13,290 matches
-
mai capabili să facem față greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener de comunicare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a întregii societăți, este o cauză majoră a derapajelor psihice sau sociale. în cartea sa Politicile fericirii, Derek Bok (2010) arată că o condiție necesară pentru ca o societate să poată fi „fericită”este stabilitatea politică. Stabilitatea politică, economică, socială, interacțională, emoțională sunt interconectate la nivel micro, mezo, exo și macrosistemic. Așa cum susțin Stroufe și colaboratorii săi (2010), atât continuitatea, cât și schimbarea fac parte din dezvoltare. Deci schimbarea e de așteptat, e predictabilă în general și, în anumite limite, suntem capabili
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilient în raport cu conflictele intrafamiliale, având bune rezultate școlare, s-ar putea să înregistreze eșecuri pe planul relațiilor sociale și deci să se dovedească mai puțin rezilient (Wustmann, 2005). Unii autori folosesc de altfel o terminologie specifică și vorbesc despre: „reziliența emoțională”, „reziliența educațională sau școlară”, „reziliența socială”sau „reziliența comportamentală”(Luthar, Cicchetti, 2000). Deși, la prima vedere, capacitățile cognitive exprimate în coeficientul de inteligență al persoanei par a fi caracteristici de bază ale rezilienței, Rutter (2007) arată că, în cazul copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
juca un rol de mediatori asupra adaptării sociale și hormonale a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
combative față de situația dată; găsirea unui sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie; recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie; recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii la diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite situații traumatice se studiază încă. Astfel, există studii care arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protectiv pentru ei, un mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile. De la vârsta mică, au dezvoltat un atașament securizant care le-a susținut comportamentele de explorare. „Atașamentul securizant se acompaniază cu competențe sporite în confruntarea cu stresul emoțional, cu o reglare emoțională eficientă și astfel constituie o bună preachiziție a unui management de succes al stresului.”(Wustmann, 2005, p. 17) Copiii rezilienți, deveniți adulți rezilienți, s-au dovedit la vârsta mică a fi mai încrezători în forțele lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile. De la vârsta mică, au dezvoltat un atașament securizant care le-a susținut comportamentele de explorare. „Atașamentul securizant se acompaniază cu competențe sporite în confruntarea cu stresul emoțional, cu o reglare emoțională eficientă și astfel constituie o bună preachiziție a unui management de succes al stresului.”(Wustmann, 2005, p. 17) Copiii rezilienți, deveniți adulți rezilienți, s-au dovedit la vârsta mică a fi mai încrezători în forțele lor și mai independenți, comparativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Al câtelea ești în fratrie? Ai fost un copil dorit, planificat sau un copil apărut pe neașteptate? Ce evenimente s-au petrecut în jurul nașterii? (naștere prematură, naștere dificilă, copil nedorit, adopție, separare de mama la naștere, spitalizare, probleme fizice sau emoționale ale mamei în timpul sarcinii) 2. Familia De câte ori s-a mutat? Ai fost separat de părinți sau de frați? Cine te-a îngrijit când erai mic? Câți îngrijitori ai avut? Cu cine locuiești acum? Cu cine dormi în cameră? Sunt împreună
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață? 2. Istoric perinatal Ai fost un copil dorit? Te-ai născut prematur? Ai fost ținut în incubator mai mult de două zile? A fost nașterea ta dificilă? A fost mama ta într-o stare precară de sănătate fizică sau emoțională? în timpul sarcinii cu tine a trăit mama ta experiența unei pierderi importante sau vreun eveniment dramatic? Și-au dorit părinții să aibă un copil de alt sex decât ești tu? Ai fost adoptat? Ai fost separat de mama ta la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de alcool, medicamente sau alte substanțe nocive. Prietenii sunt importanți și în această situație, dar de regulă persoana depresivă nu este agreată social. Izolarea socială a persoanei depresive se petrece în mod natural ca un mijloc de apărare împotriva contaminării emoționale care este inevitabilă la interacțiunea cu celălalt. Rețeaua socială rămâne însă importantă atât pentru a sprijini persoana în cauză, cât și pentru a-i facilita accesul la îngrijiri de specialitate. în concluzie, trăirea, procesarea doliului, având ca final internalizarea pierderii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
