13,415 matches
-
sistem de credințe și de ideologii, ea țâșnește dintr-un anumit tip de societate, o exprimă. Ea nu se schimbă ușor, prin resemnificări instituționale sau decretarea unei noi orientări ideologice. Dimpotrivă, adesea se schimbă instituțiile, se proclamă o nouă orientare ideologică, dar actorii sociali rămân ancorați În identitatea anterioară. Poate mai importante decât structurile sociale și instituționale sunt legăturile sociale, sistemul de raporturi și ierarhii sociale, modul de raportare la ceilalți. Dar dacă orizontul contextului se multiplică, dacă se lărgește, dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Aceasta s-a Întâmplat În România anilor de după 1944 sau de după 1989! Construirea și evoluția identității presupune o traiectorie caracterizată prin continuitate și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiune cu contextul (politic, social, ideologic, cultural), implantarea Într-un teritoriu dat; o dinamică personală de articulare la un context, o muncă de construire a unui spațiu simbolic; o intersectare a socialului (reprezentat de instituții, colectivități, grupuri) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de altul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
muncă de construire a unui spațiu simbolic; o intersectare a socialului (reprezentat de instituții, colectivități, grupuri) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de altul Într-o concepție coerentă asupra existenței. În măsura În care construirea identității se realizează prin transmisie culturală, ancorare ideologică și practici sociale, prin asumarea unor roluri sociale și profesionale, identitatea subiectului social devine un produs al interacțiunii eu-context, o sinteză social-cognitivă Între eul propriu și multitudinea de euri cu care subiectul intră În contact. Inclusiv din alte lumi, cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dorința acestora de dominare înlocuiește vechea dorință de a unifica lumea creștină, prezentă în Evul Mediu. Dacă în secolul al XV-lea, Carol Quintul încearcă încă să redea substanță titlului imperial, ceilalți cuceritori își justifică dorința de hegemonie prin concepții ideologice universal valabile. În numele luptei împotriva ereziei și a dorinței de a recuceri terenul pierdut de catolicism, Filip al II-lea ; Ferdinand al II-lea de Habsburg încearcă să supună continenti voinței lor, iar Napoleon cucerește Europa ca apărător al concepțiilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de la Contratacion" din Sevilla este antrepozitul cheie al comerțului transatlantic, (vezi Pierre Chaunnu, Seville et l'Atlantique (1504-1650), Paris 1959; Immanuel Wallerstein, op. cit., pp. 103-104). 42 "Encomienda" în America Hispanică a reprezentat o creație directă a coroanei spaniole. Justificarea sa ideologică a fost creștinarea. Principala sa funcție a fost aceea de a oferi mînă de lucru în mine, în crescătoriile de vite, precum și pentru creșterea viermilor de mătase. Encomienda a fost, inițial, un privilegiu feudal, dreptul de a obține prestări de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat? puterea f?r? a putea fi tra?i de cineva la r?spundere, speciali?ții aveau toat? responsabilitatea f?r? nici o putere). �Comunismul� s-a vrut o societate a oamenilor egali. , nu s-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
U.R.S.S., c?derea zidului Berlinului etc. Toate aceste fapte ?i fenomene au marcat sociologia rom�neasc?. Dup? instalarea comunismului, sociologii care s?au afirmat �ntre cele dou? r?zboaie mondiale au fost obligă?i s?-?i precizeze op?iunile ideologice. O parte a acceptat apropierea de �marxism-leninism�, nutrind speran?a c? astfel vor putea s? continue s? fac? sociologie. Treptat sociologii au fost �excomunica?i� din via?a sociocultural? a ??rîi, dar sociologia n-a disp?rut, totu?i, din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a vie?