatura sub ocupație, București, 1918; Vălul de pe ochi, București, 1918; Mărgeluș, București, 1921; Șeful gării, București, 1924; Seară pierdută, București, 1925; Aripi frânte, București, 1925; Omul
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
contextul social și cultural în care s-a realizat Maria Tudor, solistă reprezentativă a muzicii populare din Țara Moților. În Peregrin prin Siberia (2001) D. P. relatează o călătorie întreprinsă în anul 2000 în regiunea Omsk din Siberia pe urmele bunicului său, prizonier acolo timp de două decenii, după primul război mondial. Descrierea locurilor, oamenilor și a mediilor alternează cu reveniri asupra unor întâmplări petrecute pe Valea Sfârdinului din Banat, ținut al copilăriei, al repatrierii prizonierului și familiei sale. Octavian Goga
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
nici în munții Gramostei / nici la Samarina în Pind, nici la Hrupiște / nici la Perivole [...]/ și n-a băut apă din ghiumi” și nici n-a mâncat „pita tu sinie, coaptă sub țest”, „n-a sărutat mână de bătrân / de bunic de mume venerate / cu mâini aurite / nu și-a așteptat smerită logodnicul / nu s-a făcut mireasă, fără a-și fi cunoscut dinainte mirele”, va rămâne străină de o lume ce a fost cândva imaculată moral, evanescentă, o lume parcă
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
, Sărina (3.I.1894, Bacău - 8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Cotu Vameș, j. Neamț - 8.VI.1967, Iași), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Petrovici) și a lui Gheorghe Gavrilescu, învățători. Între alte pseudonime folosite în reviste (Dona Sol, Magda, Ofelia), de menționat este Alexandra Casian, după numele bunicului patern, preotul Gavril Casian. Pseudonimul sub care este cunoscută i-a fost ales de G. Ibrăileanu și M. Sadoveanu. În 1898 familia sa se mută la Iași, unde C. urmează școala, liceul, apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie, dar
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
barbare ale acțiunilor politice - Cronica personală a lui Laonic, reluată în 1977 sub titlul Întors din singurătate. În 1970 îi apare volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de piesele deja reprezentate, sunt incluse aici Bunicul, Artre cu litere de platină, satiră, în manieră ionesciană, a gândirii dogmatice și a cultului personalității, distinsă cu Premiul revistei „Amfiteatru”, și Panta rei, scenariu de pantomimă. Publicată în revista „Teatrul”, piesa Schimbarea la față este o frescă expresionistă, cu
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
că numărul orelor de muncă al femeilor, la sat și la oraș, era mult mai mare decât cel al bărbaților. Implicarea femeilor necesita servicii pentru copii pe perioada în care mamele erau la muncă. Pe de altă parte, în familie, bunicii au devenit în aceste condiții foarte importanți pentru creșterea copiilor. Din perspectiva teoriei atașamentului, generații întregi de copii au fost expuse suferinței de a nu beneficia de o figură de atașament stabilă, caldă, disponibilă, consistentă. Sacrificiile pentru realizarea investițiilor masive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modelat de habitudinile mentale și comportamentale ale oamenilor care au trăit în perioada comunismului. Apoi, acest trecut este extrem de apropiat și din alte motive: cei care au avut de suferit de pe urma instaurării regimului comunist nu sunt alții decât părinții și bunicii noștri. Cu alte cuvinte, nu am fost nevoiți să căutăm foarte departe în timp și spațiu oameni care au avut de suferit de pe urma instaurării comunismului. Aici sunt bucuros să menționez și să mulțumesc contribuției generoase a domnului Dumitru Bazon, Președinte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a întrebat: "Ce faci, mă, stai aici ca un pustnic? Ai să înnebunești în casa asta singur". C. I.: Băiatul nu era cu dumneavoastră la Galați? S. Ț.: Ba da, dar era vară și era în vacanță la bunici. Că bunicii lui din partea mamei au spus, după moartea soției, să-l las la ei un an de zile - intrase în clasa I-a -, să fie la ei o părticică din fiica lor. Eu le-am înțeles durerea lor, a fost mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
opozantă. De aceea cred că familia dumneavoastră a fost vizată: odată pentru că aveați mult pământ și apoi erau și mulți intelectuali în cadrul ei. Aș dori să-mi vorbiți despre istoricul familiei dumneavoastră. Aș vrea să-mi vorbiți, de exemplu, despre bunicul dumneavoastră dinspre partea tatălui. Dacă l-ați cunoscut, dacă a făcut politică, ce avere a avut și așa mai departe. Radu Ralea: Pe Costică Ralea nu l-am cunoscut. Am vorbit cu sora mea de la Brașov, care este mai mare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce avere a avut și așa mai departe. Radu Ralea: Pe Costică Ralea nu l-am cunoscut. Am vorbit cu sora mea de la Brașov, care este mai mare decât mine, și am întrebat-o despre averea pe care o deținea bunicul meu. Mi-a spus că străbunicul meu, tatăl lui Costică Ralea, a fost grec și cică ar fi venit din Grecia cu foarte mulți bani și ar fi cumpărat vreo mie de hectare de pământ prin zona Prutului. După Primul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
