11,656 matches
-
el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la mine, coane Fănică, să trăiți! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumerație mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te și tu de domnul prefectul să-ți mai mărească leafa, că te prăpădești de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
haina; ieșim împreună; am să-ți mai spun ceva. Pristanda: Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
docomentul!" vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate o scrisorică... Ghiți a cui și către bine? Tipătescu: (de abia stăpânindu-și emoția) A cui? A cui, nene Zahario? Trahanache: Stăi să vezi. (răspicat și râzând.) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joițica! Scrisoare de amor în toată regula... 'Ai? Ce zici d-ta de asta? Tipătescu: (turburat rău) Nu se poate, nu se poate! Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o știu pe dinafară! Ascultă: "Scumpa mea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrunirea de alaltăieri seara). Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ne-am zis...? Trahanache: (biruit din ce în ce mai mult de indignare) Ai puțintică răbdare, stimabile. Nu dau voie nimănui să-și permită, mă nțelegi, să bănuiască măcar câtuși de puțin pe Fănică. Pentru mine, stimabile, mă-nțelegi, să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să-ți recomand pe d. Agamiță Dandanache! Zoe și Tipătescu: Dandanche! (complimente.) Trahanache: Candidatul nostru!... adică ce mai candidat! Alesul nostru. Dandanache: (vorbește peltic și sâsâit) Sărut mâna... Și domnul? Bărbatul dumneei? Trahanache: Nu, eu sunt bărbatul dumneei, dumneei este nevasta mea, cum am avut onoarea să vă recomand... Dandanache: Și d-voastră? Trahanache: Și eu?... Bărbatul dumneei... Eu (serios) Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral și... ai puțintică răbdare... (se caută în buzunar și scoate o cartă de vizită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe te gândesti? Tipătescu: Peste? Dandanache: (râzând) Peste o scrisorică. Amândoi: O scrisorică. Dandanache: De amor... Amândoi: (mișcați) O scrisorică de amor? Dandanache: O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta unui prietin, nu spui ține... persoană însemnată. Zoe: Ei și? Tipătescu: Ei? Dandanache: Ei, țe să-ți mai spui, puicusorule? Adu o birze, mă, băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul, nu spui ține
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Asa! Că nu ești d-ta prefectul. (Se aude din depărtare entrata unui marș.) Trahanache: Or să-l învrăjbească cu mine și cu familia mea... s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... cătră Zoițica, nevastă-mea, și-i imitează slova băiatului,... știi, să juri, nu altceva... Închipuiește-ți plastografie! Dandanache: Nu mă nebuni, neicusorule! La mine a fost cazul adevărat!... (Marșul se apropie, se aud și urale.) Trahanache: Cum, cazul adevărat? Dandanache: Scrisoarea era a persoanei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce mi-a dat. Și ce să mai zic? Pentru că am fost Închis, am și niște bani În plus, nu? Eu mă descurc foarte bine. Copilul nu trebuie să mă ajute cu nimic, el Își câștigă treaba lui, eu cu nevastă-mea mă descurc, stăm aproape unii de alții, am un nepoțel de toată splendoarea, bun de carte, drăgălaș. Ce să-i mai cer altceva lui Dumnezeu? Sănătate-i mai cerem lui Dumnezeu amândoi. Sunt foarte-foarte fericit. Dar resentimente aveți? Nuuu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e o organizație subversivă. Și așa, uite-i și pe ei, că au intrat la Închisoare... Și-au făcut praf apărarea... Și bine-nțeles că n-au lăsat părinții să participe, au fost numai invitați din oraș și diferite autorități... Nevastă-mea a făcut ce-a făcut și a obținut autorizația să participe la proces... A fost o tragedie, pentru că părinții n-au avut voie... I-am văzut numai În ziua de 6 decembrie, a fost o zi În care a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vedere că rămâne În Securitate, da’ să divorțeze. Și n-o divorțat și o rămas cu sora lui Ilie. Și a mai fost acolo cu noi și Râmboiu, și Voloșniuc. Voloșniuc avea soția În Ucraina și s-o dus la nevastă-sa..., și acolo l-o asasinat. Că nici nu știa să tacă, domnule! Eu am Învățat de la un coleg, Sandu Munteanu, să tac, să fiu prudent... Și ce munceați În fabrică? Acolo În fabrică făceam sobe, băteam nituri la sobe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cumpărat chiuvete, am cumpărat robinete, dracu’-lacu’, Înc-am mai pus ceva bani și de la mine. Și-a trecut un timp, dacă nu un an și ceva sau doi, și am zugrăvit totu-n bleu-ciel, da’ frumos... Și-i zic lu’ nevastă-mea: „Hai să mergem să cumpărăm și o perdea și să fie un bleu-ciel ca și ăsta”... Și intrăm la Romarta, la secția cu perdele, și la un moment dat vine la mine una și zice: „Ce mai faceți, dom
