13,416 matches
-
altfel cu toate resursele necesare rezistenței critice. Mai cutremurătoare decît decăderea morală a lui Ivan, absorbit rapid de Organizația tentaculară, e luciditatea lui, conștiința acestei prăbușiri, urmărirea procesului degradării personale cu un soi de dedublare masochistă. Fiecare pas spre irevocabil doare mai tare ca precedentul, dar se pare că propria scufundare exercită asupra lui o fascinație paralizantă. E drept că obișnuința creează, cu timpul, o legătură morbidă între victimă și călău, cel dintîi ajungînd aproape să-și iubească lan țurile, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
frumoase și alea, nu zic, și mie-mi plac, dar pe făptași i-au sancționat pe trei luni cu câte o clasă de salarizare. Bine le-au făcut indivizilor, dar, în timpul ăsta, ei au vândut de nu știu câte salarii întregi! Îi doare în cot! Și cât timp au furat ei statului curentul electric și chiar și materialul, că nici pe acesta nu l-au adus de acasă? Vă bateți joc de munca pentru care vă plătește poporul, furați ca în codru și
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
au intrat prin țoale. țăranii s-au ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme, de-atunci e viața mult amară. pământul doare precum dorul. în doină s-au corcit cantate. golanii se zidesc în bronzuri. destinul nostru ne tot bate. rupem răstimpi din calendare iar casele ni-s pușcărie. visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
încercat să nu vorbesc despre moarte să nu o am în măruntaie să nu o preschimb într-o materie ultragiată să nu greșesc față de ea viața mea a fost cu franjuri obișnuiți am fost uneori fericită alteori bolnavă m-a durut pielea am iubit am urât am iubit m-am resemnat am luat-o de la capăt am și cântat cu vocea mea groasă am și plâns puțin m-am îmbrăcat în flori și în negru m-am parfumat cu givenchy am
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
nu te-aș atinge decât cu pene de păun crescute în unghii nu te-aș atinge decât cu mănuși uleioase și tropicale întotdeauna purpurie am să doresc să fii blana mea un osuar simplu de jaguar doar cât să nu doară dragostea sau dimpotrivă ea să doară până la sfâșiere și dezastru.
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
pene de păun crescute în unghii nu te-aș atinge decât cu mănuși uleioase și tropicale întotdeauna purpurie am să doresc să fii blana mea un osuar simplu de jaguar doar cât să nu doară dragostea sau dimpotrivă ea să doară până la sfâșiere și dezastru.
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
a tatălui rămăsese de fapt nedeschisă. Apoi anii uscaseră totu-năuntru. Ca bulbii lalelelor lăsați în plin soare. De-atunci bărbatul, la supărare, îi reproșa mereu pasul strîmb. Dar ea se obișnuise cu timpul, știa cum să-l ia... O durea sufletul de Sabinuța. Ar fi vrut să-i fie alături, să o ajute mai mult. Să nu o trimită în lume, de parcă îndărăt ar fi avut un pustiu. Pînă și el, tatăl, se mai întreabă ce e cu ea. Să
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Când, oare, Marele Socotitor bifa-va, tacticos, denivelarea dintre destinul meu și visul meu? În țara noastră În țara noastră nu mai răsar răsărituri - doar o zare difuză, reflexul unei lumini viitoare ce în suflet ne-a ars și mai doare. În țara noastră nu mai apun asfințituri. S-a stârpit și căldura - nu tu primăveri, și nici veri numai iarnă și omăt pân-la brâu. Iar sub lut fiul tău țintuit lângă un astru căzut. Iubit de liniști, plâns de tăceri
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
Emil Brumaru Și mă durea în piept. Poate era Chiar îngerul, trist cuibărit în mine, Nemaiștiind cuvinte spre-a striga De-atîta rouă rea și de rușine. Se închircise-n sufletul meu cald, La adăpost de carne omenească, Să-și șteargă răbdător nimbul înalt, Aripile să
Și mă durea în piept. Poate era... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8626_a_9951]
-
Maya Belciu Noiembrie Să fie somnul, oare întunecata boare Pe crengile-mi sucite Mai seci, mai dezgolite? Tăcuta-nfiorare Să fie somnul oare? Mă strânge și mă doare Pământul mă alungă Și-naltul nu mă-ndeamnă Mi-e miezul sec Mi-e creanga în destramă Și ce folos că sara Trag rădăcinii mele Puterea și nectara în loc de frunze, stele Mă strânge rădăcina Și porii mi s-au strâns
Poezie by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/8698_a_10023]
-
porți paingii au țesut zăvoare Mai tari decît e ferăria grea. și înăuntru zac pe coridoare Preșuri de aur fără urma ta Care s-a șters de-atîta-ndepărtare. și doar a fost lăcaș ferit cîndva De oameni, pentr-o dragoste ce doare și-acum în spaima sufletelor noastre, Dar nu mai știm să poposim în el Spre zori de zi cu păpădii albastre Suflate de un înger, din crenel...