importantă atât pentru a sprijini persoana în cauză, cât și pentru a-i facilita accesul la îngrijiri de specialitate. în concluzie, trăirea, procesarea doliului, având ca final internalizarea pierderii necesită: timp; sprijin din partea celor din jur; participare empatică la trăirile emoționale ale persoanei în pierdere. Dacă nu se lasă timp suficient prelucrării doliului (de exemplu, imediat după divorț persoana se angajează într-o nouă relație) sau dacă cei din jur nu manifestă sprijin, interes, empatie față de persoana în doliu, riscul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor mecanisme defensive care vor conduce la eșecuri (într-o nouă relație, într-o situație care solicită efort de adaptare), pe plan social, profesional etc. S-ar putea să fie necesară intervenția profesionistului care va avea ca primă sarcină, comunicarea emoțională cu persoana care trăiește doliul. Profesionistul va sprijini persoana să își conștientizeze, să își prelucreze, să își internalizeze pierderea (procesul de prelucrare a doliului). Chiar dacă intervine profesionistul, sprijinul empatic al rețelei sociale private (familie, prieteni, colegi) rămâne esențial. Doliul neprelucrat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuprinzându-i umerii, sau să-i țină mâna; povestea trebuie depănată doar atât timp cât copilul își menține atenția, fără a-l forța, fără a-l obliga atunci când nu mai e atent (lipsa de atenție este o modalitate de protecție atunci când trăirea emoțională e prea intensă, nu mai poate fi suportată); copilul poate să întrerupă cu întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protecție atunci când trăirea emoțională e prea intensă, nu mai poate fi suportată); copilul poate să întrerupă cu întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care-l îngrijesc. Indiferent de forma de intervenție, copilului trebuie să i se asigure înainte de toate o nișă, un spațiu vital în care să se simtă în siguranță sau cel puțin să fie în siguranță. Terapeutul va stabili o comunicare emoțională cu copilul victimă bazată pe discreție, respect al tăcerii copilului până ce acesta va fi în măsură să accepte o relație (o acompaniere) verbalizată (Muntean, 2010). Procesarea informației strivitoare pentru copil nu se poate face de către acesta decât cu o bună
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul victimă bazată pe discreție, respect al tăcerii copilului până ce acesta va fi în măsură să accepte o relație (o acompaniere) verbalizată (Muntean, 2010). Procesarea informației strivitoare pentru copil nu se poate face de către acesta decât cu o bună acompaniere emoțională din partea profesionistului. în acest sens K.A. Dodge spune: „orice procesare informațională este emoțională, emoția fiind energia care conduce procesul, îl organizează, îl amplifică sau atenuează activitățile cognitive și pe de altă parte este experiența dobândită și expresia acestei activități
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
măsură să accepte o relație (o acompaniere) verbalizată (Muntean, 2010). Procesarea informației strivitoare pentru copil nu se poate face de către acesta decât cu o bună acompaniere emoțională din partea profesionistului. în acest sens K.A. Dodge spune: „orice procesare informațională este emoțională, emoția fiind energia care conduce procesul, îl organizează, îl amplifică sau atenuează activitățile cognitive și pe de altă parte este experiența dobândită și expresia acestei activități”. Comunicarea emoțională cu copilul presupune o comunicare empatică a adultului cu copilul despre emoțiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
profesionistului. în acest sens K.A. Dodge spune: „orice procesare informațională este emoțională, emoția fiind energia care conduce procesul, îl organizează, îl amplifică sau atenuează activitățile cognitive și pe de altă parte este experiența dobândită și expresia acestei activități”. Comunicarea emoțională cu copilul presupune o comunicare empatică a adultului cu copilul despre emoțiile și trăirile copilului. Nu întotdeauna copilul are cuvinte și experiența necesară pentru a-și recunoaște emoțiile pe care le trăiește și a vorbi despre ele. în consecință, putem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
emoțiilor. Din punct de vedere neurobiologic este vorba despre dominarea funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel să le poată controla, stăpâni. Comunicarea emoțională cu copilul reprezintă prima sarcină a celui care îl îngrijește (părintele) și modalitatea de bază de intervenție în orice formă de intervenție terapeutică. întreaga evoluție a copilului (în special calitatea atașamentului) este influențată de comunicarea emoțională cu cei din jur
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]