11,299 matches
-
un vultur etc. sau, în sens contrar, animalizează un om până la stadiul de insectă. Două creaturi din universul kafkian, Odradek și hibridul miel-pisică din "O îngemănare" ("Eine Kreuzung") au fost incluse de Borges în "Cartea ființelor imaginare". Kafka nu folosește metafore în creațiile sale, ci mai degrabă reifică metafora, prin apelul la imagini concrete. Spre exemplu, Gregor Samsa nu se simte un gândac, ci devine unul, deci metafora este interpretată literalmente. Conform lui Adorno, principiul literalității amintește de exegeza iudaică a
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
un om până la stadiul de insectă. Două creaturi din universul kafkian, Odradek și hibridul miel-pisică din "O îngemănare" ("Eine Kreuzung") au fost incluse de Borges în "Cartea ființelor imaginare". Kafka nu folosește metafore în creațiile sale, ci mai degrabă reifică metafora, prin apelul la imagini concrete. Spre exemplu, Gregor Samsa nu se simte un gândac, ci devine unul, deci metafora este interpretată literalmente. Conform lui Adorno, principiul literalității amintește de exegeza iudaică a Torei. Walter Sokel consideră că în "Metamorfoza" se
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Kreuzung") au fost incluse de Borges în "Cartea ființelor imaginare". Kafka nu folosește metafore în creațiile sale, ci mai degrabă reifică metafora, prin apelul la imagini concrete. Spre exemplu, Gregor Samsa nu se simte un gândac, ci devine unul, deci metafora este interpretată literalmente. Conform lui Adorno, principiul literalității amintește de exegeza iudaică a Torei. Walter Sokel consideră că în "Metamorfoza" se realizează de fapt o « contra-metamorfoză », pentru că metafora este deja o transfigurare a lumii prin intermediul gândului, iar Kafka preia această
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
exemplu, Gregor Samsa nu se simte un gândac, ci devine unul, deci metafora este interpretată literalmente. Conform lui Adorno, principiul literalității amintește de exegeza iudaică a Torei. Walter Sokel consideră că în "Metamorfoza" se realizează de fapt o « contra-metamorfoză », pentru că metafora este deja o transfigurare a lumii prin intermediul gândului, iar Kafka preia această transfigurare și o aduce înapoi în realitatea palpabilă. Un alt exemplu interesant se află în "Colonia penitenciară", unde o expresie înrădăcinată în limba germană, « etwas am eigenen Leib
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în limba germană, « etwas am eigenen Leib erfahren » ("a trăi ceva pe propria piele") este înțeleasă în sens literal. Kafka s-a exprimat de mai multe ori împotriva poetizării limbajului. De altfel personajul-narator din "Conversație cu suplicantul" se dezlănțuie împotriva metaforei, imputându-i suplicantului următoarele: În proza lui Kafka se găsesc și unele metonimii, însă ca și metaforele, acestea sunt obiectificate. Un exemplu cunoscut este Statuia Libertății din "America" care, arătându-se amenințătoare cu o sabie în locul torței, avertizează de la început
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
sens literal. Kafka s-a exprimat de mai multe ori împotriva poetizării limbajului. De altfel personajul-narator din "Conversație cu suplicantul" se dezlănțuie împotriva metaforei, imputându-i suplicantului următoarele: În proza lui Kafka se găsesc și unele metonimii, însă ca și metaforele, acestea sunt obiectificate. Un exemplu cunoscut este Statuia Libertății din "America" care, arătându-se amenințătoare cu o sabie în locul torței, avertizează de la început că visul american poate oricând degenera în coșmar. O altă metonimie notabilă este « Doamna cu un boa
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
din volumul "Nopțile" al poetului romantic francez Alfred de Musset. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esențializare. În această perioadă scrie "Rondelurile"; discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză și se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunță la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie și muzicalitate. Spre exemplu, acum scrie "Rondelul rozelor ce mor", "Rondelul apei din grădina japonezului", "Rondelul crinilor", "Rondelul lucrurilor". Macedonski este unul dintre puținii autori români de rondeluri. Spre sfârșitul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
moștenirea culturală europeană, fără să reprezinte însă monumente reale. Ferestrele și drumurile domină fața fiecărei bancnote ca simboluri ale spiritului de comunicare și deschidere din Uniunea Europeană. Spatele fiecărei bancnote prezintă poduri ilustrând diferite perioade în arhitectură, constituindu-se într-o metaforă a apropierii dintre popoarele europene și dintre Europa și restul lumii. Bancnotele sunt diferite ca mărime și sunt colorate în nuanțe de verde, galben, albastru, mov și portocaliu. În ce privește monedele, o față a acestora va avea simboluri naționale, asupra cărora