"E un castel" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8885_a_10210]
-
electricitate de natură subtilă. Mă dezbrac, mă privesc în oglindă. Se mai poate îndrăgosti o femeie frumoasă de mine? Am albit pe la tâmple, am riduri, dantura mi-e proastă, am făcut burtă, pielea mi-e ostenită, lăsată și încheieturile mă dor. Corpul meu a adunat oboseală, rutină, otrăvuri, înfrângeri. Corp repede trecător, corp repede trecător, corp repede trecător: bisericuță însingurată-n câmpie, îngropată de ierburi, ruinându-se tăcută, încet. Am avut comori, munți de aur, tinerețea, acum trebuie să mă-nvăț
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
Ne-am născut cu ele. Nu le ia nimeni de-aici, nu le dăm nimănui. Cartierul e-al nostru: noi ne-am rupt picioarele în gropile de pe trotuar, pe noi ne-au mușcat cîinii și țînțarii, pe noi ne-a durut burta de la apa de la robinet. Noi am transpirat vara, noi am dîrdîit iarna, noi am pășit prin băltoace, prin fleșcăraia de zăpadă cu sare, pe noi ne-au stropit mașinile cu noroi, noi am mirosit gunoaiele neridicate cîte o lună
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
liberalizării comerțului și desfiin țăr ii barierelor și restric țiilor vamale, pe baza acordurilor GATT și a al tor acorduri de integrare re gională, în țările dezvoltate, s a manifestat tendința de dezvoltare a piețelor de desfacere multinaționale. Marii producători dor eau să-și extindă activi tatea dincolo de granițele țărilor lor, trecând, treptat, de la o producție au tohtonă la internaționalizarea și chiar mondial iza rea producției, prin extin derea activităților lor specifice pe toate cont ine ntele lumii. Apar, astfel, așanumitele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ușile, un băiat mai mare a năvălit deodată din spatele ei, pentru a urca primul. Hei, de ce te grăbești așa? l-a întrebat un călător care dorea să coboare din autobuz. Păi vreau să prind un loc pe scaun, că mă dor picioarele îngrozitor! Mia s-a dat ușor la o parte, pentru a nu fi lovită. Completează propozițiile de mai jos și ajut-o pe Mia să demonstreze că este un copil manierat. Să râdem cu Mia! Alin e un copil
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și comportare imorală” Prin citirea acestui „raport”, reiese ideea că atâta timp cât tov. Dimitrev era la Vaslui, toate (sau aproape toate) mergeau strună. Pe timpul cât obligațiile de serviciu îl rețineau la Huși, la Vaslui tovarășii își dădeau în petic sau îi durea undeva de UTC și MTP, lucru care îl enerva la culme pe „guru” cu stea roșie în frunte și cu ciocanul și secera în geanta-i din piele de bou, ca și a proprietarului ei. După ce-și descrie în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineri vasluieni, fără o culoare politică bine definită, au reparat (în scop pur propagandistic) casa unei văduve din Muntenii de Sus, spre invidia „reacționarilor” locali, ei bine, după ce au trimis în noul parlament trei deputați, a început să-i cam doară în cot de nevoile oamenilor, sau, cel puțin așa reiese din documentele pe care le-am cercetat în amănunt. Ni vi se pare de actualitate problema? Iată ce scria același „sărman” tovarăș Petru Bighiu în raportul său: „...pe tărâmul reconstrucției
