11,327 matches
-
vieții și activității sale, slujba de înmormântare a fost onorată de prezența unor distinse personalități clericale, în frunte cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist, însoțit de doi Preasfințiți Episcopi Vicari și un sobor numeros de preoți, prilej cu care a fost evocată figura luminoasă a acestui confrate, ale cărui generozitate, ospitalitate și bunătate, precum și munca neprecupețită pe altarul Bisericii și al Patriei noastre, nu vor fi uitate niciodată.
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
1866, Alphonse Daudet amintește, în scrisoarea "Leș Étoiles", de mai multe obiecte cerești, între care și de „leș Trois Rois”, referindu-se la "Centura lui Orion". Peste tot, sintagma "Cei Trei Regi" se referă la Cei trei crai de la răsărit evocați în Evanghelia după Matei (Matei 2, 1-12). Referindu-se la acelasi asterism, Daudet îl numește și „le Râteau” (pronunțat: [lɘʁato]), în română „Grebla”.
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
părut a fi un clasic al începutului de secol al XX-lea, a reușit cu ușurință să depășească aerul de perimare care a pândit întotdeauna astfel de demersuri. El a făcut apel viguros la sensibilitatea umană care contractă și nu evocă timpul. O altă tematică intens abordată de Pantazi a ținut de tradiționalismul abordării naturilor statice și a florilor din pictura românească, utilizând noi abordări. Florile sunt ingenios incluse printre peisaje, întregind imaginile despre natură cu grația și parfumul lor. Valeriu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
scena culturală bucureșteana - „Galeria Orizont” și „Atelier 35” - prima sa expoziție personală importantă. Demersul său artistic atrage atenția mai multor personalități majore ale scenei culturale românești. Radu Bogdan, exegetul operei lui Ion Andreescu și filozoful Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii” evocă manieră personală a artistului de a reda lumină: „lumină din launtru care spiritualizează formă”, sau „lumină lină”. Pentru istoricul Răzvan Theodorescu, operă artistului apărea că „o certitudine a viitorului artei românești”., În anii următori, artistul este prezent în expoziții colective
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
să facă din provocare un sistem creativ, Râmniceanu alege spiritualitatea în arta. Artistul definește această căutare că un drum inițiatic spre figură arhetipala a „omului universal”, întruchipare contemporană a omului de la Renaștere. Văzută în adâncul ei, energia creatoare a artistului evocă celebra maximă a lui Camus „orice blasfem este ceremonios, ține de sacru”- într-atât voința de ruptură care traversează creația să este plină de memoria tradițiilor. În 2014, la comemorarea a 300 de ani de la jertfă lui Constantin Brâncoveanu, Ștefan
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
spune lui Tudor Șoimaru: "„Tu nici nu bănuiești câte legături ai în pămîntul acesta pe care-l calci. Noi avem sub brazdă, în țărâna neagră, mai mulți Șoimărești decît cei care trăiesc astăzi. Bunii și străbunii noștri toți sunt dedesubt (...)”". Evocând trecutul țării, Sadoveanu realizează portrete ce se imprimă puternic în conștiința cititorilor: oșteanul viteaz și iubitor de dreptate Tudor Șoimaru, oșteanul cărturar Simion Bârnovă, înclinat spre meditație, hanul tătar Cantemir bei, cu o fire aprigă și neîmblânzită de nomad, boierul
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
anii '50 ai secolului al XX-lea, primii ani ai regimului comunist din România, Milena Savian (Daniela Nane) este o scriitoare dizidentă. Ea scrie un roman intitulat "Departe de America"; în cel de-al II-lea volum al romanului, Milena evocă visurile a doi copii care trăiau într-un sat îndepărtat de la malul mării. Fetița visa ca într-o zi să vadă America. După ce a crescut, băiețelul a devenit marinar, iar în timpul absenței sale iubita lui a fost violată de alți
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
orașul Glastonbury din Somerset, Anglia, Bradley plasează Avalonul ei într-un univers paralel cu Glastonbury, cele două locații coexistând simultan în același loc, trecerea dintr-una în cealaltă fiind posibilă invocând o ceață magică. Conducătoarea Avalonului, Doamna Lacului (o persoană evocată de unele povești arturiene) este identificată ca Mare (Înaltă) Preoteasă în cadrul seriei. Deoarece legendele dau diferite nume acestui personaj, Doamna lui Bradley este un titlu care trece de la o generație la alta. Toate Doamnele Lacului arturiene (Viviane, Niniane, Nimue, etc.
