11,500 matches
-
explice cauza rănilor care niciodată nu se infectau. Odată vindecate acestea reapăreau. Medicul șef al spitalului din Barletta, Luigi Romanelli a examinat aceste răni timp de aproape un an. Dr. Giorgio Festa, o medic privat a examinat de asemenea aceste răni între 1920 și 1925. Profesorul , medicul Papei Benedict al XV-lea a confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
spitalului din Barletta, Luigi Romanelli a examinat aceste răni timp de aproape un an. Dr. Giorgio Festa, o medic privat a examinat de asemenea aceste răni între 1920 și 1925. Profesorul , medicul Papei Benedict al XV-lea a confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un dagnostic. Doctorii Bignami și Giuseppe Sală au comentat despre marginea neobișnuită a rănilor și absența
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
medic privat a examinat de asemenea aceste răni între 1920 și 1925. Profesorul , medicul Papei Benedict al XV-lea a confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un dagnostic. Doctorii Bignami și Giuseppe Sală au comentat despre marginea neobișnuită a rănilor și absența edemei. Dr. Alberto Caserta a făcut chiar mâinilor lui Padre Pio în 1954 dar nu a găsit nici o
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un dagnostic. Doctorii Bignami și Giuseppe Sală au comentat despre marginea neobișnuită a rănilor și absența edemei. Dr. Alberto Caserta a făcut chiar mâinilor lui Padre Pio în 1954 dar nu a găsit nici o anomalie în structura oaselor. Se știe totuși foarte bine că Padre Pio se simțea foarte stânjenit de aceste răni și
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
a rănilor și absența edemei. Dr. Alberto Caserta a făcut chiar mâinilor lui Padre Pio în 1954 dar nu a găsit nici o anomalie în structura oaselor. Se știe totuși foarte bine că Padre Pio se simțea foarte stânjenit de aceste răni și majoritatea fotografiilor îl arată acoperindu-și rănile fie cu mănuși, fie cu pânză, atât cele de la mâini cât și cele de la picioare, acolo unde apărea sângerarea. La moartea sa, în 1968, trupul său a aparut fără nici o cicatrice sau
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
a făcut chiar mâinilor lui Padre Pio în 1954 dar nu a găsit nici o anomalie în structura oaselor. Se știe totuși foarte bine că Padre Pio se simțea foarte stânjenit de aceste răni și majoritatea fotografiilor îl arată acoperindu-și rănile fie cu mănuși, fie cu pânză, atât cele de la mâini cât și cele de la picioare, acolo unde apărea sângerarea. La moartea sa, în 1968, trupul său a aparut fără nici o cicatrice sau rană. Se spune că doctorii care i-au
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
și majoritatea fotografiilor îl arată acoperindu-și rănile fie cu mănuși, fie cu pânză, atât cele de la mâini cât și cele de la picioare, acolo unde apărea sângerarea. La moartea sa, în 1968, trupul său a aparut fără nici o cicatrice sau rană. Se spune că doctorii care i-au examinat trupul nu au găsit nici o pată de sânge. Cei care l-au acuzat pe Padre Pio de false stigmate, atât credincioși cât și din afara bisericii, precum istoricul Sergio Luzzatto și alții, spun
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
au găsit nici o pată de sânge. Cei care l-au acuzat pe Padre Pio de false stigmate, atât credincioși cât și din afara bisericii, precum istoricul Sergio Luzzatto și alții, spun că Padre Pio folosea fenol pentru a-și provoca singur rănile. Singură dovadă a unei astfel de supoziții este un singur document găsit în arhiva Vaticanului, mărturia unei farmaciste din Sân Giovanni Rotondo, Maria De Vito, de la care a comandat 4 grame de astfel de acid. Conform mărturiei acesteia, Padre Pio
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
ei, ucigându-i pe toți. În timp ce iese el este urmărit de către singurul supraviețuitor, care reușește să-l rănească înainte de a fi ucis. În timpul întâlnirii cu supraviețuitorul, el salvează viața Carolinei, frumoasa proprietară a librăriei. Când se trezește, el observă că rănile sunt vindecate de Carolina (Salma Hayek), proprietara librăriei. El își dă seama că Bucho deține controlul asupra Carolinei și a întregului oraș plătindu-i pe oameni pentru a-i ascunde activitățile ilegale. Mai târziu, el se întâlnește cu prietenul său
Desperado (film) () [Corola-website/Science/326742_a_328071]
-
și amenință să o omoare. El Mariachi, aflat în imposibilitatea de a suporta moartea unei alte iubite, scoate pistoalele sale din mânecile hainei și-l împușcă mortal pe Bucho. Întors la spital, cuplul află că băiatul se va recupera de pe urma rănilor. El Mariachi îi spune Carolinei că îi va mulțumi și apoi pleacă. Apoi, în timp ce mergea pe jos prin deșert, Carolina oprește mașina în dreptul lui și îi cere să i se alăture. El își aruncă chitara înainte ca el și Carolina
