11,151 matches
-
compară fenomenul de reminescență cu construcția unui film compus din imagini mentale, de viziuni interioare, pe care actorul le va putea trezi la viață în jocul său pentru a-i conferi o veracitate emoțională intensă. "Pe scurt, dumneata trebuie să inventezi un adevărat film din imagini mentale, imagini interioare, scrie el: un subtext continuu (...) Aceste imagini interioare vor crea în noi sentimente imprevizibile. Știi bine că viața reală este încărcată de toate astea când nu te afli pe scenă. Însă atunci când
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și să-și asigure controlul asupra lor, nu are un scop în sine, ci se înscrie, ca la Stanislavski, într-un demers spiritual. Actorul trebuie să coboare în sinea lui, pentru a-și comunica spectatorului viața interioară și spre a inventa un limbaj de semne pentru a organiza ceva ce nu ar fi, fără aceasta, decât o confesiune informă. Pe o bază de exercițiu servind drept punct de sprijin improvizației, el învață să pună în aplicare asociațiile sale personale. Regizorul care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Clitemnestra, mama sa, pentru a-l răzbuna pe Agamemnon, tatăl său, pe care aceasta l-a asasinat, fapt pentru care el a simțit remușcări eterne. 30 Arhilocus este un poet liric din secolul al VII-lea î.H., care a inventat versul iambic. Coturnii sunt simbolul tragediei, ghetele încălțămintea actorilor de comedie. 1 Du Bellay (Apărarea și ilustrarea limbii franceze) consideră că Moralitățile și Misterele au servit totdeauna drept tragedii. Nu citează Misterele pentru că tocmai fusese interzisă reprezentarea lor la Paris
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să vorbesc franceza. " (Correspondance, Pléiade, t.1). Mai târziu, după șederea la Milano, se pasionează de Shakespeare, fără ca pentru asta să-l renege pe Racine. 67 Théâtre de Clara Gazul, comedienne espagnole. Mérimée se ascunde sub un nume de împrumut, inventând în întregime numele comedienei spaniole Clara Gazul, și chiar al traducătorului presupus că i-a adaptat opera în franceză, pe care-l botează ironic cu numele de Joseph L'Estrange. Puțini oameni au căzut pradă acestui șiretlic. 68 Henri III
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
descrise pot ritma evoluția umană pentru că se succed pretutindeni În aceeași ordine, fără reveniri. Sunt vârste arheologice care, efectiv, zugrăvesc În linii mari progresul tehnologic și creșterea complexității organizatorice de-a lungul succedării societăților umane. În decursul timpului, societățile au inventat un număr limitat de moduri de viață. Și mai restrânse sunt modurile de achiziționare a hranei: primul mod pare să fi fost scavenging-ul, „scotocirea” În natură și prin resturile lăsate de alții; lunga epocă a omului prădător cunoaște dezvoltarea vânătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe o parte, acoperirea frecventă a mormintelor cu lespezi grele (pietre, omoplați de mamut), gesturi neregulate, precum punerea unui cuțit În mâna mortului sau Înconjurarea trupului de crengi care ard, trebuie să fi avut o semnificație religioasă. Omul nu a inventat atât „lumea de dincolo”, cât, mai de grabă - s-ar putea zice -, a inventat „străbunii”: o stranie conviețuire ideală a morților cu viii În sânul grupului. Este logic să o legăm fie de un sentiment mai acut al ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
gesturi neregulate, precum punerea unui cuțit În mâna mortului sau Înconjurarea trupului de crengi care ard, trebuie să fi avut o semnificație religioasă. Omul nu a inventat atât „lumea de dincolo”, cât, mai de grabă - s-ar putea zice -, a inventat „străbunii”: o stranie conviețuire ideală a morților cu viii În sânul grupului. Este logic să o legăm fie de un sentiment mai acut al ideii de „noi”, acest sens nou al identității individuale și tribale care transpare din obiectele decorate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
economia bazată pe producerea hranei nu au constituit o revoluție imediată. La periferia centrelor de dezvoltare inițială, acest nou mod de viață, numit neolitic, nu este acceptat necondiționat: diferitele societăți Îl adoptă sau Îl resping cu ezitări, oscilații și alegeri, inventând timp de câteva milenii moduri de a-l integra În propriile lor deprinderi. Pe unele continente, de exemplu În Africa, la sud de Sahara, neoliticul nu prinde deloc rădăcini. Iar domesticirea și chiar crearea ideologică a conceptului de „natură” a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pământul, viața sedentară tot mai aglomerată. Se afirmă religii ale regenerării ciclice, ale anotimpurilor, ale strămoșilor sau religii oculte ( În privința cărora, locurile ascunse ale megaliților se alătură peșterilor); În același timp, după chipul și asemănarea omului și ale animalului, sunt inventați zeii. Aceștia au și ei istoria lor care se schimbă odată cu omul. Cunoașterea tainică și mitică, noțiunile cosmologice trec În mâinile capilor societății și, când aceasta se Împarte În clase și se stratifică, și zeii urmează același model, organizându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