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
bolșevicilor unguri, a fost și familia lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent Român din Sibiu. După ocuparea Budapestei de către Armata Română, a fost numit șef al cenzurii militare , de către Gen. Holban, Guvernatorul Budapestei, la 5.08.1919. Prin acțiunile sale, evocate în cartea sa de memorii "Luptători români ardeleni", tipărită în anul 1940, a adus mari servicii României Mari. Demne de reținut sunt abilitățile lui diplomatice prin care l-a putut convinge pe ministrul de război Bartha să iscălească la 11
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
războiului și al dezumanizării oamenilor, cristalizându-și un ideal moral și începând un drum ascendent, în timp ce Diplomatul își continuă drumul descendent către propriul infern. Stilul narativ al scriitorului este identic cu cel existent în romanele anterioare, inclusiv stilul flash-back-ului. Darie evocă periodic momente din copilăria sa petrecută la Omida, cunoscute deja din "Desculț", precum povestea străbunicii Zarinca și a turcului Daud, care voise să o ucidă, dar a sfârșit prin a se creștina și a o lua de nevastă, sau fapta
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
sunt de 3,60 și respectiv . Între turnuri, se găsesc câte 6 sau 7 deschideri. Pe latura de sud, partea superioară a zidului de apărare (la 9 metri deasupra fundațiilor) este în întregime ocupată de o galerie cu arcade care evocă fațada unei vile: este un element frecvent întâlnit la palatele imperiale, regăsit de exemplu la fațada maritimă a palatului Bucoleon din Constantinopol, sau la palatul lui Dioclețian de la Antiohia. Această galerie este formată din 42 de arcade delimitate de 44
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
care a lăsat-o oratorul Libanios: apartamentele se găsesc la extremitatea unei alei, în spatele unei verande monumentale, în vreme ce una din fațade dădea într-un corp de apă și avea o colonadă și logii. Veranda monumentală a Vestibulului din Peristil poate evoca și fațada din fundalul scenei de pe missoriumul lui Teodosie, uneori identificat cu palatul imperial din Milano. Aceste comparații au condus pe unii istorici cum ar fi Ejnar Dyggve să recunoască în planul palatului din Split un complex ceremonial ordonat de-
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
sunt mai ridicate pentru a rămâne la un nivel comparabil cu construcțiile din partea de nord a complexului și pentru a compensa înclinația naturală a terenului. În anumite aspecte, complexul palațial amintește de arhitectura militară a perioadei: însuși planul ansamblului îl evocă pe cel al unui castru dreptunghiular, după modelul celor construite de tetrarhi în număr mare la frontierele imperiului. Aspectul străzilor este similar unei tabere militare romane: "via praetoria" duce de la poarta de nord ("porta praetoria") la o intersecție cu "via
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
muchia interioară, și nu către poarta principală. Comparația nu este validă decât dacă se recunosc elementele "principia" în edificiile din partea sudică a palatului lui Dioclețian de la Split: Peristilul cu colonada sa și cu veranda monumentală cu arc central ar putea evoca fațada unui "aedes principiorum" al unei cetăți clasice de legiune. Cu caracteristicile împrumutate concomitent din arhitectura militară, cea urbană și cea rezidențială rurală, este de fapt, reluând expresia lui N. Duval, echivalentul unui castel modern. Termenul de „castel” evocă un
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
putea evoca fațada unui "aedes principiorum" al unei cetăți clasice de legiune. Cu caracteristicile împrumutate concomitent din arhitectura militară, cea urbană și cea rezidențială rurală, este de fapt, reluând expresia lui N. Duval, echivalentul unui castel modern. Termenul de „castel” evocă un complex monumental asociat unei reședințe a aparatului administrativ și a dependințelor sale, o arhitectură monumentală și adesea și o incintă fortificată. Dar, așa cum abdicarea voluntară a lui Dioclețian a fost un fapt aproape nou în istoria imperială romană, reședința
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
acesta cu multă vreme însă, au scris Democrit, Aristotel, învățătorul său Platon, și alții . Poemul arab începe cu plânsul pe urmele tribului iubitei ce a părăsit zona de campare, ceea ce poartă denumirea de "al-bukă’ ‘ala-l-’atlăl". Prin urmare, fundamentul poeziei evocă comportamentul literar arab și în același timp comportamentul uman, marcat de nostalgia trecutului. Poetul se refugiază în amintirea zilelor fericite alături de iubita sa, moment ce va constitui un veritabil laitmotiv în literatura arabă de dragoste. Așadar, așa cum și în textul
