KorAP: Find »[drukola/base=răspândire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...443 444 445 ...458 >

11,440 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Acest termen de origine latină a fost folosit pentru prima dată de Papa Grigore al XV-lea în 1622, când s-a constituit Sacra Congregazione de Propaganda Fide (Sfânta Congregație pentru Propagarea Credinței), formată din cardinali care aveau ca misiune răspândirea credinței catolice în lume. Principiul comun care a stat la baza diferitelor definiții 42 ale acestui fenomen este folosirea deliberată a informației în diferite scopuri (politice, militare), în vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupări la un obiectiv propus 43

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și aparența de autenticitate, unanimitatea 47. Biserica prin autoritatea sa supremă, Papalitatea a fost mereu preocupată să stabilească o legătură directă și profundă cu "masele", fiind interesată de crearea unei viziuni proprii sau în concordanță cu interesele și "învățăturile sale". Răspândirea și popularizarea acestor mesaje și a propriei viziuni în societate au fost posibile datorită acordării unei importanțe sporite mass-mediei, opiniei publice și comunicării; s-a creat un cadru, niște specialiști și un aparat capabil să "transmită" populației din întreaga lume

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mass-mediei, opiniei publice și comunicării; s-a creat un cadru, niște specialiști și un aparat capabil să "transmită" populației din întreaga lume mesajul și poziția sa, filosofia și valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului creștin. Biserica a organizat și dezvoltat un sistem educațional, a creat numeroase centre de binefacere și a inițiat opere de caritate prin organismele sale clericale sau laice (prezente și pe teritoriul României), care au promovat perspectiva sa față de realitățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modul în care a tratat ea în decursul timpului problema comunicării și a poziționării în societate, trebuie să facem câteva precizări referitoare la modul de organizare a acesteia și la evoluția ei în timp. Biserica Catolică are cea mai mare răspândire geografică și demografică, comparativ cu celelalte comunități creștine, dar și cu celelalte religii mondiale, aflate de obicei în zone clar delimitate 48. În ciuda unor dezechilibre și a lipsei de omogenitate, catolicismul reprezintă cea mai difuzată și articulată confesiune, cu centrul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
putea numi astfel și ce subiecte putea să abordeze. Nu era vorba despre un ziar specializat pe o temă, ci despre unul care trata diverse subiecte, precum politică, religie și multe altele. În primul rând, nu era permisă încurajarea și răspândirea ereziilor, deoarece "cine nu are credință catolică nu este catolic". Pentru a sprijini această idee, oferea ca exemplu existența ziarelor moderniste, care au susținut că sunt catolice până când au fost interzise de către episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apărarea religiei era o datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se ocupau de asta. Ziarul nu era unicul mijloc de răspândire a credinței, iar catolicii nu trebuiau să se mulțumească doar cu ceea ce citeau în el, ca și când acolo ar găsi totul. Cu toate acestea, el era un mijloc și, dacă nu-și asuma acest fapt, nu-și îndeplinea misiunea: "dacă ziarul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în domeniul mass-media, înființarea unui întreg aparat de comunicare în masă cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le implică folosirea acestor mijloace, cuvântul mântuirii să fie împiedicat să se răspândească"90. Se considera că toți creștinii aveau datoria să susțină și să ajute ziarele și periodicile catolice și toate celelalte manifestări media, care aveau ca scop principal răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile și persoanele influente pe plan economic sau tehnic erau "invitate" insistent să susțină prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
artei, sculpturii, teatrului, literaturii, filozofiei. Totuși, intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut mai degrabă de conjunctură; ele erau legate mai ales de felul în care se țineau predicile și de publicarea și răspândirea cărților cu teme religioase și morale. Dezvoltarea substanțială a mijloacelor media în secolele al XIX-lea și al XX-lea a determinat Magisteriul Pontifical să le acorde o mai mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Civiltà Cattolica (1850), revistă ce a devenit în scurt timp un punct de referință culturală pentru toți catolicii europeni. După câțiva ani, a luat ființă L'Osservatore Romano (1861), care până în 1870 însă nu a avut un rol important în răspândirea ideilor Vaticanului. Papa Leon XIII (1878-1903) a avut numeroase intervenții asupra mijloacelor media; unele au continuat activitatea predecesorului său, altele au fost inovatoare. El a reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
afirma despre presă: "Este fals că libertatea civilă a oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate publicațiile oneste, care respectă morala, însă era necesară crearea și răspândirea unei prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă "uneltele" catolice de comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și reflectau poziția Bisericii cu privire la fenomenul media, încă de la începutul secolului al XX-lea, oglindind evoluția și viziunea ei pentru această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care jumătate (incluzând buletinele diocezei) nu aveau caracter politic. Din cele aproximativ o sută de ziare politice, jumătate erau carliste și integraliste. Publicațiile nepolitice rămase însumau 108 și aveau o distribuție totală de 163.820 de exemplare. Raportul menționa slaba răspândire a presei catolice la nivelul clasei muncitoare și semnala lipsa ei de pregătire profesională: publicitate puțină, formare profesională deficitară și interesul scăzut al publiciștilor catolici 178. Aceste circumstanțe au făcut ca inițiativele ce priveau așa-numita "presă bună", (titlu asemănător