panteonului sumerian. Însă de aceeași considerație se bucură și Enkixe "Enki"/Ea, precum și divinitățile triadei astrale (vezi mai jos) și alte câteva divinități. Pentru a exprima divinitatea supremă a lui Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", În mediul akkadian au fost inventați doi termeni an¿tu și enlil¿tu, care sunt pentru numele lor ceea ce este il¿tu pentru ilu. O formulare analoagă se Întâlnește și În documentația sumeriană. Odată cu trecerea timpului au fost ridicați la rangul de divinități supreme Mardukxe "Marduk
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai la nord-vest de Elam. Contactele politice și culturale ale Elamului cu Mesopotamia datează din perioada calcolitică. Cele mai strânse relații au existat În etapa culturală Uruk și Gemdet NaÌr (cf. subcapitolul 1-3e), atunci când elamiții, imitându-i pe sumerieni, au inventat a doua scriere a umanității, proto-elamita. Aceste contacte au continuat și de-a lungul Întregii perioade a istoriei mesopotamiene. Elamul continuă să fie amintit În texte mesopotamiene de orice tip. La acestea face referire și mitul sumerian Inanna și Șukaletuda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identitate pentru grupuri deosebite Între ele prin vârstă, noblețe, sex, apropierea sau depărtarea teritorială, bogăție sau putere; legitimează asemenea granițe și, În același timp, reprezintă acel lucru În care se regăsesc toți (commune) și binele public (salus publica). Romanii au inventat o gamă bogată de criterii pentru a putea clasifica și indica societatea lor complexă; cităm doar unele dintre ele, luate din Viețile celor doisprezece Cezari, lucrarea lui Suetonius: classis, condicio hominis (incerta, abiecta, Latina), dignitas (equestris, matronalis, senatoria), genus (patricium
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
destul de aproximativ și, În orice caz, deformat din cauza unui sistem de scriere nepotrivit prin Însăși natura sa pentru a redarea fidelă a particularităților fonetice și fonologice ale avesticii (cf. Panaino, 1992a). Avesta sasanidă a fost opera unor scribi care au inventat un alfabet ad hoc, derivat cu siguranță din cel pahlavi, pentru a fixa În scris texte transmise din memorie, grație unei lungi și acurate tradiții orale, fapt ce a fost bine pus În lumină de C. Salemann (1879). Tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Ohrmazd: prin intermediul creației materiale și al atacului permanent Îndreptat asupra acesteia de Ahriman va fi posibilă consumarea efectelor malefice ale provocării lansate de acesta din urmă Împotriva lumii binelui. Creația este deci un instrument pe care principiul binelui Îl inventează, prin atotcunoașterea sa, pentru a distruge principiul malefic Într-o perioadă predeterminată, care, prin natura sa, este În mod necesar limitată (Zurw³nxe "Zurwa>n" ș kan³rag½mand, „Timp limitat”) la 12 000 de ani (anul m¶n½g sau eonul cosmic), ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
facă rege pe primul născut, fixând totodată perioada În care Ahriman avea să domnească (Timpul limitatxe "Timpul limitat"), la Împlinirea căruia, cel de-al doilea fiu, Ohrmazd, va fi dobândit suveranitatea asupra creației. Este probabil vorba despre un mit cult, inventat de teologi, care reflectă speculațiile profunde și elaborate despre Timpul-Destinxe "Timpul-Destin", tributare unei religiozități astrale, În cadrul căreia trebuie să fi cântărit decisiv mai Întâi elementele mesopotamiene și apoi cele elenistice. Acest mit relevă un tip de determinism, fatalism și pesimism
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indo-european: un templu În schimbul victoriei; este deci vorba despre un comportament foarte arhaic, pe care un irlandez din Evul Mediu l-ar fi considerat perfect natural și pe care Titus Livius, la rândul său, nu l-ar fi putut desigur inventa. 12. ZEII BRITANIEITC "12. ZEII BRITANIEI" Inscripțiile latine din Britania conțin numele câtorva divinități indigene, precum Brigantiaxe "Brigantia" sau Nodonte, dar nu spun nimic substanțial despre ele, fiind aproape toate scurte și redactate de soldați ai armatei romane. Un izvor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
autor poate, fără probleme, să spună cititorului său ce gândește un personaj care se găsește singur într-o cameră. Ne face să vedem și să simțim o situație în care nu există martori. Nimeni nu se supără spunând: „Acest autor «inventează» ceea ce spune” pentru că scena se petrece în absența martorilor. În acest caz, însă, toți știu că romancierul nu pretinde să povestească fapte trăite. Ne aflăm în lumea ficțiunii și lumea descrisă nu este întocmai lumea reală. Este o lume creată
