11,862 matches
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Tulcea (în partea nordică a Deltei Dunării), pe teritoriul sud-estic al satului Chilia Veche. Rezervația
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
rezervație naturală de tip faunistic, floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Tulcea (în partea nordică a Deltei Dunării), pe teritoriul sud-estic al satului Chilia Veche. Rezervația naturală cu o suprafață de 9.625 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, ca rezervație a biosferei. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia "Pelecanus onocrotalus" (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
este o arie naturală protejată (de interes național) ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală forestiera de tip științific), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunelor Cornereva și Mehadia. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 1665,70 hectare se află în central-estică a județului Caraș-Severin, în Munții Cernei (subdiviziune inclusă în
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți (în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
în partea sud-vestică a județului Mehedinți (în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș, în apropierea rezervațiilor naturale Cracul Crucii și Cracul Găioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș, în apropierea rezervațiilor naturale Cracul Crucii și Cracul Găioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
perechi în Europa (în Islanda 35-40 perechi, Norvegia 1500, Rusia europeană 900-1100, Polonia 180-240, Germania 140 -150, Suedia 100-150). În România au fost identificate 20-25 perechi cuibăritoare de codalb, întâlnite în regiunea Dunării și în Delta Dunării: în mai multe rezervații naturale (Arinișul Erenciuc, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Lacul Potcoava) incluse în parcul național Delta Dunării. Acestea îi asigură vulturului condiții de cuibărire și hrană, începând cu luna martie, până în octombrie. Prezența în România: tot timpul anului; iarna sosesc aici și
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Mangalia. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în sud-estul județului Constanța, pe teritoriul estic al orașului Mangalia, în partea nordică a stațiunii Saturn și
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
se află în partea sudică a Dobrogei, în sud-estul județului Constanța, pe teritoriul estic al orașului Mangalia, în partea nordică a stațiunii Saturn și cea sud-vestică a localității Venus, lângă drumul național DN39 care leagă municipiul Mangalia de orașul Eforie Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud Rezervația naturală aflată în partea nord-vestică a Munților Călimani, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în nord-estul satului Cușma. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud Rezervația naturală aflată în partea nord-vestică a Munților Călimani, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în nord-estul satului Cușma. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud Rezervația naturală aflată în partea nord-vestică a Munților Călimani, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în nord-estul satului Cușma. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
districtul Murang'a în perioada 1920-1945. Bazându-se pe noi concepte de management științific și pe tipuri noi de recolte, au impus o serie de schimbări în producția vegetală și în tehnica agricolă, cu pretenția de a îmbunătăți agricultura în rezervațiile tribale din colonie. Deși criticată ca fiind înapoiată de către oficialii britanici și coloniștii albi, agricultura din Africa s-a dovedit rezistentă, iar agricultorii kikuyu s-au angajat pe scară largă în reformele agrare ale statului colonial. Modernizarea a fost accelerată
Colonia și protectoratul Kenyei () [Corola-website/Science/325321_a_326650]
-
mlaștinilor oligotrofe (tinoave), ce păstrează elemente floristice specifice perioadelor interglaciare și similare zonei de tundra. De-a lungul timpului s-au înființat mai multe arii protejate, cea mai mare parte a acestora făcând parte din rețeaua europeană “Natură 2000”. a.Rezervații naturale sau arii de gestionare a habitatelor și/sau speciilor (majoritatea ariilor protejate din zona) - Categoria IV IUCN (administrate în principal pentru conservarea prin intervenții de gospodărire) b.Rezervații științifice sau rezervații naturale stricte - categoria I IUCN (arii protejate administrate
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
parte a acestora făcând parte din rețeaua europeană “Natură 2000”. a.Rezervații naturale sau arii de gestionare a habitatelor și/sau speciilor (majoritatea ariilor protejate din zona) - Categoria IV IUCN (administrate în principal pentru conservarea prin intervenții de gospodărire) b.Rezervații științifice sau rezervații naturale stricte - categoria I IUCN (arii protejate administrate în principal în scop științific): c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d. Monumente ale naturii - Categoria III IUCN
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
făcând parte din rețeaua europeană “Natură 2000”. a.Rezervații naturale sau arii de gestionare a habitatelor și/sau speciilor (majoritatea ariilor protejate din zona) - Categoria IV IUCN (administrate în principal pentru conservarea prin intervenții de gospodărire) b.Rezervații științifice sau rezervații naturale stricte - categoria I IUCN (arii protejate administrate în principal în scop științific): c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d. Monumente ale naturii - Categoria III IUCN a.Situri de
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la limita vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) în bazinul Văii Budacului, pe
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la limita vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) în bazinul Văii Budacului, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița (satul Budacu de Sus). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
Stâncile Tătarului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului, în partea nord-vestică
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului, în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
pallescens"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic (Orchis ustulata) sau darie ("Pedicularis exaltata"); specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]