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional ca viitori jurnaliști. Dorința de a face cunoscută Biserica în sfera presei a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o nouă dimensiune: cea informativă. Dar influența lor nu a depins numai de statutul și de particularitățile lor tocmai pentru că sunt mijloace ci și de societatea în care s-au dezvoltat, precum și de persoanele care au contribuit la crearea și răspândirea lor, indiferent dacă au fost ziariști sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Documentele menționate cuprind o analiză referitoare la progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
interesele pe care le avea. Beneficiind de o bază teoretică, fenomenul "media" a cunoscut o puternică dezvoltare la începutul secolului al XX-lea, având drept centru și "organizator" Vaticanul. Putem distinge câteva caracteristici generale care au însoțit presa religioasă: organizarea, răspândirea, finanțarea, specializarea etc. Dacă Biserica a fost considerată una dintre cele mai centralizate și ierarhice instituții care au existat, această trăsătură era valabilă și se aplica și fenomenului de comunicare din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a afirmat în forma sa clasică, ci a avut ca scop apărarea interesului Bisericii Catolice, crearea unei unități a comunităților catolice din întreaga lume, răspândirea mesajului creștin și a viziunii Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele: cultural, economic, politic, social etc. Schimbările provocate de modernitate mai ales în plan politico-social, prin apariția statului liberal (ulterior național) și dispariția vechiului regim a monarhiei dinastice (în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o bază științifică consistentă. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară și nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
articolul program s-a enunțat scopul apariției acestei publicații, motivele care au dus la editarea ei, structura și conținutul revistei. Articolul a fost semnat de arhiepiscopul de București, Alexandru Teodor Cisar. Prin acest gen de publicație religioasă s-a dorit răspândirea și popularizarea programului liturgic, precizarea felului liturghiilor și locul unde se desfășurau în capitală, chiar și limba în care erau oficiate. Toate aceste informații erau oferite datorită convingerii colectivului de redacție că participarea la slujbele religioase și la serviciile divine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unei "Asociații a Catolicilor din București, indiferent de limba maternă ori de naționalitate. Se specifica necesitatea unei vieți sociale, moderne și intense a catolicilor, imperativul unei acțiuni de întrajutorare, dorința de a ține conferințe pe teme de istorie și religie, răspândirea cărților și a publicațiilor catolice etc"443. Episcopul Netzhammer s-a ocupat personal de inființarea acestei organizații, instituind un comitet de inițiativă format din Carol Auner, Iulius Hering, Ioan Bălan, Sigismund von Toth și Peter Vieten. Toți pașii, precum și intențiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au găsit-o în acest almanah"660. Redactorii publicațiilor catolice au urmărit mai multe obiective, din care două erau primordiale: primul a fost răspândirea mesajului creștin prin această "invenție a modernității" (presa scrisă), iar al doilea, transmiterea, pe de o parte a unor sfaturi practice, necesare populației (legate de latura socială, concretă a vieții), iar pe de altă parte propagarea creațiilor culturale (literare, istorice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o sursă importantă de informare pentru cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
creștin sau Viața crestină (Cluj) 2500 de exemplare. Raportul numeric al populației catolice din Transilvania pe de o parte și Moldova, respectiv Bucureștiul pe de altă parte a demonstrat faptul că publicațiile din diecezele Iași și București au avut o răspândire bună. Sistarea sau continuarea apariției revistelor a depins de existența finanțării și de profitabilitatea publicațiilor. Problemele economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu cel mai ridicat profil practic, fiind de un real folos cititorilor, care aflau din paginile ei despre noi culturi, sfaturi practice, leacuri și tratamente medicale. Majoritatea populației catolice din Moldova locuia în mediul rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]