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de încălțăminte. Guvernatorul Khnum-othep poartă sandale foarte fine, slujitorii săi sunt și ei cu picioarele goale. 6. Un argument în favoarea istoricității patriarhilor Cercetătorii pot invoca în favoarea „istoricității” patriarhilor doar un argument suficient de solid: sunt strămoși, și e dificil să „inventezi” strămoșii unui popor. Dacă figura lor nu este bine ancorată în tradiția poporului nu are șanse reale de a fi acceptată și încă mai puțin să devină parte a patrimoniului literar al acestui popor. Conform acestei argumentări, patriarhii biblici erau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sau țara Canaanului spre anul 1800 sau 1700 î.C., datare propusă uneori pentru epoca patriarhală. IV. Intenția povestirilor 1. „Legende” și personaje „legendare” Cazul povestirilor patriarhale este asemănător cu cel al legendelor. Personajele legendelor nu sunt neapărat legendare sau „inventate” pentru simplul fapt că apar în legende. Dar, mult din ceea ce se povestește în legende este cu adevărat „legendar” și e dificil, ba chiar în multe cazuri imposibil, să separăm elementele legendare de cele strict „istorice”. 2. A informa sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de”, „fiul [lui]”. Se regăsește în numele faraonilor, precum Ramses, „fiul lui Ra” (zeul soarelui); Tutmoses, „fiul lui Tot” (ibisul, zeul scribilor); Ahmoses, „fiul lui Ah”. Acest aspect este important. Putem susține că numele acesta nu se poate să fi fost „inventat” cu ușurință. Dacă israeliții ar fi avut posibilitatea să-și dea un erou național, nu i-ar fi dat un nume egiptean, ci unul tipic semitic, adică ebraic. Moise, prin urmare, nu este un personaj cu totul „inventat”. Este însă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fi fost „inventat” cu ușurință. Dacă israeliții ar fi avut posibilitatea să-și dea un erou național, nu i-ar fi dat un nume egiptean, ci unul tipic semitic, adică ebraic. Moise, prin urmare, nu este un personaj cu totul „inventat”. Este însă dificil să spunem mai multe. Cu siguranță, nu înseamnă că tot ceea ce Biblia povestește cu privire la Moise s-a întâmplat literalmente așa cum îl descrie însăși Biblia. Probabil, Moise a devenit un personaj cheie în istoria lui Israel în epoca
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
povestirea lui Ilie și Elizeu (1Rg 19,15; 2Rg 8,7-15.28-29; 13,22.24). Unii au contestat veridicitatea acestui document afirmând că este o operă de pură propagandă politică. În orice caz, nu se poate ca totul să fie inventat în această stelă. De exemplu, ar fi dificil să afirme „am învins «casa lui David»” dacă aceasta ar fi fost o pură ficțiune! Un rege nu se laudă că a învins o fantasmă. Inscripția conține, așadar, o mărturie interesantă despre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
totuși această carte Despre limită. Cu excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând abandonate ale discursului despre limită (istorică, hermeneutică și exegetică), paginile acestea alcătuiesc o carte fără bibliografie (nici un nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte inventată din gândurile, pasiunile și lecturile uitate ale autorului; și uneori chiar din mizeria vieților noastre și a istoriei petrecute în această parte a lumii. Acest discurs despre limită năzuiește de asemenea să fie o construcție și, în acest sens, el
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
hipnotizată de unica limită de atins pe care o presupune proiectul meu himeric. Prostia, în sensul ei major și grav, este rămânerea necritică în proiectul propriu. Devii prizonierul proiectului pe care l-ai moștenit, l-ai adoptat sau l-ai inventat. Într-un fel sau altul, el a devenit al tău, prin educație, prin contacte umane, prin fâșia restrânsă a experienței tale de viață. Aproape orice sistem de educație și orice experiență de viață tind să te fixeze într-un proiect
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spunem cîteva cuvinte despre această regiune haotică situată între imperialismul german și rusesc și Imperiul habsburgic (aliatul ambițiilor germane opunîndu-se politicii rusești). Bismarck a exprimat acest lucru extrem de clar: "Dacă Imperiul habsburgic n-ar exista, el ar trebui să fie inventat". Ceea ce voia el să spună este că era nevoie de un echilibru în favoarea Reichului. Hugh Seton-Watson numea această regiune "zona de mijloc" și se referea la ea ca la "pămîntul nimănui al Europei". O istorie zbuciumată a creat aici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]