15,628 matches
-
Este un roman în care lirismul se împletește cu cruzimea faptelor. "O carte minunată, trist-amară a unei autoare care a știut ce vrea și ce poate să scoată dintr-o simplă poveste"809. Același subiect este întâlnit și în articolul Doinei Ioanid, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin. Ca o completare la cele spuse anterior, în articol se mai precizează că romanul "este o confesiune necruțătoare a unei femei care și-a pierdut rădăcinile, identitatea"810. Personajul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a pierdut rădăcinile, identitatea"810. Personajul principal al romanului, obligat mereu să-și ascundă originile, intră în opoziție cu scriitoarea care "își descoase buzele"811 pentru a scoate la lumină amănunte ale unei lumi în care durerea a făcut legea. Doina Ioanid își încheie articolul spunând că Vacile lui Stalin este poate una dintre "cele mai tulburătoare mărturisiri despre eroziunea interioară și efectele ei, mai ales în absența cuvintelor"812. 5.3.2. Sofi Oksanen în "Suplimentul de cultură" În numărul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 13. Iliescu, Irina, Anna-Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 26. Iliescu, Mircea, Confluențe româno-finlandeze, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 5. Ioanid, Doina, Istorii&storia, în "Observator cultural", nr. 616, martie 2012, p. 10. Ioanid, Doina, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin, în "Observator cultural", nr. 652, nov. 2012, p. 15. Iorgulescu, Mircea, Însemnări după o călătorie în Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Anna-Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 26. Iliescu, Mircea, Confluențe româno-finlandeze, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 5. Ioanid, Doina, Istorii&storia, în "Observator cultural", nr. 616, martie 2012, p. 10. Ioanid, Doina, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin, în "Observator cultural", nr. 652, nov. 2012, p. 15. Iorgulescu, Mircea, Însemnări după o călătorie în Finlanda, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în text un tip de "spiriduș". 793 Sublinierea autorului. 794 Tove Jansson, op. cit., pp. 49-50. 795 Avanto este o practică foarte apreciată chiar și în Finlanda de azi. 796 Sofi Oksanen, Ziua când au dispărut porumbeii, Iași, Polirom, 2013. 797 Doina Ioanid, Istorii&storia, în "Observator cultural", nr. 616, martie 2012, p. 10. 798 Ibidem. 799 Alina Purcaru, "Când mi-a apărut primul roman, temele politice nu erau considerate potrivite pentru o scriitoare". Interviu cu Sofi Oksanen, în "Observator cultural", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
800 Ibidem. 801 Ibidem. 802 Ibidem. 803 Ibidem. 804 Ibidem. 805 Ibidem. 806 Cf. Ibidem. 807 Cristina Manole, Lecturi în vremuri de austeritate. Stalinism și nazism, în "Observator cultural", nr. 650, nov. 2012, p. 13. 808 Ibidem. 809 Ibidem. 810 Doina Ioanid, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin, în "Observator cultural", nr. 652, nov. 2012, p. 15. 811 Ibidem. 812 Ibidem. 813 Probabil este vorba de cotidianul "Helsingin Sanomat". Atât în referința din articol cât și pe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tale m-au găsit după o călătorie în Oltenia... Văzând țara voastră întreagă am început să vă înțeleg mai bine, pe voi oltenii. În alcătuirea sufletească a voastră nu mai intră ca notă fundamentală colina, cu unduiri la infinit, deși doina este cântată în Oltenia. Voi ieșiți - scăpați din spațiul mioritic, nostalgic și resemnat al românismului. Olteanul are un alt stil moral pe care i-l dă Dunărea și plaiurile ei largi, ceva neânduplecat, dar mlădios, de o putere care curge
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
păpădia”. Apoi, în timp ce dumneavoastră adăstați să se lumineze mintea și spiritul după prima ulcică de vin gustată pe îndelete, lăutarul din fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul băut gospodărește de mușterii le încălzea sufletele, taraful isca cântece de joc, încât să asude podelele și să curgă țărâna din pod... Nu întâmplător am lăsat la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
bucuria la vederea iubitului prieten a pălit, însă, atunci când, stând de vorbă cu el, ai simțit că ceva nu mai era la locul lui în felul de a se purta al lui Eminescu. Îngrijorarea a crescut după ce ți-a citit „Doina”, scrisă la București special pentru dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, când, înainte de culcare, a scos din buzunar un pistol și, așezându-l pe masă, a motivat „că îi e frică să nu-l ucidă.” Acum eu am să ți
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
-l pe masă, a motivat „că îi e frică să nu-l ucidă.” Acum eu am să ți spun drept că, după atâta amar de vreme, nimeni nu este lămurit dacă Eminescu a fost prezent și a citit sau nu „Doina” la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, din 5 iunie 1883. Ce bine ar prinde o vorbă de a matale care să ne lămurească, pentru că sigur ai fost prezent la serbare... Cine mai știe cât s-a zbuciumat sufletul matale
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer!), sunt „cei mai viteji și mai înțelepți dintre traci” (mulțumesc, Herodot!), au cele mai frumoase doine, cei mai frumoși munți, cele mai bogate câmpii etc. Dacă se întâmplă să-și mai dea în petic cu apucături și năravuri proaste, nu se poate să nu aibă un amestec aceiași străini răuvoitori, interesați să se arate mereu cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