îi sociale care s? fie cuantificabil ?i deci aplicabil diferitelor contexte. Le Play nu seam?n? deloc cu un cercet?tor �n accep?ia modern? a termenului. La el, cunoa?terea era pus? deschis �n slujba unui proiect ideologic: ��n mijlocul confuziei ideilor, a antagonismului claselor ?i a diviz?rîi p?r?ilor, nimic nu este mai urgent dec�ț �ntemeierea adev?rurilor esen?iale, sau refuzul erorilor funeste, pe o metod? la fel de fecund? prin rigoarea să că ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o idee unic?: tratarea faptelor sociale prin referire la un punct de vedere strict psihologic sau individual. S? insist?m asupra faptului c? proced�nd astfel, el era pe faz? cu spiritul timpului s?u, dincolo de toate clivajele politice sau ideologice. 2. Sociologia că �?tiin?? a fiin?elor sociale Expresia �i apar?ine lui Ren� Worms (1903) care �n?elegea s? caracterizeze astfel evolu?ia sociologiei moderne, cel pu?în a aceleia care se rupsese de comtism. Dac? vocabularul folosit este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la cap?tul unei b?ț?lii destul de fierbin?i). Nici o sensibilitate ideologic?, nici o experien?? disciplinar? nu erau sacrificate, ca ?i cum nu era clar �n ochii donatorului dac? economia social? ar fi trebuit s? fie �n principal ?tiin?? politic?, drept sau ?tiin?? umanist?. Un alt semn c? pozi?ia unora sau altora
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se d? �ntre for?ele progresiste aliate inteligen?iei, pe de o parte, ?i birocra?ia ?i clasele reac?ionare, pe de alt? parte. Gravitatea acestei lupte va �mpiedica formarea �n Rusia a unei sociologii ?tiin?ifice, nepoleit? normativist sau ideologic. Altfel spus, sl?biciunea sociologiei ruse?ți trimite mai �nt�i la ra?iuni politice ?i se l?mure?te mai bine atunci c�nd anumi?i intelectuali se rup de mediul lor de origine, c�teodat? de ?ara lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei. Discu?ia politic?, cu caracter ideologic, a fost pasionat? �n cursul anilor treizeci; ea a avut un curios caracter de �alienare�, ideologiile de import, comunist? ?i fascist?, nesuprapun�ndu-se exact peste realit??ile na?ionale�. (Aron, �n 43:5). Din toate aceste motive, cine examina profesia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
universitar? periferic? (Wisconsin) a acestui sociolog (mort prematur �n 1962) �l autorizeaz?, f?r? �ndoial?, s? �nfrunte un establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a unui mare num?r de cercet?tori dornici s? se pun? �n serviciul unei clase muncitoare pe care mul?i o ignor? (Chapoulie, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de sus?inerea guvernului federal, �nainte de toate pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice. Prin această erau completate politic finalit??ile economice ale planului Marshall al c?rui interven?ionism viza ?i �substituirea demersurilor empiriste ra?ionale �n locul tradi?iilor �ideologice� ale europenilor ?i �n locul demersurilor globalizante, iar prin această, �nt?rirea propensiunii pragmatismului ?i explorarea posibilit??ilor de compromis �ntre for?ele sociale opuse�, ceea ce, pe termen lung, ar fi trebuit s? contribuie la apropierea sistemelor politice europene, judecate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de mas? (Alberoni, 1961), s? se structureze institu?ional. Evolu?ia să vă r?m�ne str�ns legat? �ns? de vicisitudinile vie?îi politice italiene, iar consolidarea ei nu s-a realizat dec�ț la cap?tul unor angajamente ideologice profunde ?i al l?rgirii tematicilor, �n special la c�mpul ac?iunii colective ?i la cel al mi?c?rilor sociale (Alberoni, 1968) [61]. A doua traversare a Atlanticului a avut o importan?? decisiv? pentru dezvoltarea sociologiei �n Europa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Europa de Nord, sociologii s-au ocupat �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. Aceast? orientare a f?cut, de exemplu, ca sociologia olandez? de la sf�r?ițul anilor ?aizeci s? cunoasc? conflicte ideologice care au produs un clivaj intelectual ?i institu?ional durabil [54]. �n Portugalia ?i �n Spania disciplină a r?mas marcat? de tradi?ia catolic?, �n timp ce �n Grecia era embrionar?. S? not?m, �n sf�r?it, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lume ?i care a fost abandonat datorit? protestelor a numero?i cercet?tori (Horowitz, 1967). �n tab?ra celor mai �radicali� este denun?at? sociologia �ns??i, institu?iile ?i produc?ia să, denun?are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la Frankfurt privind rolul socio-politic acordat intelectualilor (Gouldner, 1979). �Sociologia sociologiei� devine un c�mp de analiz? privilegiat (Friedrichs, 1970; Gouldner, 1971, 1976). Avatarurile interac?ionismului simbolic Contrar behaviorismului epocii sale ?i sub influen?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