Desperado (film) () [Corola-website/Science/326742_a_328071]
-
au încălecat și au atacat brigada Armatei Roșii. În timpul acestei șarje de cavalerie, Enver ar fi fost răpus de o rafală de mitralieră. Yaver Suphi Bey, aghiotantul lui Enver, a scris în memoriile sale că pașa a murit datorită unei răni produse de un glonț care l-a nimerit deasupra inimii. Pe de altă parte, Melkumov a scris în memoriile sale că Enver a reușit să scape cu fuga și s-a ascuns timp de patru zile în satul Chaghan. Ascunzătoarea
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
14 iunie 2002 și a primit o reacție critică și de public pozitivă. Echipajul unui vas italian de pescuit, care naviga în largul coastelor Mării Mediterane de la Marsilia găsește un om inconștient (Matt Damon), care plutea pe mare cu două răni provocate de gloanțe în spate. Atunci când omul se trezește, el își dă seama că suferă de amnezie retrogradă, având doar un singur indiciu cu privire la identitatea sa: numărul de cont de la un seif oferit de un mic proiector cu laser implantat
Identitatea lui Bourne (film din 2002) () [Corola-website/Science/326756_a_328085]
-
era gata să reîntoarcă ducatul, însă pe 2 august 1100, el a fost ucis în timp ce se afla la vânătoare în New Forest, în circumstanțe misterioase. Vestea morții fratelui său, Robert Curthose a prins-o în Salerno, unde se recupera de la rănile primite în cruciadă. Robert imediat sa declarat rege al Angliei, cu toate acestea tronul a fost preluat de către fratele său mai mic Henric I, care deja pe 5 august 1100, a fost încoronat la Westminster, Robert ne avînd timp să
Robert Curthose () [Corola-website/Science/326869_a_328198]
-
amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii de: rădașca ("Lucanus cervus"), croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), În vecinătatea
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii de: rădașca ("Lucanus cervus"), croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
dintre cele mai scurte povestiri ale sale, având doar două pagini la publicarea ei inițială în 1842. Povestea începe cu un narator rănit care caută refugiu într-un conac abandonat din Munții Apenini, fără a se da nicio explicație pentru rana sa. El își petrece timpul admirând operele de artă care decorează camera ciudată în care zăcea și răsfoind un volum care „avea ca scop să critice și să descrie” picturile. El descoperă în cele din urmă o pictură care îl
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
pe amândoi. Bullitt face investigații pentru a descoperi cine a tras și afla că atacul fusese ordonat de liderul Mafiei. Supărat, Chalmers încearcă să dea vina pe Bullitt și pe poliția din Sân Francisco. Ross moare ulterior ca urmare a rănilor. Bullitt ascunde vestea morții, cerând medicului Willard (Georg Stanford Brown) să „modifice” raportul și să transporte corpul la morga sub o identitate necunoscută. Chalmers ajunge la spital în dimineața zilei de duminică și este supărat că Ross a dispărut. El
Locotenentul Bullitt () [Corola-website/Science/325628_a_326957]
-
utilizată, mai târziu, în povestirea „Hopa-Hop” ca o pedeapsă. Deși Poe imita literatura de groază populară a timpului, „Metzengerstein” arată prin ce ies în evidență povestirile de groază ale lui Poe: mai degrabă decât concentrându-se asupra sângelui și a rănilor, el a explorat mințile personajelor pentru a le înțelege mai bine. Povestirea are unele accente autobiografice precum castelul reprezentând Moldavia, casa din Richmond a tatălui vitreg al lui Poe, John Allan. Contele, în această interpretare, l-ar reprezenta pe John
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
navă, Parker sugerează că unul dintre ei ar trebui să fie omorât ca hrană pentru ceilalți. Ei trag la sorți după obiceiul marinăresc și Parker este sacrificat. Acest lucru le oferă celorlalți o amânare, dar Augustus moare în curând din cauza rănilor suferite atunci când au recuperat controlul asupra navei "Grampus" și mai multe furtuni se abat asupra navei deja grav avariate. Pym și Peters stau pe corpul navei răsturnate și sunt aproape de moarte atunci când ei sunt salvați de "Jane Guy", o navă
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), broasca țestoasă a lui Herman ("Testudo hermanni beottgeri"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în rezervație: acvila
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în rezervație: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Parcul National Domogled - Valea Cernei - Website
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto alba") Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandră ("Salamandra salamandra"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"). În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]