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
reconfigurarea așteptărilor noastre. Observațiile joacă un rol important în procesul de modificare a dispozițiilor de a reacționa, dispozițiile de a recționa trebuie să fie prezente mai întâi, pentru a putea să fie modificate. Popper folosește, pentru a explicita această opțiune, metafora găleții și a reflectorului: în viziunea spiritului-găleată, mintea noastră este asemenea unui container cu deschideri în care percepțiile și cunoașterea se acumulează (Bacon vorbește despre percepții ca despre "struguri " care trebuie adunați și din care, dacă îi presăm, iese "vinul
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria. Balada a intrat în atenția „gândiriștilor“, îndeosebi a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și 1930, deoarece în această specie s-au conservat mituri fundamentale dacoromânești: în «Meșterul Manole» - mitul jertfei zidirii și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
și zdrobit apoi pe roată "(Călugărul);" la curțile boierilor olteni, a cântat sub cerdacuri, dar, fiindcă a făcut să plângă o doamnă, ascultându-l, soțul ei a pus să fie tras în țeapă "(Guzlarul)". Radu Gyr are mereu la îndemână metafora și posedă un talent de a versifica remarcabil. (...) ...putem izola din "Cerbul de lumină" (1928), mai ales, excelentele momente lirice, cum e următorul, ce sugerează printr-o galopadă nebună insinuarea în suflet a unui sentiment neliniștitor: "... Se sfâșia amurgul în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
plopi... Din văgăuni, din mlaștini, din bălării, din gropi, / ieșea, adâncă, seara, vuind, ca o bulboană"...» (Ov. S. Crohmălniceanu, "Literatura română între cele două războaie mondiale", vol. II, București, Editura Minerva, 1974, p. 166 sq.). Un rafinat expresionism, cu extraordinare metafore plasticizant-revelatorii, se remarcă și în volumul "Cununi uscate" (1938), determinându-l pe criticul / istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
cele două războaie mondiale", vol. II, București, Editura Minerva, 1974, p. 166 sq.). Un rafinat expresionism, cu extraordinare metafore plasticizant-revelatorii, se remarcă și în volumul "Cununi uscate" (1938), determinându-l pe criticul / istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
decât cele ale oricărui alt dramaturg. Multe dintre piesele sale au fost montate pe scena teatrului Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a cărui deviză era "Totus mundus agit histrionem", reluată în “Cum vă place“ sub forma metaforei lumii ca scenă de teatru: "All the world's a stage, / And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances". "Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
Printre teoriile sugerate se consideră cazuri care au avut o copilărie neglijată sau au suferit abuzuri, boli sau internări în spital pe perioade îndelungate sau repetate, persoane cu probleme de personalitate etc. Pacientul poate selecta inconștient un simptom, ca o metaforă pentru condiția sa psihosocială, ca o conversie, un proces inconștient de transpunere a unei anxietăți sau dificultăți psihice, într-un simptom somatic. Nu există statistici cu rezultate nete, dar este vorba de o boală rară. Numărul cazurilor depistate este în funcție de
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
Nouă" a fost scrisă în jurul secolului al XIII-lea, de Snorri Sturluson, care a fost poet, diplomat și comandant al armatei. Această scriere a reprezentat mai întâi un ghid, un manual pentru viitorii poeți. Conține explicații în proză a tradiționalelor metafore de tip "kennings", precum și diferite legende sistemaice și coerente despre zeii nordici. "Edda poetică", "Saemundr Edda" sau "Edda Veche" a fost începută după vreo 50 de ani de la terminarea "Eddei în proză" și a fost atribuită lui Saemundr Sigfusson 1056-1133
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
alți zei cum ar fi Sunna (Sol), zeița soarelui, fiica lui Mundilfari și soția lui Glen. În fiecare zi Sunna parcurge un drum pe cer în caleașca trasă de caii Alsvid and Arvak. Trecerea zeiței era numită de scandinavici prin metafora "Alfrodull" ("gloria elfilor"), care a devenit mai tărziu numele carului solar și chiar a soarelui. În tot timpul zilei, Sunna este urmărită de un lup feroce,Skoll, care vrea să o devoreze și chiar va reuși acest lucru odată cu sfârșitul
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
și universal". În 1981 participă la cel mai important eveniment științific al vieții sale: Congresul mondial de indianistică de la Varanasi și susține o dizertație la Universitatea din Delhi, avînd ca temă cele două mari pasiuni științifice ale vieții sale: despre Metaforă și despre Panini. Pe data de 10 noiembrie 1981, la patru zile de la întoarcerea din India, se stinge din viață, fiind îngropat la cimitirul Bellu.