specializate) (Sainsaulieu, �n [60] [78]). Totu?i, �n timp ce vigoarea să intelectual? se afirm?, sociologia francez? cunoa?te o relativ? dezafectare social? datorat?, �n parte, sc?derii audien?ei culturale pe care a avut-o ca instrument al dezbaterii ideologice (�n beneficiul �noii filosofii�?) ?i ca instrument de autoanaliz? a societ??îi (�n profitul istoriei ?i antropologiei). Ea apare f?r? �ndoial? mai tehnicizat? că niciodat? ?i ca urmare mai pu?în clarv?z?toare a sensului. �ntre �eseismul� speculativ
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie francez?, cel pu?în expresia să monden?, ?i v?d n?sc�ndu-se orient?ri teoretice ce se vor afirmă pe deplin �n cursul deceniului um?tor. O dat? cu pr?bu?irea g�ndirii marxiste ?i a formei ideologice a structuralismului, aceast? paradigm? se stinge rapid la sf�r?ițul anilor ?aptezeci, ruinat? f?r? �ndoial? at�ț de propria să �nchidere intelectual?, c�ț ?i de noile perspective oferite de via?a politic? (i.e., sosirea la putere a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i de noile perspective oferite de via?a politic? (i.e., sosirea la putere a st�ngii). Va fi reg?sit interesul pentru diacronie, ac?iune ?i local, �n contextul unei ne�ncrederi generale fă?? de determinism, �n timp ce arierplanurile ideologice ale dezbaterii teoretice (slab animate) devin mai discrete [47]. Epopeea structuralo-marxist? Paradigmă pe care sociologia francez? o c?uta de mai bine de treizeci de ani, unii au crezut c? o afl? �n avatarul marxist al unui structuralism ce �nflorea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale a c?ror spontaneitate nu e dec�ț o iluzie (1974, 1980). Reproducerea ?i men?inerea raporturilor sociale s�nt cu at�ț mai bine garantate cu c�ț inculcarea arbitrariilor de clas? se face sub acoperirea unui discurs ideologic (�violen?a simbolic?�) ce a?az? domină?ia social? ?i inegalitatea raporturilor sociale pe consim??m�ntul activ al agen?ilor. Dintr-o asemenea perspectiv?, rolul jucat de c?tre sistemul educativ �n reproducerea ?i legitimarea ordinii sociale este decisiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ruptur? este totu?i departe de a fi total? ?i, f?r? �ndoial?, nici nu poate fi total? dac? �l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin?ific posibil al unui demers de interpretare sau de explicare ?i caracterul inevitabil �ideologic� (sau, mai clar, socialmente orientat) al problematicii pe care o suscit? ?i care �i construie?te obiectul. Corelativ, sociologii par din ce �n ce mai mult convin?i de posibilele interferen?e ale status-ului lor de actori sociali �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i. Anumite perioade de �criz?� s�nt cu totul favorabile av�ntului activit??îi sociologice; riscul este atunci că sociologia s? devin? un instrument de ra?ionalizare ideologic? a atitudinilor ?i conduitelor actorilor (că �n Germania interbelic?, �n Statele Unite ?i �n Fran?a la sf�r?ițul anilor ?aizeci). Cea mai bun?� sociologie nu s-ar face atunci c�nd, �ntr-o pozi?ie institu?ional? forțe, ar ajunge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și cărei structuri aparțin se dovedește o chestiune secundară pentru asemenea oameni. Dacă aflu resurse să înțeleg, cât de cât, ce-i făcea pe tovarășii X, Y și Z și pe tovărășelele P, S și T să rotească ieri toroipanul ideologic din birourile Scânteii, României libere, Luptei de clasă, Săptămânii, Luceafărului, Televiziunii Române, azi nu pot încerca decât un sentiment de dulce perplexitate văzând oameni încă tineri, și pe care dictatura comunistă i-a victimizat, totuși, destul de superficial, învârtind buzduganul corectitudinii politice
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]