11,203 matches
-
unui litigiu între națiuni". Iorga comenta: Nu este de mirare faptul că există oameni care încearcă să-l corupă pe un martor atît de important." Un alt expert în istoria "pămîntului nimănui", Robert Lee Wolff, observa că "în Balcani, datele medievale acumulate de savanți sînt adesea considerate ca surse de argumente puternice pentru rezolvarea controverselor din zilele noastre"12. Astfel, istoricii nu numai că au interpretat istoria, dar descoperirile lor trebuiau și să influențeze aproape cu forța unui oracol prezentul și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism = numărul evreilor strămutările și asimilarea socială a evreilor Dacă acceptăm formula aceasta, atunci antisemitismul din România ar atinge proporții înspăimîntătoare. Nu orice formă de antisemitism are aceleași rădăcini sau manifestări. Există un tip medieval, o reacție a maselor primitive împotriva unei comunități evreiești destul de primitive care trăiește în mijlocul acestora, nedoritoare sau incapabilă să se integreze și angajată în profesii susceptibile să intre în conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomină în Europa răsăriteană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
integreze și angajată în profesii susceptibile să intre în conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomină în Europa răsăriteană și în România. Cel de al doilea tip este cunoscut în Occident. Acolo antisemitismul este o manifestare socială, o rămășiță medievală a disprețului față de evreul "abject". Acest fel de antisemitism a dispărut aproape cu totul în ultimii 20 sau 30 de ani. În secolul al XX-lea a apărut un tip foarte diferit de antisemitism, îndreptat împotriva unei comunități evreiești aproape
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezgustul său față de vienezi a fost compensat de tezaurul de documente (asupra istoriei Transilvaniei și a lui Mihai Viteazul) descoperit în arhive. Apoi la Innsbruck, unde a scris "practic dintr-o suflare" istoria Chiliei și a Cetății Albe, clarificînd istoria medievală a gurilor Dunării 93. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Haga. A făcut apoi o vizită la arhivele de la Brașov, aflat pe vremea aceea peste hotare. Rezultatul cercetărilor sale a fost o altă lucrare majoră, Românii și Brașovul. În tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sfîrșit, cea despre Phillipe de Mézières94. Documente adnotate și fragmente referitoare la istoria românilor, alături de alte antologii ale documentelor românești descoperite în bibliotecile europene, au fost publicate în colecția Hurmuzaki în volumele zece și unsprezece 95. Lucrarea lui asupra istoriei medievale a gurilor Dunării a apărut tot în această perioadă 96. Scrierea lui Iorga fusese acceptată spre publicare de către Academia Română de Științe, deși nu a primit nici un ban. Au intervenit însă liberalii și Politicianismul, susținînd că " Nu trebuie să publicăm asemenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de istorii ale națiunilor europene și l-a rugat pe fostul lui student să scrie istoria României. Rezultatul a fost Geschichte des Rumänischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen (Gotha, 1905), în care Iorga schița trecutul geto-dacilor din România și perioada medievală într-o încercare de a demonstra continuitatea românilor în Transilvania. Cartea a fost bine primită de istoricii occidentali. Era bine organizată și documentată, Iorga adăugîndu-i un caracteristic capitol final despre politica României contemporane scris mai mult ca ziarist decît ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa de medievist consacrat, punea în discuție dilema latinului răsăritean (nominal de credință ortodoxă și cu rădăcini grecești). Lucrarea este obiectivă, complexă și plină de informații asupra controversei medievale dintre Răsăritul bizantin și Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru cel Mare și țările noastre (București, 1910) discută consecințele nefaste ale ajungerii lui Petru cel mare la fluviul Nistru în urmărirea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirmat că într-o democrație "regele domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peuple roumain (București, 1942). Iorga merge mai departe cu formularea: "un miracol pe care l-am săvîrșit de unii singuri". Poziția lui Dománovszky se bazează pe lipsa de