studii la Paris. Mătușa mea, căsătorită cu un doctor, era pictoriță. Vărul meu de la Fetești are încă tablouri pictate de mâna ei. Și nu știu dacă mai sunt pictori acum care să facă tablouri asemănătoare. C.I.: Mi-ați spus că bunicul dumneavoastră, Costică Ralea, a fost proprietar peste 300-400 de hectare de pământ și bănuiesc că, după ce s-au căsătorit frații și surorile tatălui dumneavoastră, aceștia au primit moștenire fiecare, astfel încât tatăl și familia dumneavostră rămăsese cu 100 de hectare. R.R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
auzit dă voi! Eram director general în minister". "Și de ce n-ai venit niciodată?" Dar inginerul Codru nu putea să spună că este rudă cu noi, foști deportați politic, pentru că-și pierdea imediat postul, funcția, tot. C.I.: Pentru a recapitula: bunicul, Costică Ralea, posesor a 300-400 de ha. de pământ a avut 6 copii: 3 băieți și 3 fete. Tatăl dumneavostră a moștenit așadar 100 de ha.: 50 de hectare trecute pe numele mamei dumneavoastră, celelalte 50 pe numele tatei. R.R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Tatăl dumneavostră a moștenit așadar 100 de ha.: 50 de hectare trecute pe numele mamei dumneavoastră, celelalte 50 pe numele tatei. R.R.: Tata a mai și cumpărat pământ, că n-a moștenit el chiar 100 de hectare în cap de la bunicul meu. Mai avem ceva acte originale de la bunicul meu. Am căutat și în arhivele statului chiar și la Galați. Mai ales inventarele făcute atunci când ne-au deportat, pe acelea le-am căutat. C.I.: Din ce anume mai era alcătuită proprietatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
50 de hectare trecute pe numele mamei dumneavoastră, celelalte 50 pe numele tatei. R.R.: Tata a mai și cumpărat pământ, că n-a moștenit el chiar 100 de hectare în cap de la bunicul meu. Mai avem ceva acte originale de la bunicul meu. Am căutat și în arhivele statului chiar și la Galați. Mai ales inventarele făcute atunci când ne-au deportat, pe acelea le-am căutat. C.I.: Din ce anume mai era alcătuită proprietatea familiei dumneavostră? R.R.: Aveam două case în curte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a pățit nimic, numai că a stat două zile îngropat în pământ până când suflul exploziei unui alt obuz l-a destupat de acolo. S-a întors din război cu șoc psihic post-traumatic. C.I.: Două case? În aceeași curte? De ce? R.R.: Bunicul, Costică Ralea, n-a vrut s-o recunoască pe mama și nu i-a dat voie tatei să se căsătorească cu ea, că era țărancă și nu avea pământ. Și era și diferența de clasă: nu putea s-o primească
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
recunoscut copiii. Tata i-a facut casa cu de la sine putere și clandestin, dacă putem spune așa, iar mama a stat în acea casă până s-au născut copiii, care au purtat numele mamei, Racoviță. Abia după ce-a murit bunicul s-a mutat și mama la conac, unde ne-am născut ultimii trei copii. Sora tatei, doctoreasa, i-a cununat, apoi au spart gardul dintre conac și casa în care a stat mama până a murit bunicul. Una din surorile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce-a murit bunicul s-a mutat și mama la conac, unde ne-am născut ultimii trei copii. Sora tatei, doctoreasa, i-a cununat, apoi au spart gardul dintre conac și casa în care a stat mama până a murit bunicul. Una din surorile mele a jucat la nunta mamei, că o parte din copii erau mari când s-a cununat mama cu tata. C.I.: Dar tatăl dumneavostră când a decedat? R.R.: În 6 decembrie 1943. Tata a avut noroc că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de roșiori. Fratele meu era la liceu atunci, eu eram copil, aveam doar vreo 6 ani la vremea aceea. C.I.: Îmi spuneați, tot înainte de a înregistra, că tatăl dumneavostră a fost liberal și a făcut politică activă la fel ca bunicul dumneavoastră, care a fost prefect de Galați. R.R.: Bunicul avea o funcție de coordonare, ceva mai sus decât un prefect, dar n-aș putea să vă spun sigur. Sigur este că a fost deputat de Galați din partea Partidului Național Liberal iar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eram copil, aveam doar vreo 6 ani la vremea aceea. C.I.: Îmi spuneați, tot înainte de a înregistra, că tatăl dumneavostră a fost liberal și a făcut politică activă la fel ca bunicul dumneavoastră, care a fost prefect de Galați. R.R.: Bunicul avea o funcție de coordonare, ceva mai sus decât un prefect, dar n-aș putea să vă spun sigur. Sigur este că a fost deputat de Galați din partea Partidului Național Liberal iar funcția pe care o avea depășea în rang funcția
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
autorităților comuniste. Voiau să facă colectivizarea și v-au deposedat prin forță de întreaga avere. R.R.: N-am avut într-adevăr nicio altă vină! C.I.: Câte camere avea casa în care locuiați? Era casă mare, conac? R.R.: Conac a avut bunicul în care a locuit doctoreasa, sora tatei, și avea vreo 10 camere. Dar bunicul a mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea statut de boier în sat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avere. R.R.: N-am avut într-adevăr nicio altă vină! C.I.: Câte camere avea casa în care locuiați? Era casă mare, conac? R.R.: Conac a avut bunicul în care a locuit doctoreasa, sora tatei, și avea vreo 10 camere. Dar bunicul a mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea statut de boier în sat? R.R.: Da! Boier îi ziceau lui tata, că oamenii din sat i se adresau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]