politică îi face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer!), sunt „cei mai viteji și mai înțelepți dintre traci” (mulțumesc, Herodot!), au cele mai frumoase doine, cei mai frumoși munți, cele mai bogate câmpii etc. Dacă se întâmplă să-și mai dea în petic cu apucături și năravuri proaste, nu se poate să nu aibă un amestec aceiași străini răuvoitori, interesați să se arate mereu cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
politică îi face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
str. Trandafirilor nr. 23, tel. 0265/261739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării on-line: www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.librariaeminescu.ro Redactor: Doina Mitroiu Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Grafician: George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 16,50 x 23,50 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargiu nr. 43 cod 700107 • O.P. 1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
toană, Ioana, mei, aviație, iau, iubitoare, mie, piatră, purtarea, aveau; * fiu, a treia, i-au spus, treisprezece, detaliu, amândoi, ți-au spus, remediu, tăiere; * auriu, noaptea, nouă, câine, copiii, carieră, i-a lăudat, scriitor, băiat, aveai, înscriere; * prea, adiere, uitare, doină, biet, seară, plăpumioară, miel, alcool, vulpoi, atenționat; * înfiere, fereastră, suspiciune, bomboană, rescriere, treabă, arămie, creier, miime; * miere, mioare, aseară, lupoaică, aviație, întoarce, zău, știau, câine, aveau, descopereai; * Ionuț, vei, de-al nostru, argintie, al doilea, băieții, trebui, aceea, pâine; * nou
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica pe pisoi // Că vouă ce vă mai pasă / În flanela voastră groasă..."" (Tudor Arghezi, Darurile) (g
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și alții. La lupte: Ion Draica categoria 82kg, Vasile Andrei categoria 100kg. Haltere - Nicu Vlad, categoria 90kg, Petre Becheru, categoria 82,5kg. Aur olimpic pentru atletismul românesc: Maricica Puică 3.000m (bronz la 1.500m), Anișoara Cușmir-Stanciu săritură în lungime, Doina Melinte 1.500m, Vali Ionescu argint la săritura în lungime - atletism. Argint pentru floretistele românce: Dan Aurora, Elisabeta Guzganu, Marcela Zsak, Rozalia Oroș, Monica Weber. Judo primă participare Mircea Frățică categoria 73kg și Mihai Cioc categoria “Open” au obținut bronzul
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
individual compus, gimnastică, Covaliu Mihai sabie, Georgeta Damian-Doina Ignat canotaj - 2 rame fără cârmaci, Constanța Burcică-Angela Alupei Canotaj - 2 vâsle, categorie ușoară; 8+1 canotaj feminin (Georgeta Damian, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Veronica Cochela, Magdalena Dumitrache, Elisabeta Lipă, Liliana Gafencu, Doina Ignat, Elena Georgescu), Marius Urzică cal cu mânere - gimnastică, Mitică Pricop-Florin Popescu canoe 2-1.000m, Gabriela Szabo 5.000m - atletism. Argint pentru sportivii: Câșlaru Beatrice 200m mixt - natație, Olaru Maria individual compus - gimnastică, Lidia Șimon maraton, Andreea Răducan sărituri - gimnastică
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
8 de aur, 5 de argint, 6 de bronz). Aur: Constanța Burcică, Angela Alupei canotaj - 2 vâsle, categ. ușoară, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu canotaj - dublu rame, Rodica Florea, Viorica Susanu, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Liliana Gafencu, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Ignat, Elena Georgescu canotaj - 8+1, Monica Roșu gimnastică - sărituri, Cătălina Ponor gimnastică - bârnă, sol, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu gimnastică - echipe, Camelia Potec natație - 200m liber. Argint: Daniela Sofronie gimnastică - sol, Marius
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Să scriu cum horesc eu ?” “Unii vorbesc despre fluier, dar nu știu să cânte în fluier. Dacă vorbești despre ceva, trebuie să știi. Dacă nu aduci ceva nou, nu exiști.” “Am fost cel mai mare spion în cultura tradițională.” “Includerea DOINEI în patrimoniul UNESCO a fost o notă de presă.” “Omul prin cântec se răbufnește.” “De ce horești ? De osteneala bătrânilor”. ”Eu nu horesc după conservator. Glasul are legătură cu mama, cu tata, străbunica..., nu are legatură cu conservatorul.“ “Horesc când am
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ți-i glasul potrivit aici, trebuie să pleci.” “Glasurile pe care le aveți aici (în Bucovina) nu se potrivesc. Nu prea aveți glasuri.” “Aici vorbește muzica din mine și știința. Nu invidia.” “Glasul e dincolo de cuvânt.” “Să schimbăm lumea cu DOINA !” “DOINA face parte din înotatul în apa limpede.” “Muzica țărănească este ca o pradă: fiecare a luat din ea ce a vrut.” “În nici o țară nu se cântă pe gratis.” (aprilie 1, 2011) Palatul Parlamentului: vernisajul Expoziției “De la emigrare la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
-i glasul potrivit aici, trebuie să pleci.” “Glasurile pe care le aveți aici (în Bucovina) nu se potrivesc. Nu prea aveți glasuri.” “Aici vorbește muzica din mine și știința. Nu invidia.” “Glasul e dincolo de cuvânt.” “Să schimbăm lumea cu DOINA !” “DOINA face parte din înotatul în apa limpede.” “Muzica țărănească este ca o pradă: fiecare a luat din ea ce a vrut.” “În nici o țară nu se cântă pe gratis.” (aprilie 1, 2011) Palatul Parlamentului: vernisajul Expoziției “De la emigrare la integrare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ 7 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Doina Jela a absolvit Universitatea București, Facultatea de filologie. A fost profesoară până în 1990. Jurnalist de presă scrisă și televiziune. Din anul 2004 este editor la editura Curtea Veche, coordonator de colecție. A publicat articole, eseuri, interviuri, în ziare și reviste
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]