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
apar și dispar după nori. Și umbre fine de bambus pe bambus." Zeami Motokiyo Zeami a fost cel care a inițiat arta dramatică nō și care a scris cartea clasică „Kadensho” despre teoria dramatică. El folosește imagini din natură ca metaforă constantă. De exemplu, „zăpadă într-un vas de argint” reprezintă „floarea tranchilității”. Unii interpretează "yūgen" ca fiind “un sens profund, misterious a frumuseții universului... și frumusețea tristă a suferinței umane". It is used to refer to Zeami’s interpretation of
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
vedea și de a transpune acest real, dar toate acestea nu constituie o oglindă, o transpunere fidelă a celor văzute: sunt oglinda trăirilor sufletești. Autoarea parca ar apela la alte forme, la formulele verbului, ale verbului poetic, ale poemului, ale metaforei poetice, care se apropie de cantilenă, de un recviem al destinului, de un recviem de Bah sau de o baladă a lui Ciprian Porumbescu. Pentru că există nostalgia aceasta, distanța aceasta a rupturii rizomice, cum ar spune criticul (...). De fapt, este
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în prima săptămână de disponibilitate, lucru datorat celor peste 527.000 de exemplare vândute. Astfel, "" a devenit primul disc al interpretei ce obține această distincție, fiind răsplătit și cu două discuri de platina. Conform lui Underwood, numele albumului reprezintă o metaforă referitoare la viață, ea explicând: "„Pășești pe acest drum numit viața, care este un lucru nebun despre care nu știi nimic, dar treci prin el oricum. Faci tot ce poți ca să înveți diverse lucruri și să încerci să mergi unde
Carnival Ride () [Corola-website/Science/317257_a_318586]
-
și sfaturi ce rezultă din experiența oamenilor deșertului și pe care o comunică în vorbe puține, căci concizia a fost considerată de arabi dintotdeauna o mare calitate a discursului. Cuvântul înțelepciune, în arabă "hikma", are la origine „zăbala”. Din această metaforă am putea deduce că reținerea, cumpătarea, ar fi dovada supremă a înțelepciunii. Exemplele de reținere înțeleaptă în toate privințele nu lipsesc nici din cartea lui al-Ğahiz, iar elogiul tăcerii face parte din ele. Înțelepciunea constă în cultivarea unor trăsături nobile
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
asupra rolului pe care îl joacă cititorul în a crea însemnătatea și experiența unei opere literare. El combină aceste elemente cu altele de semiotică, care studiază semnele, crearea și interpretarea simbolurilor. Eco folosește procesul de soluționare a crimelor ca o metaforă extinsă pentru experiența cititorului în interpretarea unui text. Faptul că William caută adevărul reflectă ideile postmoderniste asupra naturii complet relative a adevărului și a semnificației în cadrul acestui proces. Semnele și evenimentele variate din "Numele trandafirului" au semnificație numai în contextele
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
asupra vieților multor sfinți precum Sf. Teodor Studitul, Sf. Serghie de Radonej, Sf. Iosif de Volokolamsk, Sf. Petru Damaschinul, Sf. Teofan Zăvorâtul etc. Scopul tratatului este de a fi un ghid în urmarea unei vieți închinate întru totul lui Dumnezeu. Metafora scării, asemănătoare cu cea din viziunea Patriarhului Iacov, este folosită pentru a descrie modul în care cineva poate urca spre Împărăția Cerurulor, începând cu renunțarea la lume și sfârșind în Rai, împreună cu Domnul. Lucrarea este împărțită în treizeci de capitole
Scara Raiului () [Corola-website/Science/318156_a_319485]
-
și arta”, “Limba română”, “Viața satului”, “Patria tânără” (Chișinău), “Glasul națiunii” (București-Chișinău), “Arcașul” (Cernăuți), “Contemporanul - Ideea europeană”, “Revista română”, “Pro Saeculum”, “Paradox”, “Dacia literară”, “Oglinda literară” etc. Poezii ale autorului au fost introduce în antologiile: “Eterna iubire” (1999), “Iubirea de metaforă” (2000), “Sonetul românesc” (în curs de apariție) etc. Despre poezia autorului au scris : Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Leo Bordeianu, Ion Iachim, Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângași ș.a.
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]