documente pe parcursul a aproape o mie de ani. Există, totuși, un document medieval autentic: scrierile cronicarului anonim al regelui Béla al III-lea al Ungariei din secolul al XII-lea, celebra Cronică anonimă. Scrierile acestuia sînt controversate și relatează (printre altele) cum ungurii au pătruns în Transilvania la (sau pe la) sfîrșitul secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conducător (domnitor sau căpetenie) român (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezistență îndîrjită atunci cînd triburile maghiare au încercat să invadeze Bihorul și Transilvania. Cei din Ungaria care pun la îndoială autenticitatea cronicarului anonim îl consideră drept un cronicar medieval tipic, care relatează povești aidoma atîtor alți cronicari din Evul Mediu. Unii consideră că acest anonim îi confundă pe urmașii lui Menumorut cu bulgarii, iar alții îl compară cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au pătruns în bazinul carpatic în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anul 895. Cronicarul anonim și-a scris cronica cu mai mult de două sute de ani mai tîrziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor țeluri dinastice. Acest tip de cronică medievală nu poate fi crezută literal, cu toate că ele conțin aproape întotdeauna o mare cantitate de adevăr. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispoziție. Cercetătorii istorici maghiari susțin că atunci cînd ungurii au ajuns în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a luat o atitudine lăudabil de fermă împotriva tulburărilor antisemite din universitățile maghiare. Dománovszky a fondat practic de unul singur istoria economică și socială maghiară. Manifesta întotdeauna o înclinație vădită spre studierea obiectivă, scrupulos de precisă și critică a documentelor medievale, întrucît, pentru el, documentul însemna totul. Drept urmare, nu putea decît să fie îngrozit de teoriile "organice" ale lui Iorga, de "intuițiile" sau, și mai rău, de "instinctele" de "istoriologie", ca să nu mai vorbim de "reconstituirile istorice" ale acestuia. Personalitatea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
recurgînd la ipoteze și paralele istorice și apelînd la evoluția organică. Absența documentelor scrise timp de un mileniu nu ne oferă altă alternativă, date fiind scrierile cronicarului anonim, care nu pot fi ignorate doar pe motiv că ar fi legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respecta tradiția medievală, înfrumusețînd realitatea și relatînd povești ca toți cronicarii acelor vremuri. Dar există în toate aceste cazuri un miez de adevăr. În Ungaria există monumente înălțate în memoria lui Anonymus. Poate că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evoluția organică. Absența documentelor scrise timp de un mileniu nu ne oferă altă alternativă, date fiind scrierile cronicarului anonim, care nu pot fi ignorate doar pe motiv că ar fi legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respecta tradiția medievală, înfrumusețînd realitatea și relatînd povești ca toți cronicarii acelor vremuri. Dar există în toate aceste cazuri un miez de adevăr. În Ungaria există monumente înălțate în memoria lui Anonymus. Poate că cea mai importantă dovadă a continuității latine este limba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
suficient de ferm stabilit ca instituție, astfel că deteriorarea unei granițe militare nu-l putea afecta într-o măsură atît de mare. Instituțiile locale puteau face față numeroșilor nou-veniți, dacă aceștia nu erau doriți. Regatul Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mare. Instituțiile locale puteau face față numeroșilor nou-veniți, dacă aceștia nu erau doriți. Regatul Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris oficial. Să nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
face față numeroșilor nou-veniți, dacă aceștia nu erau doriți. Regatul Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris oficial. Să nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-au infiltrat trebuie să fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al XV-lea, românii au ajuns să fie majoritari (departe de limitele provinciei romane Dacia) în Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum ar fi putut românii să se strecoare într-un teritoriu bine stabilit al unei mari puteri medievale fără nici un decret oficial. Și, venind dinspre sud, au străbătut ținuturile Făgărașului și al Hunedoarei, continuîndu-și drumul de-a curmezișul Transilvaniei aproape fără să li se acorde nici o atenție și alcătuind majorități compacte în Carpații Orientali, în Maramureș, Bistrița-Năsăud (plus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