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
în psihologia musulmană inima sugerează gândurile cele mai ascunse, cele mai secrete, cele mai autentice, baza însăși a naturii intelectuale a omului”. Totul concură către o cunoaștere de sine, determinată de o osmoză între suflet ("pshyché") și spirit ("anima"). Coranul evocă întâmplări legate de iubire la două nivele. Primul nivel analizează atașamentul credinciosului față de mesajul divin și consecințele implicate de acesta. Al doilea nivel este mai concret. Astfel se arată întâmplările amoroase dintre indivizi și consecințele lor (căsătorie, sarcină, fidelitate, gelozie
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
Muhammad pe care unii comentatori l-ar fi contestat, pretinzând că a fost postum, la cererea expresă a meccanilor, care doreau să-l pună la încercare. Profetul ar fi reușit să despice luna pentru a le arăta puterea divină. Coranul evocă acest episod. În Cronica sa, Tabari (839- 923), vorbind despre Creator, spune că acesta i-a poruncit regelui Gavriil ,Să frece luna cu aripa sa ca să-i dispară strălucirea". Graf de la Salle pune accentul pe importanța lunii în folclorul și
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
fetru care este o imagine a pietrei funerare. Sheikhul, considerat a fi mediator între cer și pământ,pășește ultimul în spațiul celebrării. Îi salută pe ceilalți și le primește salutul,după care se așează în fața covorului roșu(a cărui culoare evocă strălucirea soarelui la apus și ultimele sale luciri pe cerul Konyei din momentul în care Rumi a murit,la 17 decembrie 1273). Fără să fie acompaniat muzical,cântărețul intonează laudele lui Rumi către Profet:”Tu ești cel preaiubit de Dumnezeu
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
pentru toate drumurile, etapele și distanțele. Se inspiră din Tabula Peutingeriana și a fost redactată, mai întâi, sub domnia lui Caracalla (Marcus Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian în secolul al XIII-lea, a documentului
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
făpturile închipuite de el le întâlneau pe acelea iscate de imaginația lui Rousseau. Acestea din urmă, potrivit lui Breton, trebuie că mai stăruiau încă, precum duhurile, în ungherele atelierului parizian din strada Perrel. Tot așa și Cătălin Bălescu a știut să evoce, dar și să reinventeze vechile energii ale actului creator, cuibărite prin ungherele atelierului, dar și în sedimentele civilizației europene a imaginii. Unele dintre pânzele lui Bălescu își propun să capteze energiile-semne prin care capodopere ale picturii ne vorbesc de dincolo de
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
colecție „Grand Vintage” Brut Alb Experiența oenologilor de la Cricova pentru prima dată în istoria vinificației moldave, a dat naștere unui veritabil spumant clasic alb brut de 5 ani. Această capodoperă vinicolă se fabrică din soiul Pinot Noir. Este spumantul ce evocă eleganță și clasă prin buchetul său floral fin și gustul său delicat și proaspăt. Acest spumant deosebit se produce conform metodei Champenoise în renumitele beciuri de la Cricova. Spumantul „Grand Vintage 2007” a cîștigat medalia de argint în cadrul celei de-a
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
de 17 capitole nenumerotate. Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al râului Moldova. Prima sa întâmplare pescărească și imaginea bunicului sunt evocate în povestirea „Pește de Moldova” din volumul "Împărăția apelor". La vârsta de 13 ani, după ce familia sa se mutase în 1891 de la Pașcani la Fălticeni, el a pornit împreună cu un băiat mai mare pe nume Culai într-o expediție către
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
7 intervievați din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulți au menționat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiția, onestitatea, cinstea și stabilitatea. Mai puțin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituții. Procentul celor care declară că sunt la curent cu
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
ai competitorilor electorali', se arată în proiectul adoptat. Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului. În cadrul emisiunilor electorale și de dezbateri electorale este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat. Ce cerințe trebuie să respecte spoturile publicitare electorale ' Radiodifuzorii privați pot difuza spoturi publicitare electorale numai în cadrul emisiunilor electorale și de dezbateri electorale, cu respectarea dispozițiilor art. 67 alin. (5) și (6
CNA a adoptat un proiect privind campania electorală. Ce prevede acesta by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101324_a_102616]