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scriind mereu în limba lor, vorbeau în grai european. Pe cînd cel de-al Doilea Război Mondial era pe punctul de a izbucni, îl admiram pe Romain Rolland pentru că în 1914 se dovedise mai presus de încăierarea fratricidă, și mă durea că fusese disprețuit pentru faptul că nu putuse să accepte disprețuirile naționale. Am iubit atît de mult muzica, poezia, gîndirea germane, încît nu am putut niciodată, nici chiar în momentele cele mai rele ale asupririi hitleriste, nici chiar în ceasurile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că îl ridică numai pentru câteva zile și îl va da înapoi”. Cum rușii aveau puteri discreționare asupra a tot ceea ce mișca sau nu de pe întreg teritoriul ocupat al României, binențeles că pe marele amator de artă Kapelov l-a durut exact la astarul caschetei de pianul femeii și iată confirmarea: „(...) Sunt 4 luni de când aștept înapoierea pianului sau dovada de ridicare a lui și nici una nici alta nu s’a produs până acum”. Cum zvonul și zvonistica au făcut mereu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zgomot ca preoteasa mai sus...)." Din domeniul scatologiei, este abordată cu decența cerută de educația celor mici constipația și efectele ei (D-l Goe: "Aide, zice mam' mare, ieși odată, ne-ai speriat. Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. De ce? ...te doare la inimă? Nu! Nu pot... E încuiat! zice mam' mare...") iar prin comparații furnizate de experiența de meloman se înfățișează binefacerile flatulenței: simțind mirosul de mititei "cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-i să-mi dea viață, Lucrând și zi și noapte, și vara pe greu soare, Și fără foc pe iarnă când firea toată moare, Când firea toată-ngheață, Ea n avea altă grijă decât să mă ferească De tot ce doare n viață, să poată să mă crească, Să poată a-mi zâmbi.” Costache Negruzzi, un alt creator din perioada pașoptistă, ne oferă, în binecunoscuta sa nuvelă istorică „Alexandru Lăpușneanul”, imaginea unei mame care devine capabilă chiar și de crimă pentru
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
un lemn De foc. Doamne, atât de singur, Atât de singur N-am fost nicicând! Nu-mi ajung ochi să te plâng, Nici cuvinte nu-mi ajung. Drumul meu sub cer e scurt, Drumul tău în pământ e lung. Mă doare căsuța, Grădina ta verde, Toate Câte-au rămas fără tine Mă dor. Nu-mi mai e dor de nimeni, mamă, Numai de tine mi-i dor.” („Litanii pentru orgă”) Aceeași absență dureroasă apare și în poezia „Mi-e dor de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
am fost nicicând! Nu-mi ajung ochi să te plâng, Nici cuvinte nu-mi ajung. Drumul meu sub cer e scurt, Drumul tău în pământ e lung. Mă doare căsuța, Grădina ta verde, Toate Câte-au rămas fără tine Mă dor. Nu-mi mai e dor de nimeni, mamă, Numai de tine mi-i dor.” („Litanii pentru orgă”) Aceeași absență dureroasă apare și în poezia „Mi-e dor de tine, mamă”, o tânguire de o profundă sensibilitate și sinceritate a celui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ajung. Drumul meu sub cer e scurt, Drumul tău în pământ e lung. Mă doare căsuța, Grădina ta verde, Toate Câte-au rămas fără tine Mă dor. Nu-mi mai e dor de nimeni, mamă, Numai de tine mi-i dor.” („Litanii pentru orgă”) Aceeași absență dureroasă apare și în poezia „Mi-e dor de tine, mamă”, o tânguire de o profundă sensibilitate și sinceritate a celui care se simte, chiar și la vârsta maturității, în lipsa mamei, lipsit de sprijin și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de natură financiară ținând de comportamentul irațional al investitorilor la bursă. O analiză privind crizele bancare majore din ultimii 25 de ani au relevat faptul că nu toate crizele au fost Însoțite de o creștere rapidă a volumului creditelor, istoric doare 20% din episoadele de explozie(boom) a creditelor au condus la crize. Barajas și alții(2007) studiind 135 de creșteri explozive a creditului au ajuns la concluzia că doar 23 dintre acestea au precedat crize ale sistemului bancar, numărul majorându
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]