11,470 matches
-
acum, să reluăm firul evenimentelor petrecute, cu fata, la Ipotești. În timp ce ei trăiau o fericire paradiziacă, vara acelui an 1863 s-a călătorit pe nesimțite, iar toamna fata s-a îmbolnăvit. Poetul se simțea stingher și foarte trist în așteptarea iubitei, care nu mai putea veni la întîlnire. În manuscrisele sale, au rămas primele însăilări ale unor versuri, care, peste douăzeci și patru de ani, vor fi trimise de poet, la tipar, cu titlul De ce nu-mi vii?: "De-acum îi toamnă, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
blond și ochii mari, Să te privesc cu adînc estasu, O, înger blînd, cu linul pasu? Și cum tu ești cu statul mic De la pămînt să te ridic, Să te ridic de subsuori De multe ori, de multe ori..."58 Iubita bolnavă îi făcea impresia unui "înger ce se plînge pe-o ruină" ori "o lună gînditoare, pe un nour vagabond"59. (De ce să mori tu ?). Boala făcea progrese, iar poetul disperat o implora: "O, nu-mi muri, o, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Boala făcea progrese, iar poetul disperat o implora: "O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aș rătăci Mi-aș sfărîma viața-n jalea cea cumplită Și de durere n-aș putea muri." (Iubitei) 60 Copleșit de durere, credea că din cauza fetei e posibil să moară el. Pus în această dilemă, el a scris versurile intitulate De-aș muri, ori de-ai muri, transcrise de el după a cîta oară? în aprilie 186961. Aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin Z. N. Pop i-a zis Ileana, care, printr-un amestec de informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut la Cernăuți, în trupa de artiști a lui Fanny Tardini, avînd numele schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca să-i ascundă numele cel adevărat. Mai apoi, i s-a părut că și titlul Elena încă ar da de bănuit unele implicații biografice; a renunțat la Elena și a pus titlul rămas definitiv: Mortua est! Oricum, Casandra a fost iubita de la Ipotești. Dar cu oricîtă convingere am pronunța numele ei mai ales că în alte poezii care urmează o găsim tot pe Casandra, iar o dată chiar cu numele ei cel adevărat, deocamdată va provoca nedumeriri, poate chiar rezistențe, cît timp
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care urmează o găsim tot pe Casandra, iar o dată chiar cu numele ei cel adevărat, deocamdată va provoca nedumeriri, poate chiar rezistențe, cît timp nu vom spulbera o legendă, susținută în ultima vreme de Augustin Z. N. Pop, cum că iubita lui Eminescu s-ar fi numit Elena. Legenda aceasta își are originea la Cucorăni și s-a datorat avocatului Dimitrie Mănăstireanu. Originar din Cucorăni, acesta a urmat gratuit cursurile liceului din Pomîrla, absolvindu-l în iunie 1891. Pînă și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a funcționat ca învățător, a fost și revizor școlar al județului, iar apoi s-a făcut avocat în Botoșani. Prin anii 1925-1926, datorită acestuia, a început să se vorbească la Cucorăni că poetul ar fi avut, în acel sat, o iubită Ileana, fata morarului Ichim; că această Ileana ar fi avut cu poetul un copil, pe care ea l-a botezat cu numele Mihai, iar apoi, de rușinea satului și de persecuția părinților, Ileana ar fi plecat la Pomîrla, unde acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci soția acestuia, care Ichim nu mai este morar la Cucorăni, ci pădurar la Ipotești. Dar de ce băiatul poartă numele de familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne de așezat întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mult în bugetul unui țăran care îndrăznea să-și dea copilul la liceu. Oricum, nici această intervenție nu dovedește că Eminescu ar fi fost "tatăl real" al băiatului, cum susține Augustin Z. N. Pop. Fără a admite vreo Ileană, ca iubită a poetului, la Ipotești ori la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut, la Ipotești, două iubite: prima care a murit de tînără și pentru care poetul va scrie mai tîrziu O, dulce înger blînd și a doua, "iubirea vinovată de la 19 ani (sic!), cu fata morarului de la Cucorăni, Elena Lăzărescu (sic!), de pe urma căreia se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poezia Din străinătate, datată de el "1865", apoi a început poezia Pădure și salon, căreia, pe parcurs, i-a modificat titlul în Codru și salon și în sfîrșit Un roman 81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chiar în ziua nunții. Orfeu ar fi reușit să înduplece, prin cîntece, divinitățile infernului, însă acestea i-au poruncit să nu privească chipul Euridicei mai înainte de a fi ajuns pe tărîmul celor vii. Neputînd rezista tentației de a-și privi iubita, a pierdut-o pentru totdeauna. În prima redactare, datată de poet "6 oct.", această poemă ore titlul Serata, iar Perpessicius i-a zis Ondina I99. La a doua redactare, datată tot de poet "oct. 866", are titlul Ondina (fantasie), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
