12,418 matches
-
larg de 14 m în fundul căruia e cantonat un lac. Nivelul lui e variabil, davadă stă nămolul proaspăt lăsat pe pereți și pe scurgerile parietale. Continuarea e la același nivel în peretele opus. Se ajunge acolo traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după câteva meandre la baza unui perete aproape
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după câteva meandre la baza unui perete aproape vertical care trebuie cățărat. Cu fiecare metru urcat, nămolul dispare și culoarea din jur trece de la brun la maro deschis, roșu, galben și apoi alb. Formațiuni de dimensiuni mari apar în
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
partial explorat. În partea superioară a sălii, printre coloane se poate ajunge într-o diaclaza adâncă în fundul căreia se zărește iaraș Stixul. Peșteră este unul din marile goluri subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
este unul din marile goluri subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare a fost făcută în 1966 de Viorel Ludușan. Era
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
autentice spaniole. Această regiune este afectată pozitiv de către numărul în creștere a vizitatorilor care vin aici. Printre oferte prezente aici se numără cele de natură sportivă (bazate pe apă și pământul de aici), sau cele de natură culturală precum muzeele, galeriile de artă și siturile cu importanță istorică. Gastronomia este de asemenea importantă în această regiune existând aici restaurante locale și internaționale ce servesc diverse feluri de mâncare. Peștele proaspăt este o delicatesă aici (cum este și în alte coste); de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981 Liviu Valenaș cu Clubul Z Oradea descoperă continuarea Galeriei cu Ploaie pe o distanță de 345 m. 1985 Viorel Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981 Liviu Valenaș cu Clubul Z Oradea descoperă continuarea Galeriei cu Ploaie pe o distanță de 345 m. 1985 Viorel Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981 Liviu Valenaș cu Clubul Z Oradea descoperă continuarea Galeriei cu Ploaie pe o distanță de 345 m. 1985 Viorel Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981 Liviu Valenaș cu Clubul Z Oradea descoperă continuarea Galeriei cu Ploaie pe o distanță de 345 m. 1985 Viorel Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
distanță de 345 m. 1985 Viorel Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o formă ovala de 6/3 m. Chiar de la gură începe succesiunea de puțuri, coardă de coborâre se leagă de bradul cel
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
în timpul coborârii. Imediat urmează vericala de 11 m unde coardă se amarează tot de piton că și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide după câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide după câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide după câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
închide după câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]