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-mi pe ăla care face afirmația că i-am spus eu așa ceva și pune-mă În față cu el!”. No. „Nu, că asta am vrut să lămurim”... nu știu ce... Și când avocatul meu a plecat În concediu a predat cazul altuia. Nevastă-mea s-a dus pe la el, da’ ea nu știa de chestia cu tablou’ și cu fotomontaju’. Și el i-a spus: „Doamnă, nu-i problema cu Întreruperea, problema e cu tablou’ lu’ Ceaușescu și cu fotomontaju’”... Și ce condamnare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și azi. Am lucrat de toate. Era Întreprinderea de Transporturi Auto, regionala Întinsă pe județul Mureș, pe Harghita și o parte din Covasna. Era Regiunea Autonomă Maghiară. Era mare de tot Întreprinderea... Ați reușit să vă Întemeiați o familie? Da. Nevasta mea lucra tot la Întreprinderea aia, funcționară. Ne-am căsătorit. Am Încercat să merg la facultate de vreo două-trei ori, am dat admitere și am reușit. Vroiam la Medicină, dar Medicină nu se mai putea... Am dat la Științe naturale
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care o declarat din sat la fel. Și mai tot atâta e... Și cum s-a petrecut arestarea? Măi, măi, măi! N-are importanță... În 4 mai, În ’57, răream morcovii, În grădină, că aveam morcovi groși, și zic către nevastă-mea: „Uite, tu, ce vis am visat azi noapte”. „Ce vis ai visat, măi?” „Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că aveam morcovi groși, și zic către nevastă-mea: „Uite, tu, ce vis am visat azi noapte”. „Ce vis ai visat, măi?” „Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să Împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda”. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat, de am servit masa, și am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și Îmi Întorc casa toată pe dos. M-am gândit că vor armament, aur sau altceva... Și am zis eu către ei: „Eu nu mă trag din moșieri ca să am de valoare ceva În casă. O am de valoare pe nevastă-mea. Aia-i valoarea mea - Încolo, egal cu zero”. Ei ce o fi gândit nu știu... Și după ce termină de scotocit În orice, no, zice către mine: „Vă pregătiți, că o să veniți cu noi până la Baia Mare pentru o zi-două, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un lucru te rog, să scrii acasă la părinți să știe că trăiesc, că n-am murit”. Și am plecat acasă... Cum a fost Întâlnirea cu familia? Am ajuns marțea sau miercurea, nu mai știu exact... Și dumineca zic către nevastă-mea: „Auzi tu, eu mă duc În camera din față. Te rog foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi”. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am scris carte, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi”. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am scris carte, că dacă o vedea cenzura mă și băga Înapoi. Când termin de scris, nevastă-mea vine În cameră. „Auzi, tu, eu te-am rugat un lucru, să nu vii să mă deranjezi”... Ea curioasă... să-i dau cartea să o vadă. Și o citește și Începe să plângă. „Da’ de ce plângi?” „Păi dacă Îmi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a decurs procesul? Procesul a fost un simulacru... A avut loc la Negru Vodă... Au venit martori ai acuzării, a venit unu’ Dumitru Ganciu, țigan geamgiu din Frâncești, Vâlcea. Era mai În vârstă ca mine și era activist făcut... Și nevastă-sa a fost secretara ministrului Învățământului, a ajuns și ea cadru universitar. Și el a Încercat să-și dea doctoratul, da’ n-a putut să facă nimic, că era prostuț. Și când eram la proces, vine Ganciu ăsta, securist, era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doar și acolo, dacă ești băiat bun o duci bine... Și comandantu’ ăsta, Nicolae Nica, a fost și pe la Galați șăf, și a găsit o femeie pe acolo prin penitenciar, cică studentă, sau nu știu ce era, și a luat-o de nevastă... Și l-am găsit la stațiune la Covasna. Golanu’ ăla cu pălărie de paie... era vai de capu’ lui, vai de curu’ lui. Da’ așa-i românu’... Ăla trebuie omorât, tăiat gâtu’, omorât... Da’ te las să tragi concluzii și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de democratism. Ce document interesant al timpului! Faptul că Brătianu devenea negustor și intra în rândurile burgheziei era o dovadă de democratism! C.A. Rosetti împărtășea soarta tuturor săracilor. Simplul gazetar fără avere, care totuși putea trăi la Paris cu nevasta și cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Și de aci calomnia. Rosetti, pe care adversarii îl porecleau Berlicoco, era acuzat că a putut agonisi averi mari, pe care le avea depuse la oarecari bănci din străinătate. Avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
8/20 noiembrie 1874 (v. mai departe, p. 227), și nu în 1876, cum se menționează greșit în unele studii, mai vechi sau mai noi. Oițele mele, comedie tradusă, [într-un act] O mare răzbunare, dramă tradusă, [într-un act] Nevastă sau amorează?, comedie tradusă, [într un act] Un bărbat care plânge, id. id. O vizită de nuntă, id. id. Fratele cel mare, dramă tradusă Erman bețivul, [dramă într-un act, trad.] Regina Margot, [dramă în cinci acte, trad.] Reprize [piese
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
declarat - să aibă și el o fată, „acum la bătrînețe”. Primul său copil e băiat. Frații lui au numai băieți. N-ar vrea să continue o asemenea tradiție. „Să știi că dacă n-o să fie fată - și-a amenințat el nevasta - nu mă opresc, o să mai încercăm de două-trei ori”. Cînd îl conduceam la autobuz, niște cheflii se despărțeau de gazda lor. „Iartă-ne, striga unul haiducește către bărbatul rămas în ușa blocului, dacă am făcut și noi oleacă de exces
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]