S-aduci prin amor/ De viață fior./ În cîmpul speranțelor, vină,/ Ondină!" Nu e greu de priceput că acea cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mortua est!. Apoi, presupunem altă legătură, cu primul grupaj de manuscrise, făcut de poet, prin 1866, și pe care el a pus titlul Elena. Cu aceste două titluri, poetul a reușit să-i inducă pe toți în eroare că pe iubita sa ar fi chemat-o Elena. Cît privește numele Casandrei, el a fost ținut ascuns și mai departe sub alte nume, pe care le vom întîlni pe paginile următoare. Dar, pînă acolo, să reînnodăm firul evenimentelor, întorcîndu-ne la Blaj, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Și strofa, pe care Perpessicius a lăsat-o la capitolul Exerciții & Moloz. Fără îndoială că poetul a compus-o cînd s-a dus la mormîntul Casandrei, cu o cununiță, din flori de cîmp, și cu o lumînare: "Mi-ncunun cu flori iubita, Dar de secoli adormit-a. Sub a morții mele faclă, Doarme dragostea în raclă."123 Din acea vreme se mai cere amintită și activitatea cea nouă, de folclorist. La 1 aprilie 1869, se înființase, în București, societatea "Orientul", patronată de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Lăutarul", cu cîntecul, era acum însuși Eminescu, care, deși trecuse cu puțin peste 20 de ani, se considera în ultimul ceas al vieții. Perpessicius vedea în Cîntecul lăutarului "un fior cald, pornind din inima și mai de demult, din vremea "iubitei de la Ipotești"145. Deși pentru Perpessicius, acea iubită încă nu era identificată, totuși legătura cu ea o bănuise. În schimb, L. Galdi 146 credea că în titlul Cîntecul Casandrei, schimbat apoi în Cîntecul unei Cassandre Eminescu face aluzie la numele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deși trecuse cu puțin peste 20 de ani, se considera în ultimul ceas al vieții. Perpessicius vedea în Cîntecul lăutarului "un fior cald, pornind din inima și mai de demult, din vremea "iubitei de la Ipotești"145. Deși pentru Perpessicius, acea iubită încă nu era identificată, totuși legătura cu ea o bănuise. În schimb, L. Galdi 146 credea că în titlul Cîntecul Casandrei, schimbat apoi în Cîntecul unei Cassandre Eminescu face aluzie la numele antic al Cassandrei, iar după aceea el le
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al Cassandrei, iar după aceea el le atribuie toate unui lăutar cu calități excepționale, însă condamnat de soartă la o dureroasă singu rătate 147. Galdi nu vedea vreo legătură biografică între Casandra, acest lăutar și Eminescu, tocmai cînd Casandra este iubita lui Eminescu, iar "lăutarul", însuși Eminescu. Între Casandra din antichitate, fiica lui Priam, bazileul Troiei și Casandra de la Ipotești nu poate fi decît o potrivire de nume, mai ales că mitricile Ipoteștiului din vremea aceea arată multe Casandre, de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
adînc și în Mortua est!" (pag. 54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură, pentru că la moartea Casandrei această Ileană de la Ipotești de-abia era copilă, de numai unsprezece ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se ducă lîngă ea. Aceasta este explicația ultimei strofe din Steaua vieții: "O, steauă iubită ce-abia stai prin stele, Un sfînt ochi de aur, ce tremuri în nori, Aibi milă și strînge lungi zilele mele Cobori, o, cobori!"151 Iubita lui fusese și rămăsese pentru el "o stea iubită", "un înger", un "înger de pază", nu din dezmierd, ci dintr-o credință care-l stăpînea. La capitolul întocmit de Perpessicius, cu titlul Exerciții & Moloz, găsim, printre altele, urmă toarea însemnare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ninsoare de stele. O rază te-nalță, un cîntec te duce, Cu brațele albe pe piept puse cruce. Văd sufletu-ți candid prin spațiu cum trece; Privesc apoi lutul rămas... alb și rece." Dorința ca prin moarte să fie împreună cu iubita, poetul o arată și pe ocolite, prin alte nume, dar destul de transparent. În basmul mai sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
idealu-eteric în lut eu pot să-l prind, Dar nu aici. Aici de viață n-are parte; Vom merge în lumea unde trăiește mai departe." Basmul neterminat se oprește aici, însă poetul va continua, cu dorința de a fi lîngă iubita moartă. Vom mai găsi această dorință în Strigoii și apoi în basmul versificat de poet cu titlul Miron și frumoasa fără corp. Dar concomitent cu aceste opere de pură fantezie, pentru care poetul s-a "cufundat în stele, în nori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
idealismului și al fericirii ideale, creat de romantica germană. Numai G. Bogdan-Duică a fost hotărît contra acestei interpretări. Numai el, acum mai bine de patru decenii, a văzut în această poezie un document biografic. Floare-albastră este numele dat de poet iubitei de la Ipotești. Așadar, "Floare este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bine de patru decenii, a văzut în această poezie un document biografic. Floare-albastră este numele dat de poet iubitei de la Ipotești. Așadar, "Floare este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul îi punea pe cap cunună de flori albastre. Aceasta a fost și a rămas, pentru poet, Floare-albastră, o floare între femei, o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]