formă de broșură cu titlul Hungarica. Iorga le reproșa ostilitatea ireconciliabilă față de administrația română, refuzul de a accepta autodeterminarea românilor și manevrele menite să ducă la revizuirea tratatelor de pace. A pus la stîlpul infamiei caracterul reacționar al instituțiilor maghiare medievale, a atacat "cultura subgermană" a ungurilor și le-a amintit de asuprirea din trecut a românilor, încheind: "vrînd să restabilească monstruoasele și imposibilele granițe medievale (ale Ungariei), oamenii aceștia (care doresc așa ceva) nu-și dau seama de implicațiile politice și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la revizuirea tratatelor de pace. A pus la stîlpul infamiei caracterul reacționar al instituțiilor maghiare medievale, a atacat "cultura subgermană" a ungurilor și le-a amintit de asuprirea din trecut a românilor, încheind: "vrînd să restabilească monstruoasele și imposibilele granițe medievale (ale Ungariei), oamenii aceștia (care doresc așa ceva) nu-și dau seama de implicațiile politice și sociale și de eventualul preț"35. Ulterior, a scris o serie de articole despre minoritatea evreiască, care au apărut și ele în broșura intitulată Judaica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de vară de la Văleni direct de la o audiență la Palatul regal. La vremea aceea, influența Magdei Lupescu și a colonelului Ernest Urdăreanu la Palatul regal era predominantă. Iorga părea întors pe dos. A renunțat la cursul din programă (despre istoria medievală a românilor) și, spre stupefacția studenților, pe un ton furios, a ținut un curs despre curtea lui Ludovic al XV-lea și despre doamna de Pompadour, menționînd că Doamna de Pompadour spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
francezi care vizitau Spania a crescut la trei milioane În 1962 și șapte milioane doi ani mai târziu - În Spania lui Franco, chiar și francul francez era puternic, mai ales după reevaluarea gaullistă)18. Turiștii germani au urmat ruta comerțului medieval către sud, revărsându-se prin Tirolul austriac și mai departe prin pasul Brenner către Italia, În număr din ce În ce mai mare. Mulți continuau drumul până În Iugoslavia, care, ca și Spania, s-a deschis turismului străin În acei ani: deja În număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limitele acestei teorii. Nu lipsea „istoria” invocată În astfel de cazuri. Cehii și slovacii, oricât de asemănători le-ar părea ei străinilor, au istorii diferite. Boemia și Moravia - provinciile istorice care formează Cehia - se mândresc nu numai cu un trecut medieval și renascentist În sânul Sfântului Imperiu Roman, ci și cu un rol important În industrializarea Europei Centrale. În jumătatea austriacă a Imperiului Habsburgic, cehii s-au bucurat de o autonomie crescândă și de o prosperitate aparte. Praga, una dintre gloriile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Serbia, unde reprezentau 82% din populația locală; alături de ei trăiau doar 194.000 de sârbi, care aveau cele mai bune slujbe și locuințe, precum și alte privilegii sociale. Pentru naționaliștii sârbi, Kosovo avea o semnificație istorică: era ultima fortăreață a Serbiei medievale În calea oștirilor turcești și locul unei bătălii istorice În 1389. Pentru unii intelectuali și politicieni sârbi, preponderența albanezilor În regiune era așadar o amenințare demografică și o provocare istorică - și amintea de faptul că În Bosnia Învecinată musulmanii deveniseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mult cu diviziunile politice ulterioare pentru a sugera o continuitate autentică: delicatele puncte de contact dintre Europa slavă și cea germanică erau la fel de clare pentru Adam din Bremen, un scriitor din secolul al XI-lea, cum ne sunt nouă; frontierele medievale ale creștinătății ortodoxe și catolice, din Polonia până În Serbia, se mențin și astăzi, iar ideea unei Europe scindate În două de-a lungul Elbei nu le-ar fi fost străină celor care administrau În secolul al IX-lea Imperiul Carolingian
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]